13,535 matches
-
întrebă [pe viitorul vasal] dacă voia să devină omul său fără rezerve, iar acesta răspundea: "vreau"; apoi, cu mîinile împreunate cuprinse de cele ale contelui, care i le strîngea, ei se aliară printr-un sărut. După aceea, cel care făcuse jurămîntul promise credință în acești termeni: Promit pe legea mea să-i fiu credincios, începînd din acest moment, contelui Wilhelm și să-i păstrez contra tuturor și în întregime jurămîntul meu de supunere, cu bună-credință și fără înșelăciune". În al treilea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ei se aliară printr-un sărut. După aceea, cel care făcuse jurămîntul promise credință în acești termeni: Promit pe legea mea să-i fiu credincios, începînd din acest moment, contelui Wilhelm și să-i păstrez contra tuturor și în întregime jurămîntul meu de supunere, cu bună-credință și fără înșelăciune". În al treilea rînd, el jură aceasta pe moaștele sfinților. Apoi, cu bastonul pe care-l ținea în mînă, contele le dădu investitura tuturor celor care, prin acest pact, îi promiseseră siguranță
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
În al treilea rînd, el jură aceasta pe moaștele sfinților. Apoi, cu bastonul pe care-l ținea în mînă, contele le dădu investitura tuturor celor care, prin acest pact, îi promiseseră siguranță, îi declaraseră supunere și în același timp depuseseră jurămîntul". Galbert de Bruges, Histoire du meurtre de Charles le Bon, comte de Flandra, ed. H. Pirenne, Paris, 1891, p. 89 (trad. R. Boutruche, Seigneurie et Féodalité, Paris, Aubier, 1959, t. I, p. 335). Acest text provine din Istoria uciderii lui
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
decît o răspîndire slabă în Evul Mediu și nu ne-a parvenit decît prin copii dintre care, cele mai vechi, păstrate la Arras și la Paris, datează din secolul al XVI-lea. Foarte utilizat de către istorici, acest text relatează ceremonia jurămintelor de credință față de succesorul lui Carol cel Bun, Wilhelm Cliton, după un ritual care are valoare de exemplu. Vasalul își prezintă mai întîi salutul de supunere prin vorbă și prin gest; apoi el îi jură credință rostind un angajament de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
își prezintă mai întîi salutul de supunere prin vorbă și prin gest; apoi el îi jură credință rostind un angajament de fidelitate. În schimb, seniorul procedează, prin înmînarea unui obiect simbolic aici, bastonul -, la investitura fiefului concedat vasalului. DOCUMENT 2 Jurămînt de pace la Beauvais (1023) "Nu voi invada în nici un fel bisericile [...] Nu voi asalta pe clericul și pe călugărul care nu poartă armele acestor vremuri, nici pe cel care îi însoțește fără lance și fără scut, numai dacă n-
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
noștri; sau cînd voi face cavalcade [...]". Traducere după C. Pfister, Études sur le règne de Robert le Pieux (996-1031), Paris,1885, p. 170-171. (Biblioteca de la École des Hautes Études, Științe Filologice și Istorice, fasc. 64). Este vorba despre textul unui jurămînt de pace propus către 1023 de către episcopii de Beauvais și de Soissons seniorilor din vecinătate și supus [atenției] regelui Franței de atunci, Robert al II-lea cel Pios, fiul lui Hugo Capet. Documentul vorbește de la sine, ca martor al violențelor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Ludovic cel Sfînt nu mărește domeniul, ci pune capăt litigiului franco-englez: restituind cîteva teritorii regelui Angliei, Henric al III-lea în special sudul provinciei Saintonge -, el obține, prin tratatul de la Paris, în 1259, ca acesta din urmă să-i facă jurămînt de credință pentru ducatul Guyenne și să revină deci la starea sa de vasalitate. Filip cel Îndrăzneț alipește domeniului comitatul de Toulouse și Filip cel Frumos pe cel de Champagne. Mai multe dintre aceste teritorii nu au rămas sub controlul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
noi entități politice: orașele de *comună (sau de consulat în Midi), care se bucură de o largă autonomie, și orașele libere care au primit mai ales privilegii economice. La originea comunelor se găsesc legături orizontale țesute între egali și sub jurămînt: asociații de *pace, confrerii religioase, corporații de negustori și de meșteșugari. Comuna însăși este rezultatul jurămîntului făcut între burghezi, mai întîi pentru a obține comuna, apoi pentru a o administra. Cea mai veche comună cunoscută pe teritoriul francez este cea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
largă autonomie, și orașele libere care au primit mai ales privilegii economice. La originea comunelor se găsesc legături orizontale țesute între egali și sub jurămînt: asociații de *pace, confrerii religioase, corporații de negustori și de meșteșugari. Comuna însăși este rezultatul jurămîntului făcut între burghezi, mai întîi pentru a obține comuna, apoi pentru a o administra. Cea mai veche comună cunoscută pe teritoriul francez este cea, efemeră, de la Le Mans în 1070; dar marea epocă de concesiune a comunelor este secolul al
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Ani. Războaiele. Războiul de O Sută de Ani și conflictul burgund Războiul de O Sută de Ani în secolul al XIV-lea. Într-o primă etapă, tînărul Eduard al III-lea pare să se încline în fața faptului împlinit și depune jurămînt de credință lui Filip al VI-lea pentru Guyenne. Apoi, el își neagă jurămîntul, îi aruncă lui Filip al VI-lea provocarea, în 1338, și își ia titlul de rege al Franței. Eduard avea numeroase atuuri: marele cap de pod
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Sută de Ani în secolul al XIV-lea. Într-o primă etapă, tînărul Eduard al III-lea pare să se încline în fața faptului împlinit și depune jurămînt de credință lui Filip al VI-lea pentru Guyenne. Apoi, el își neagă jurămîntul, îi aruncă lui Filip al VI-lea provocarea, în 1338, și își ia titlul de rege al Franței. Eduard avea numeroase atuuri: marele cap de pod din Guyenne și un altul în Ponthieu, susținerea flamanzilor și a numeroși baroni, normanzi
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de la aceste vîrste mici, strălucește imaginea virtuților sale; [el] ne lasă regina, mama sa, prințesă magnanimă, deja declarată regentă pentru călăuzirea persoanei sale și a statului. Noi trebuie, deci, astăzi, să ne întoarcem privirile spre ei, pentru a le face jurămîntul întregii noastre supuneri și a sprijinului nostru fidel. În acest jurămînt, domnilor, dat fiind ceea ce sînt eu între voi, voi fi primul care o va face; mă jur în fața Dumnezeului meu; vă ofer exemplul meu. Să nu mai vorbim între
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
regina, mama sa, prințesă magnanimă, deja declarată regentă pentru călăuzirea persoanei sale și a statului. Noi trebuie, deci, astăzi, să ne întoarcem privirile spre ei, pentru a le face jurămîntul întregii noastre supuneri și a sprijinului nostru fidel. În acest jurămînt, domnilor, dat fiind ceea ce sînt eu între voi, voi fi primul care o va face; mă jur în fața Dumnezeului meu; vă ofer exemplul meu. Să nu mai vorbim între noi despre hughenoți, nici despre papiști; aceste cuvinte sînt interzise prin
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
intransigență și începe să emigreze pentru a găsi pe lîngă prinți străini refugiu și susținere armată. Și, în fața acestei situații, Ludovic al XVI-lea, deschis, inteligent, dar slab și sfîșiat în conștiința lui creștină, mai ales cînd clerul, pus în fața jurămîntului de credință "față de rege și de națiune" care îi este impus, se împarte în "cei care jură" și în "refractari", ezită în continuare. Cînd în sfîrșit alege încearcă să fugă în străinătate la 20 iunie 1791, dar este prins la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
poporului) al lui Marat. În mod spontan, municipalitățile cu garda lor națională se federalizează între ele și se atinge apogeul la 14 iulie 1790, la Paris, cînd o serbare a *Federației crede că-i unește pe toți francezii într-un jurămînt comun de fidelitate "față de națiune și față de lege și față de rege". Franța își creează și mai intens mijloacele unității sale. Se proiectează unificarea într-un singur cod juridic a diverselor drepturi și cutume. La 26 martie 1791, se pun bazele
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Zadarnice decizii. O coloană din gărzile naționale se îndreaptă spre Rambouillet. Carol al X-lea nu vrea să lupte și fuge în Anglia. Țara urmează revoluția pariziană. La 9 august, Ludovic-Filip I este proclamat "rege al francezilor", după ce a depus jurămînt de credință Cartei revizuite de Camere. Preambulul Cartei este suprimat, pentru că părea că el "acordă francezilor drepturi care le aparțineau esențialmente". Religia catolică nu mai este religie de stat, ci "profesată de majoritatea francezilor": este întoarcerea la formula Concordatului. Cenzura
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
prințului imperial în 1856, Imperiul pare fondat solid. Primii ani sînt plini de succese în domeniile militar și diplomatic, ca și în interior. Împăratul domnește fără să fie contestat asupra unei administrații bine ținută în mînă, ai cărei funcționari depun jurămînt. Presa este redusă la tăcere printr-un drept de timbru ridicat și mai ales prin regimul abil al avertismentelor: după trei avertismente, ziarul incriminat este suprimat. Presa trebuie deci să practice autocenzura. Într-o manieră generală, toate marile libertăți sînt
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al francilor 774 Carol cel Mare, rege al lombarzilor 778 Roncevaux 790-799 Construcția palatului Aix-la-Chapelle Sfîrșitul sec. VIII Începutul invaziilor normande 800 Carol cel Mare, împărat 817-821 Reforma monastică a lui Benedict din Aniane Către 840 Întețirea invaziilor normande 842 Jurămintele de la Strasbourg 843 Tratatul de la Verdun 885-886 Asedierea Parisului de către normanzi 892 Începutul invaziilor maghiare 910 Fundarea mănăstirii Cluny 911 Tratatul de la Saint-Clair-sur-Epte 936 Otton I, rege al Germaniei 955 Victoria lui Otton I asupra ungurilor la Lechfeld 962 Otton
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ca atribut al zeilor galici. Colonie romană. Teritoriu provincial al cărui sol a fost cadastrat și atribuit colonilor, al căror statut juridic este de cetățeni romani. Acest statut poate fi atribuit și unei cetăți cu titlu onorific. Comună. Asociere sub jurămînt între locuitorii unui oraș pentru apărarea intereselor colective. Dacă este recunoscută de senior, comuna devine o instituție permanentă, însărcinată cu administrarea orașului, considerat în acest caz oraș de comună sau, simplu, comună. Conciliu. Adunare de episcopi dintr-o regiune. El
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și statutul protejat al bisericilor și al unor categorii de persoane (femei, copii, pelerini, clerici, negustori...). Armistițiul lui Dumnezeu (La Trêve de Dieu) interzice războiul în timpul anumitor zile ale săptămînii și în anumite perioade ale anului. Participanții se angajau prin jurămînt să respecte pacea, iar dacă nu o respectau, puteau fi excomunicați. Pacea lui Dumnezeu. Vezi pace (instituțiile de). Paleolitic. Vezi preistorie. Parlament. Curte de justiție născut din Curia regis în secolul al XIII-lea și definitiv organizată prin ordonanța din
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Carol cel Mare, 95 Imperiul și instituțiile sale, 96 Încoronarea imperială, 96 Instituțiile, 97 Biserica și Renașterea carolingiană, 98 Biserica carolingiană, 98 Renașterea carolingiană, 99 Partajarea, 101 Dificultățile Imperiului în timpul lui Ludovic cel Pios, 101 Tratatul de la Verdun, 102 Document: Jurămintele de le Strasbourg (842), 103 9. Nașterea Franței (secolele X XII), 106 Anarhia din secolul al X-lea, 107 Ultimele invazii, 107 Marile principate, 108 Uzurparea de la 987, 109 Terori și promisiuni ale anului o mie, 110 Terorile anului o
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Cavalerii, 120 Cei care muncesc: oamenii cîmpurilor și ai satelor, 121 Senioria rurală, 121 Condiția țăranilor, 122 Satul și comunitatea țărănească, 123 Cei care se roagă: o mare reformă, 123 Reforma gregoriană, 124 Cruciadă, 126 ...și ceilalți, 127 Documente: 1. Jurăminte de credință față de Wilhelm Cliton, conte de Flandra în 1127, 127 2. Jurămînt de pace la Beauvais (1023), 129 3. Carta eliberării din șerbie (1248), 130 11. Marele regat capețian (1180-1328), 132 Marii Capețieni, 133 Filip August și Ludovic al
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
121 Condiția țăranilor, 122 Satul și comunitatea țărănească, 123 Cei care se roagă: o mare reformă, 123 Reforma gregoriană, 124 Cruciadă, 126 ...și ceilalți, 127 Documente: 1. Jurăminte de credință față de Wilhelm Cliton, conte de Flandra în 1127, 127 2. Jurămînt de pace la Beauvais (1023), 129 3. Carta eliberării din șerbie (1248), 130 11. Marele regat capețian (1180-1328), 132 Marii Capețieni, 133 Filip August și Ludovic al XVIII-lea, 133 Ludovic cel Sfînt, 134 Filip al III-lea și Filip
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Pe urmă se întoarce și-mi zice: «și cu mine vine cerul!». L-am privit cu un zâmbet de milă, cu îndoială apoi, și pe urmă cu nedumerire. Adam își întărea cele spuse cu un «zău curat», formula curentă a jurămintelor din sat.« Zău curat - nu mă minți?» îl mai întreb eu o dată, cu toate că știam că orice asemenea întrebare era de prisos. «Zău curat - că nu mint», făcu încă o dată Adam, c-o hotărâre ce mă rușina. Formula era pentru noi
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
26). Aplicabilitatea acestor patru principii la vârstnici este redată în figura 56.1. 56.2.2. Confidențialitatea Confidențialitatea își are rădăcinile în tradiția umană de împărtășire și păstrare a unui secret. În domeniul medical, confidențialitatea a fost articulată încă din Jurământul lui Hipocrat: „Orice voi vedea sau auzi în timpul activității profesionale sau în afara ei în legătură cu viața oamenilor, lucruri care nu trebuie discutate în afară, nu le voi divulga, acceptând că toate acestea trebuie ținute secret!”. Codul Internațional de Etică Medicală al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]