5,763 matches
-
Bizanțului și a apărătorilor Creștinătății: Ungaria, Serbia, România care au respins valurile de năvălitori ai noilor barbari, Mongoli, Saraceni, Turci...” Așadar, când arătăm care este valoarea efortului militar făcut de Țările Române în Evul Mediu, nu e vorba de o laudă deșartă, ca să nu mai spunem că e datoria noastră să demonstrăm, pe bază de documente, și să îi informăm pe străini care nu știu, ca Ferdinand Lot, care a fost contribuția noastră la apărarea civilizației europene. Sfatul Domnesc De la începutul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
său”. A promis supunere, a depus jurământul de credință în fața unui rege, cu speranța că va dobândi ajutorul de care avea să cucerească Cetatea Albă și Chilia. Singur nu o putea face. Și nu i s-a dat nimic, în afară de laude venite chiar și de la Sfântul Scaun, ai cărei galbeni mergeau, însă, la regele apostolic al Ungariei. Așa că numai cu ajutorul lui Dumnezeu pe “dușmani i-am călcat în picioarele noastre, și pe toți i-am trecut prin ascuțișul sabiei”; și se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să îi înfrunte pe turci. Un fost coleg de grupă de la Facultatea de Istorie, îmi spunea după 1990, când începe opera de demitizare a istoriei noastre, ceea ce este, în cele mai multe cazuri, o operă de mistificare, că Dlugosz a exagerat cu laudele aduse lui Ștefan. L-am întrebat pe ce se bazează. Și-a umflat pieptul: adică știu eu, nu e nevoie să-mi spună altul. Și acum, să vedem, ce interes avea Dlugosz să îl laude pe Ștefan cel Mare ? Este
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
intelectual contemporan care l-ar fi lăudat pe Ștefan cel Mare, atunci ar putea un oarecine să se îndoiască de afirmațiile lui. Dar sunt atâtea mărturii în care Ștefan este socotit un erou, autorul unor fapte strălucite de arme, iar laudele care i s-au adus încă din timpul vieții sunt o dovadă că numele „pătrunsese” în Europa încă de pe când trăia, adică, așa cum spunea papa, se afla pe buzele tuturor. Faima domnului era așa de mare încât, în 1490, Jean
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aur, dă sclipița carnea și păru pă ei, pielea pă ei”. Metalul solar decodează șederea în animal ca etapă a devenirii, metamorfoza nu este aici punitivă, ci reprezintă traseul înălțării spirituale prin asimilarea misterelor. Cel de al doilea tip de laudă din colindele cerbului aparține protagonistului: „Ioan bun bărbat,/ Și el s-a lăudat/ Dai Domnului Doamne!/ Că el îmi săgeată/ Toți cerbii din munte/ Ș-un troian de ciute” (Boșorod-Hațeg - Hunedoara). Valențele magice s-au retras aici, lăsând loc doar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mărunte,/ Cât îs pietre multe./ Dar și mielușale,/ Câtu-s brândușale./ Dar un' le paște?/ Pă cer, pă pamântu./ Dar și un' li-adapă?/ 'N cel noreț de ploaie./ Dar și un' le-închide?/ În cel cearcăn de lună” (Peceneaga - Tulcea). Lauda ciobanului introduce aici motivul berbecului miraculos, capabil să alunge Dulful și să aducă faima ce consacră marital flăcăul. În basme, mândria eroului este atribuită în mod fals de cei care vor să-l piardă, și astfel sunt provocate probele inițiatice
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în care scapă ascunzându-se sub o stană, unde se confundă cu materia originară. Cerbul „tretior”, aflat și el, precum protagonistul, într-o perioadă de trecere spre maturitate, confirmă o dată în plus legătura totemică cu flăcăul prin receptivitatea inversată, la lauda acestuia: „- Cum eu, maica mea,/ Cum eu iarb-aș paște,/ Și muguri m-oi rupe,/ Și apă m-oi bea?/ Ion bun bărbatu/ El s-a lăudatu/ Că m-o săgeta/ În cel vârfuț de munte/ De mia de sute” (Lipova
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
identitatea slabă, de bieți coconi neexperimentați, în timp ce mezinul, în cazul căruia vitejia se află într-o stare latentă, preia cunoașterea de la Mircea ciobănaș și învinge pe cale eroică Șarpele. Dublul voinicesc este aflat în colinda Voinicii dezvăluiți frați IV, 74, în urma laudei falnice a unuia dintre flăcăi, pretext mitic pentru descoperirea partenerului potrivit pentru incursiunile în sacru. Puterile identice îi fac să se descopere parcă în oglindă, mai mult chiar, înrudirea magică acționând și asupra companionilor întru mit: „Rudă bună se găsiră
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
intensitate ar putea condensa foarte multe zile. La Arca există o biserică cu patronul Sf. Eulalia, încredințată spre pastorație unor preoți italieni din congregația Don Guanella. Nu-i chiar pe drumul pelerinilor, dar activitatea lor aici este demnă de toată lauda. în localitate nu am mai găsit loc la hanuri, fiind târziu, așa că a trebuit să merg la o pensiune, numită Platas. Eram frânt de oboseală, atât cea fizică, cât și cea interioară, rezultatul luptei dintre ideal și pragmatic. Detaliile acestei
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
suntem ca suma Înfăptuirilor de secole a celor care ne-au precedat, a zbaterilor lor În tumultul vieții, a dăruirilor totale profesiunii și specialității pentru care s-au format. Permiteți-mi deci, ca 1a acest moment aniversar al vieții mele, laudele pe care mi le aduceți să le Închin gloriei lor, ca o pioasă recunoștință pentru tot ceea ce ne-au dăruit. Să nu vă mirați deci dacă voi adresa un Magna cum laude Părinților Medicinii Veterinare: Marelui HIPPOCRATE din COS, care
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
a completat teoria celulară a lui Virchow, adăugându-i manifestările substanțelor interstițiale, ale mediului intern, devenind astfel un precursor al patologiei moleculare actuale. Prof. dr. Paul Riegler Prof. dr. Mihail Mihăilescu Prof. dr. Viorel Ciurea Prof. dr. Constanța Adameșteanu Cum laude aducem elevilor marelui savant: Prof. MIHAIL MIHĂILESCU (1888-1975) continuatorul lui Paul Riegler la Disciplina de Anatomie Patologică, din București, din 1937 până În 1949, un erudit de o modestie inimaginabilă, care ne-a Învățat să dăm studenților de la catedră și ultima
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
dacă n-aș fi stat În preajma acestor Oameni de omenie, care mi-au cinstit casa și m-au primit În casele Lor, acordândumi toată Încrederea și considerația. Le mulțumesc din inimă și Le aduc cu această ocazie piosul meu Cum laude. Cu ocazia acestei aniversări, Cornelia, Liviu și Irina mi-au oferit o Cartea de Aur care a circulat printre participanți și din care spicuiesc: “Totul este confuz, incertitudinile mă Înconjoară. De un singur lucru sunt Însă foarte sigură. Cele două
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
viață facultății arădene, pe care Într-o perioadă foarte scurtă de timp au ridicat-o la cel mai Înalt nivel. Colegii bănățeni i-au arătat gratitudinea În monumentalul volum pe care i l-au dedicat și pentru care merită toate laudele și felicitările. Figura profesorului V. Ciurea răzbate plină de lumină din paginile dedicate acestei nobile dar, din păcate efemeră instituție medical veterinară. Cum În tot răul zace și o picătură de bine, permiteți-mi să o evidențiez. Anatomia patologică bucureșteană
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
său toată jegoșenia lăuntrică, de multe ori te sperii câtă mizerie poate aduna un om într-o viață, darmite un scriitor, el este într-o ceartă continuă cu toată lumea, pe deasupra se și crede buricul pământului, cum cineva îi aduce o laudă cum trăiește convingerea că l-a prins pe Dumnezeu de-un picior și brusc o taie spre al nouălea cer. Ce să mai vorbim, lumea scriitorilor colcăie de orgolii. Marele noroc al literaturii, nu numai a celei de azi, ci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
premiu național cu numele poetului unei poete anonime, compromițând totul în acest sens. Și așa numele poetului s-a așezat acolo, lângă celelalte nume, cu meritele supreme pe care le are. Nu putea fi lăsat numai în gura plină de laude seci, izvorâte din minți care nu l-au citit dar veneau să-l sanctifice ca și cum de asta ar fi avut nevoie Eminescu. N-am făcut din acest lucru un stindard sau un merit, ci o obligație de care, cred, m-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Muller? Mă îndoiesc că în baza unui act premial, fie el și Nobelul. Poate că cel mai îndreptățit să-l primească a fost, în atât de dureroșii ani '50, Blaga, a cărui candidatură, deși mi-a fost confirmată de autorul "Laudei somnului", apare azi incertă. I-a fost preferat atunci Juan Ramon Jimenez. Dintre ai noștri au mai țintit Nobelul, din câte știu, Eugen Jebeleanu și Geo Bogza, cavalerii "schimbării la față", după mica liberalizare din 1965. La fel, Marin Sorescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
propriile-i puteri, de-a merge pe drumul ales chiar dacă e prevăzut cu obstacole, fără a se lăsa proptit de cei pe care îi consideră mai "puternici" ori mai utili în "carieră". De-a nu se lăsa nici flatat de laude nici doborât de neînțelegerea ori reaua voință care nu absentează în cazul unei înzestrări autentice. Capcanele în care ar putea să cadă? Sunt destule. Una ar fi moda, atracția către acea uniformă sufletească ce nu se potrivește tuturor, acel machiaj
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Ioan Stoiciu. Care e relația românului "din manualul de istorie" cu cel de azi? Iubesc românul din manualele de istorie. Ce reproșuri ai face scriitorului român de azi, de ieri, de alaltăieri? Nu le reproșez nimic. Am doar cuvinte de laudă. Sunt atât de tineri, încât "parcă au murit demult". Ce calități ne țin atârnați, ca români, pe harta Europei? Lipsă răspuns. Ce defecte pozitive are românul? (Lipsă răspuns). Dacă ai fi avut posibilitatea să îți alegi o altă cultură în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
să se spună despre tine și nu s-a spus? Îi iubesc pe criticii care mă iubesc, dar nu-i urăsc pe criticii care nu mă iubesc. De la aceștia din urmă reînvăț, de fiecare dată când mă las amăgit de laude, lecția echilibrului și a modestiei. După comunism ar fi fost normală o reevaluare a literaturii noastre... Cine crezi că ar putea face o asemenea reevaluare? Cum crezi că s-ar putea face o "dezideologizare" a literaturii noastre din perioada comunistă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și Între oameni bunăvoire. Și astăzi parcă ne cheamă să venim și să vedem că ni S-a născut Salvatorul, Mântuitorul nostru al tuturor. De 2.000 de ani creștinii cântă și slăvesc pe Pruncul Iisus, dându-I slavă și laudă. Nu În zadar se colindă atât de frumos și pe la noi. Îmi amintesc cu mare bucurie și plăcere acea minunată colindă de pe vremea mea, când eram copil, de prin anul 1950. Suna așa: „În oraș la Betleem ,/ Veniți cu toți
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
S-a pregătit, a spus Apostolilor și tuturor celorlalți care erau cu ea. A dorit să fie toți Apostolii la Înmormântarea ei. Și s-au adunat. Din toate părțile lumii au venit s-o petreacă, să-i cânte tropare de laudă. Multă jale și cântări duioase au fost la Înmormântarea ei. Cor de Îngeri În Cer și pe pământ au slăvit-o și toți au petrecut-o cu mare durere. Multe minuni s-au petrecut atunci. Se spune că un necredincios
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
multă cumpătare la băutură. Cele mai oribile crime și divorțuri și alte asemenea se fac din cauza băuturii prea multe. De multe ori auzi pe unii că spun, atunci când beau, că mai merge, că mai pot bea sau alte cuvinte de laudă și orgoliu personal. Dar ei nici nu vor să cugete că În scurt timp se va vedea rezultatul: ceartă, dezbinare, desfrânare, furt sau omor. De aceea unii nici nu se mai respectă, pentru că a pus stăpânire pe inima și mintea
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
fost eliberate numai 4 urice, din Iași 7, iar din Suceava 15. Aici a și murit Bogdan Vodă: „în anii 7025 (1517), aprilie în zile 18, în ceasul dintâi al nopții, în târgu în Huși (subl. ns.), nu cu puțină laudă pentru lucrurile cele vitejăști ce făciia, că nu în beții, nici în ospețe petrecea, ci ca un stejar în toate părțile priveghiia, ca să nu să știrbească țara ce-i rămăsese de la tată-său”. Cronica lui Macarie consemnează moartea lui aici
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
12 și luni 9, datu-s'au datoria omenească, murind în târg în Huși, și de acolo i-au adus oasele cu mare cinste în mănăstirea Putna, lângă tată-său, Ștefan Vodă, și acolo l-au astrucat, nu cu puțină laudă pentru lucruri vitejești c-au făcut, că nu în beții, nici în ospețe, ce ca un străjeriu în toate părți au priveghiat, ca să nu știrbască țara ce-i rămăsesă dela tată-său. Multe lucruri a făcut... Cunoaște-să că unde nu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un caracter particular: „A adunat și a chemat pe toți boierii săi și pe toți câți erau mai de frunte și tot sfatul în grădina de la Huși (subl. ns.) și le-a spus multe cuvinte mincinoase, când cu înșelăciuni și laude, când amenințând și înspăimântându-i ca să nu fugă în alte țări, «căci eu, a spus, mă duc la marele împărat și iarăși curând mă voi întoarce». Și s-a jurat cu mâinile pe cinstita cruce înaintea întregului popor că crede
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]