5,069 matches
-
1970 a romanului patetic intitulat Nu ucideți femeile marca însă o cotitură de 180 de grade în creația ei. „Feminismul”, brutal reprimat anterior, irumpe aici violent. Aceasta părea, de altfel, formula ideală proprie personalității sale, dar brusc C. dă la iveală în 1972 un volum de „nuvele medievale”, intitulat Castelul vrăjitoarelor, care constituie o spectaculoasă meandră în ansamblul operei. Refugiindu-se din realitatea cotidiană în istorie și în fantastic, autoarea face dovada unui remarcabil stil calofil, a unei imaginații tentate de
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
calme, deseori chiar fericite, într-un cuvânt de a smulge vălul pentru a ajunge la fața nevăzută, ascunsă a adevărului. Într-un stil sobru, concis, lipsit de orice sentimentalism, prozatoarea investighează fibrele cele mai intime ale sufletului omenesc, scoțând la iveală toate lașitățile, toate abdicările, toate ororile refulate, altfel perfect camuflate sub aparența unor ființe liliale, echilibrate, fericite. În concepția sa nu există așadar „îngeri”, ci doar „îngeri maculați”, și maculați nu neapărat de faptele comise, ci, mai ales, de gândurile
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
care începe a-i procura oarecare avantaje. Cerbicia nu-l mai ajută însă, în confruntarea cu o boală gravă, un cancer de gât pe care medicii l-au depistat prea târziu. În schițele publicate înaintea venirii la București, iese la iveală un D. aproape de nerecunoscut. Sub pseudonimul Delavorona (sau Costel Dumitrescu Delavorona), umoristul extravagant și cinic de peste puțină vreme comite niște istorioare teribil de sentimentale. Doar câte o bizarerie, când ici, când colo, îl anticipă pe zănatecul din prima secvență a
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
reci, denudate de orice artificiu, nu evită zonele întunecate ale traiului la gherlă, așa cum, prin excepție, lasă să le scape și câte un puseu de lirism elegiac (stârnit de priveliștea zilelor de toamnă). Scrutând mediul promiscuu, în care iese la iveală și ce e rău, și ce e bun în fiecare, scriitorul veșnic în răspăr ajunge la părerea că de multe ori cei închiși sunt victime ale societății și că, în orice caz, închisoarea nu-l îndreaptă pe păcătos, ci îl
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
lucrurile altfel - deci pentru momentul de revelație, de iluminare, de extaz. Toate acestea sunt vitale pentru el. El este intimidat și jenat. Refuză să vorbească despre ele în public. E nevoie de o „moașă” pentru a scoate aceste lucruri la iveală, iar Maslow susține, socratic, că el a reușit. Dacă omul de știință creativ nu va fi luat în râs pentru atare lucruri, atunci și el va admite, roșind, că are experiențe emoționale înalte, de exemplu, produse de momentul în care
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
publicație apărută la Orăștie în anul 1912, redactor fiind Sebastian Bornemisa. Almanahul își propune să înfățișeze „publicului românesc de pretutindeni mănunchiul scriitorilor români în viață din Transilvania, Ungaria și Banat, sau cel puțin originari de aici”, precum și să scoată la iveală scriitori „poate puțin cunoscuți ori chiar necunoscuți”. Publicația, veritabil ghid biobibliografic al literaturii transilvănene de până atunci, este concepută în două părți: personalități și publicații periodice. Articolele despre poeți, prozatori, critici literari sau publiciști, însoțite de succinte portrete, oferă informații
ALMANAHUL SCRIITORILOR DE LA NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285294_a_286623]
-
mult mai larg, cel al culturii europene, occidentale și deopotrivă orientale. Mentalitatea sa nu era nicidecum una locală, ci una europeană. Iar Istoria ieroglifică nu este un simptom al unei maturități culturale, ci o operă antitetică: în comparație cu ea, ies la iveală toate iluziile, complexele și sforțările de construire ale unei direcții culte în spațiul românesc. La finele unui studiu amănunțit și erudit, privitor la contribuția lui Cantemir la înnoirea (involuntară, dar reală) a limbii române literare, Gheorghe Chivu tranșează dezbaterile: "Dimitrie
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
interpretează astfel: Cred că, dacă mintea noastră a fost luminată de către singurul nostru soare, Hristos, se dă poruncă pe urmă ca din acele ape care sunt în ea să se ivească târâtoare și zburătoare ce zboară, adică să dea la iveală cugetările bune sau rele, care, ambele, vin de fiecare dată din inimă. Căci, din inima noastră, ca din ape, se ivesc atât gândurile bune, cât și cele rele"14. Și, încă mai explicit: "Pe cele care sunt însă mai bune
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de multe ori partea adevărului a ținea să videa"37, încearcă să poarte discuții de taină cu cei desemnați "complici" în această nedreaptă hăituire și să-i câștige de partea adevărului. Ea se teme că acesta tot va ieși la iveală, pentru că așa stă în firea lucrurilor de când lumea, de aceea nu ezită să "cobească" precipitarea intrigii către un deznodământ nefavorabil Corbului. E mult, e puțin? Atitudinea Brehnacei este una prudentă, dar, oricum, trebuie acceptat că ea nu se numără printre
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
El este, deocamdată, străin de valori și noțiuni de etică pe care le va descoperi și prețui ceva mai încolo. Situându-se de partea răului, Șoimul nu poate avea, în viziunea maniheistă specifică Istoriei ieroglifice, nici o calitate, ci scoate la iveală doar viciile pe care unii gânditori vechi i le-au pus pe seamă, dar pe care favorurile nobililor i le-au șters: lăcomia, de care îl "acuza" Rabanus Maurus 11, mândria și valorificarea plăcerilor lumești, pe care le simboliza în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
accente revendicative: câtă vreme se situează în tabăra ticăloșilor, câtă vreme este un dușman al Inorogului, Șoimul rămâne o pasăre rapace, lacomă, lipsită de subtilități, condusă de instinct sau de interes; când trece însă de partea adevărului, ies subit la iveală toate calitățile sale, natura sa nobilă prin excelență. Șoimul suferă, după întâlnirea cu Inorogul, o reală metamorfoză, mai radicală, aș spune, decât aceea a lui Gregor Samsa, pe care statutul său de umil funcționar îl pregătise pentru o existență de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cuvântul în adunare, cei care strică planurile Corbului și ale acoliților acestuia sunt marginali precum Vidra, Liliacul și Ciacalul (ultimii doi fiind impulsionați de un natural magnetism care îi atrage către adevăr și dreptate). Prin gura lor adevărul iese la iveală și răscolește conștiințele. Discursul Ciacalului este unul bine articulat, trădând o "deprindere ritoricească" și o gândire ordonată de studierea logicii, un lucru rar, dar cu atât mai prețuit printre animalele lui Cantemir. Înainte de a-i da cuvântul, se mai cere
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fapt, rezultatul unui grav deficit de etică științifică.” Este cea mai realistă sinteză asupra stării morale a comunității științifice, în general, văzută din partea întunecată a imaginii sale. Din fericire, există și o parte luminoasă a ei, care încet-încet iese la iveală. Pentru a o admira în întreaga ei splendoare, trebuie încă multă răbdare și tot atâta perseverență. 25. Calendarul insulinei, după descoperirea ei, până în prezent Acest subcapitol a fost proiectat pentru a se putea face mai bine distincția între descoperirea insulinei
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
până ce mor1. începutul anului 2009 a adus la cunoștința publicului larg astfel de cazuri de „neglijență în serviciu”. Anul 2010, luna august, a alertat întreaga noastră societate, cu privire la moartea bebelușilor nou-născuți. în această tragică întâmplare, analizele făcute au scos la iveală neglijența și chiar o atitudine cinică a unor cadre medicale. în astfel de situații, care în ultimii ani au fost destul de frecvent semnalate opiniei publice, se iau măsuri, mai ales punitive, dar nu se creează acel spațiu de reflecție asupra
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
suportau, o persoană căreia puteau să-i comunice fără restricții experiențele, chiar dacă persoana respectivă nu avea capacitatea fizică de a le apăra (Manciaux, 2001). în unul dintre cazurile investigate o adultă rezilientă, ajunsă o mamă bună, investigația a scos la iveală că acea persoană nu avusese în copilărie nici un alt adult care să o sprijine cel puțin psihologic, în suportarea suferinței. Dar ceea ce povestea actuala mamă era că avea un câine cu care fugea departe de casă, după fiecare episod de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un regim politic proclamat ca fiind al egalității depline între indivizi. Cu alte cuvinte, pentru comuniști ideologia nu a contat fiind doar pretextul menținerii la putere. Natura criminală a statului și regimului politic comunist iese cu atât mai pregnant la iveală: nimeni nu era cu adevărat protejat, iar regimul comunist și Securitatea au pedepsit la nimereală, în mod arbitrar, tocmai pentru că teroarea și frica trebuiau diseminate, insuflate și încrustate în fibra morală și psihică a națiunii. Trebuia ca poporul nostru să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
codul cu care purtam corespondență cu prietenele mele. În fine, nu au reușit să descifreze. Tata a pus cartea poștală pe o pernă pe care el călca hainele și a pus fierul de călcat peste ea și a ieșit la iveală tot ce le mai scrisesem: să nu-și facă nici o grijă, că-s sănătos și sper să fiu sănătos, sper să mă întorc mai curând acasă, că în lagăr muncim toată ziua și mâncăm destul de prost și multe alte aspecte
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
-mi dau seama cum să împart marmida aceea de arpacaș la 40-50 de oameni astfel încât să ajungă pentru fiecare. Este un episod care mi-a revenit acum din memorie. Scrisul, dincolo de Securitate C.I.: Vă pot ajuta să mai scoateți la iveală astfel de episoade. D.V.: Deci, am terminat interviul, da? C.I.: Abia l-am început. Nu vreți să-mi povestiți mai pe larg, sau ați scris deja despre acestea? D.V.: Am scris într-un roman numit Ochii viperei, publicat după 1989
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și mineralele folositoare și trebuința aplicării lor, a iniția pe elevi în cunoașterea plantelor și animalelor vătămătoare spre a ști să se ferească de ele și a le stârpi" (Din Analele Academiei Române, tomul 5, 1873, p. 111¬114). Scoțând la iveală „documente inedite privind școlile din fostul județ Fălciu la 1867 - 1870, Costin Clit, publică în revista Elanul de la Giurcani, în nr. 62 din aprilie 2007, lista și numărul elevilor din școlile comunelor rurale, din care rezultă că în 27 comune
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Dan Monăh, D.N.Popovici, C.Vulpe, Vasile Ursachi, Ruxandra Maxim Alaiba ș.a. Ce ne spun acele ridicături de pământ imense, înconjurate de păduri și de ape, numite „Ttel" în limbajul arheologilor, săpăturile făcute acolo, pământul răscolit și obiectele scoase la iveală, decât ne dau informații de larg interes, referitore la civilizația străveche, de acum 700010000 de ani, despre spiritualitatea acelor oameni care au locuit în movilele respective (numeroase în cuprinsul județului), cu durată, poate de mii de ani, ca așezare? Pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-lea și al XX-lea, s-a deschis calea către un nou concept de libertate a informației, care a solicitat o activitate mai intensă a catolicilor în mediul public. Mijloacele media au căpătat un rol decisiv și au scos la iveală o nouă dimensiune: cea informativă. Dar influența lor nu a depins numai de statutul și de particularitățile lor tocmai pentru că sunt mijloace ci și de societatea în care s-au dezvoltat, precum și de persoanele care au contribuit la crearea și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
XIX-lea și al XX-lea, s-a deschis calea către un nou concept de libertate a informației, care a permis o manifestare mai intensă a catolicilor în mediul public. Presa a căpătat un rol decisiv și a scos la iveală o nouă dimensiune: cea informativă. Dar influența mass-mediei nu s-a datorat doar statului sau particularităților sale (tocmai pentru că reprezintă un mijloc), ci și societății în care s-a dezvoltat, precum și persoanelor care au contribuit la crearea și răspândirea ei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
activitatea să fiecare instituție de presă. Rolul pe care îl deține ziarul într-o societate democratică este acela de « câine de pază al democrației », adică cititorii așteaptă, si pe bună dreptate, ca ziarul pe care îl citesc să scoată la iveală toate nedreptățile și greșelile oficialităților, să îi apere 1. COMUNICAREA - FUNCȚIE VITALĂ A ORGANIZAȚIEI PUBLICE 29 pe cei cinstiți, să fie ofensiv și consecvent în urmărirea adevărului. În general, fiecare publicație scrie pentru un anumit segment de public publicul țintă
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
activitatea să fiecare instituție de presă. Rolul pe care îl deține ziarul într-o societate democratică este acela de « câine de pază al democrației », adică cititorii așteaptă, si pe bună dreptate, ca ziarul pe care îl citesc să scoată la iveală toate nedreptățile și greșelile oficialităților, să îi apere 1. COMUNICAREA - FUNCȚIE VITALĂ A ORGANIZAȚIEI PUBLICE 29 pe cei cinstiți, să fie ofensiv și consecvent în urmărirea adevărului. În general, fiecare publicație scrie pentru un anumit segment de public publicul țintă
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
efect extern (de exemplu, în problemele dezarmării, relațiilor între Sud și Nord, țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare), în pofida anturajului lor propagandistic, mergeau într-o direcție corectă”. După o perioadă de tatonare și studiere reciprocă, au ieșit la iveală deosebirile profunde care îi separau pe cei doi lideri, provocate de reformele declanșate în Uniunea Sovietică. Acest lucru se manifestă, la început, în mass-media, apoi în cadrul întâlnirilor bilaterale, precum și al consfătuirilor Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]