13,988 matches
-
îndeplinește funcțiile pe care le are, adică dacă obiectivele (competențele) sistemului sunt realizate”\footnote{Elisabeta Pascu, Adriana Ungureanu, Elena Apetroaie, Oana Ilarie, Ana Apetroaie-Iliescu, Rodica Brânzei, coord. Gheorghe Brânzei, Limba și literatura română, Repere metodice pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, Editura Alfa, 2005, p. 91}. Privită din această perspectivă sau ca moment al unei lecții, evaluarea este foarte importantă atît pentru profesor cît și pentru elev, deoarece oferă un feed-back: profesorului, pentru eficiența metodelor aplicate și gradul lor de accesibilitate
METODE ŞI INSTRUMENTE MODERNE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Biatris Cristina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_912]
-
îl confirme regulat și care, în cele din urmă, trebuie să-l încheie. \footnote{Elisabeta Pascu, Adriana Ungureanu, Elena Apetroaie, Oana Ilarie, Ana Apetroaie-Iliescu, Rodica Brânzei, coord. Gheorghe Brânzei, Limba și literatura română, Repere metodice pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, Editura Alfa, 2005, p. 91}
METODE ŞI INSTRUMENTE MODERNE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Biatris Cristina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_912]
-
preluată dintr-un articol apărut în revista de fizică „Evrika” semnat de profesorul Ilie Rus ) și un argument care constituie un punct de plecare în realizarea unor lecții interdisciplinare. Fizica în proverbe românești Această lecție se poate desfășura la nivel liceal ( clasele XI-XII) cu participarea profesorului de fizică și a profesorului de limba și literatura română. Proiect de activitate didactică Scopul lecției • În plan cognitiv dezvoltarea capacității de cunoaștere/înțelegere și achiziționare a informației • În plan afectiv dezvoltarea capacității de receptare
FIZICA ŞI PERSPECTIVA INTERDISCIPLINARĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana-Elena State () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_903]
-
legi, art. 15(5), sistemul național de învățămînt are următoarea structură: a) învățămînt preșcolar: grupele mică, mijlocie și mare, de pregătire pentru școală; b) învățămînt primar, clasele I-IV; c) învățămînt secundar: învățămînt gimnazial, clasele V-VIII; învățămînt profesional; învățămînt liceal, clasele IX XII (XIII); d) învățămînt postliceal; e) învățămînt superior: învățămînt universitar; învățămînt postuniversitar; f) educația permanentă. Învățămîntul preșcolar, primar, gimnazial, profesional, liceal și postliceal formează învățămîntul preuniversitar, potrivit articolului 15(6) din legea amintită. 2. PREGĂTIREA PSIHOPEDAGOGICĂ A STUDENȚILOR
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
b) învățămînt primar, clasele I-IV; c) învățămînt secundar: învățămînt gimnazial, clasele V-VIII; învățămînt profesional; învățămînt liceal, clasele IX XII (XIII); d) învățămînt postliceal; e) învățămînt superior: învățămînt universitar; învățămînt postuniversitar; f) educația permanentă. Învățămîntul preșcolar, primar, gimnazial, profesional, liceal și postliceal formează învățămîntul preuniversitar, potrivit articolului 15(6) din legea amintită. 2. PREGĂTIREA PSIHOPEDAGOGICĂ A STUDENȚILOR 2. 1. Programul de pregătire a personalului didactic Potrivit legislației actuale, pregătirea personalului didactic se desfășoară în două trepte: Modulul I, (30 de
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
nivelul ofertelor de pregătire profesională, implicit la nivelul formării cadrelor didactice. Formarea profesorilor solicită adaptarea la un context social dinamic, în schimbare, a cărui evoluție nu este ușor de anticipat. Transformarea profilului de formare al absolventului de învățământ obligatoriu și liceal dintr-un deziderat cuprins în documente oficiale, într-o realitate a școlii românești de azi, solicită tuturor cadrelor didactice abordarea disciplinelor școlare dintr-o perspectivă în care competențele profesionale solicitate pe piața forței de muncă se dezvoltă la confluența mai
Formarea conceptelor – particularitati ale disciplinelor tehnice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gabriela Novac () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1162]
-
pleacă în Statele Unite ale Americii, unde se va stinge strâmtorat și într-un anonimat complet. O cronică la romanul Adela al lui G. Ibrăileanu și un microstudiu intitulat Comicul în „Dănilă Prepeleac”, scrise pe când T. era în clasa a șaptea liceală, arată un deosebit apetit pentru dificile lecturi fundamentale (de pildă, pentru teoria bergsoniană a comicului), pătrundere și subtilitate, calități ce vor fi potențate pe durata studiilor universitare. În condițiile acutizării confruntărilor politice dintre extremele dreaptă și stângă, tânărul gazetar va
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
pseudonim al lui Alexandru Teodorescu; 22.XII.1896, București - 17.XI.1962, Aiud), poet, eseist și gazetar. Este fiul Sofiei și al lui Alexandru Teodorescu, consilier, apoi președinte al Înaltei Curți de Conturi. Face clasele primare la București, pe cele liceale la Ploiești, se înscrie la Academia de Arte Frumoase din capitală, întrerupând după un an, e mobilizat (1916-1920), se înrolează ca ofițer în marină, la Constanța (1922-1924), reluându-și studiile universitare de filosofie și teologie la revenirea în București, interval
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
acțiunile” pionierești etc.), nici imaginarul existențial al protagonistului. Timpul exterior furnizează mai mult elemente cu funcție scenografică, lăsând culoar timpului interior, al primei juneți, cu toate accelerările, expectativele și elanurile sale. Cu un limbaj constituit, până în pragul excesivității, din argotisme liceale (și nu numai), V. își identifică personajele și concomitent își portretizează cititorul-țintă. SCRIERI: Muzici și faze, București, 2000. Repere bibliografice: Mihai Iovănel, Faze și doar atât, ALA, 2001, 595; Vasile, Proza, 327-329; Răzvan Voncu, Romanul unei generații, „Cronica română”, 2002
VERDES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290488_a_291817]
-
ZĂRNESCU, Narcis (11.XI.1948, Cîmpulung), eseist și traducător. Este fiul Elenei Zărnescu (n. Theodorescu), profesoară, și al lui Stelian Zărnescu, economist. Urmează cursul primar și liceal la Câmpulung și Facultatea de Limbi Străine a Universității din București, secția limba și literatura franceză (1967-1971). Va fi asistent la Institutul Pedagogic din Pitești (1974-1984), ulterior intrând în presă, ca redactor, apoi redactor-șef. Din 1991 se reintegrează în
ZARNESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290714_a_292043]
-
își susține doctoratul în filosofie cu teza Spiritualități românești, fiind titularizat conferențiar la Catedra de filosofia culturii și a istoriei la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene. Suspendat în 1950 din motive politice, se vede trimis în învățământul liceal, unde predă până în 1960, an în care este numit profesor de literatură comparată la universitățile din Craiova și București; deține acest post până la pensionare, în 1968. A fost ales președinte al Comitetului Național de Literatură Comparată în 1969 și a
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
copil, ea influențează opțiunea pentru o anumită profesie. Școala trebuie să deruleze acțiuni comune elevi părinți pentru conturarea dorinței profesionale. Dirigintele dezbate cu elevii avantajele și dezavantajele unei profesii, rețeaua școlară, metodologiile de organizare a examenelor și admiterea în învățământul liceal, școli de arte și meserii, învățământul superior. Rezultatul sau evaluarea acțiunilor de orientare constau în curajul deciziei, degajarea de prejudecăți sociale, obiectivitatea lor, încrederea în valoarea anumitor forme de educație. Perioada de asimilare sau de pregătire pentru viață se încheie
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
concrete în viața de familie; să-și cultive respectul pentru toți membrii familiei indiferent de vârstă și sex; să accepte existența individuală și colectivă în cadrul familiei; să se implice activ în problemele familiei; să sesizeze locul familiei lui în comunitate. LICEAL - adolescentul trebuie călăuzit: să cunoască funcțiile familiei; să cunoască și să respecte tradițiile familiei; să identifice și să înțeleagă crizele din familie; să fie conștient de limitele dependenței și independenței membrilor dintr-o familie; să protejeze și să-și dorească
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
și interdisciplinare, pe trepte și niveluri, pe arii și discipline de studiu, de referință și operaționale. În anul 1999, la 27 iulie, prin Hotărârea nr. 13/1, Ministerul Învățământului și Științei al Republicii Moldova aprobă Curriculumul național la istorie pentru ciclul liceal, prin intermediul căruia se intenționa trecerea treptată la un model dinamic, flexibil, realist și adecvat necesităților societății contemporane . Stabilirea cadrului conceptual al celor două obiecte pentru clasele a X-a, a XI-a și a XII-a, istoria românilor și istoria
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
istorie, obiectivele și conținuturile curriculumului la istorie din 2010 sunt net superioare celui din 2006 . Carol I În manualele de istorie Perioada modernă se studiază În ciclul gimnazial În clasele a VII-a și a VIII-a și În ciclul liceal În clasa a XI-a. Perioada guvernării lui Carol I (1866-1914) face parte din programul școlar pentru clasa a VIII-a care cuprinde anii 1850-1918 și clasa a XI-a (secolul XIX Începutul secolului XX) . Deși primele manuale (experimentale) destinate
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
, Victor (15.VI.1932, Bacău), istoric și critic literar. Este fiul Nataliei Stoleru (n. Cocoș), învățătoare, și al lui Alexandru Stoleru, profesor. După studii liceale la Seminarul Pedagogic Universitar „Titu Maiorescu” din București (1943-1951), va absolvi, în 1957, Facultatea de Filologie a Universității bucureștene, devenind profesor la Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza (până în 1960), apoi asistent la Institutul Pedagogic din București, din nou profesor
STOLERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289961_a_291290]
-
al lui Iorgu Al. Botez, impiegat CFR. Urmează școala primară în comuna natală, sub numele Alexandrescu I. Alexandru, și gimnaziul (cu întreruperi) la Liceul „Sf. Sava” din București, sub numele Botez I. Alexandru (1917-1925), apoi în particular, din 1928, clasele liceale la Câmpina și, din nou în capitală, Facultatea de Litere și Filosofie, specialitatea filologie modernă (1934-1938). Profesor suplinitor (al lui Șerban Cioculescu) la Seminarul Central din București (1939), trece la Liceul „N. Iorga” din Ploiești (1946), la Câmpina (1947) și
STOLNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
arhivar la Judecătoria de Ocol și la Prefectura din Turnu Măgurele. În mai 1921 debutează cu un articol în săptămânalul local „Victoria”, tot acum trimițând o poezie la „Adevărul literar și artistic”. Începe, la Roșiori de Vede, în particular, cursul liceal, pe care îl va absolvi târziu, în 1928. Urmează Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, obținând licența în 1933. În 1925 se căsătorise cu învățătoarea Nicolina Păun și, peste un an, i se naște un băiat, viitorul
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
, Valentin (15.V.1953, Târgu Frumos), poet. Este fiul Palaghiei (n. Feodorov) și al lui Ioan Talpalaru, funcționar. Urmează cursul elementar și pe cel liceal la Târgu Frumos, ulterior fiind student la Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1972-1976). După absolvire predă limba și literatura română mai întâi la o școala generală din Botoșani (1976-1979), apoi la liceul din
TALPALARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290042_a_291371]
-
natal, continuând-o la Sibiu (1921-1924), unde va frecventa și Liceul „Gheorghe Lazăr” (1924-1931), apoi urmează Facultatea de Litere, secția franceză, a Universității din Cluj (1931-1935). Reținut la Catedra de limbi romanice, va funcționa, în paralel, ca suplinitor în învățământul liceal. Bursier al Statului francez la Universitaea din Montpellier (1938-1943), își susține doctoratul de stat sub îndrumarea romanistului Jean Bourciez, cu lucrarea Essai sur la valeur et les emplois du subjonctif en français (apărută la Montpellier în 1943), teza complementară constând
TANASE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290053_a_291382]
-
acces la manuale sau sprijin material condiționat de urmarea și încheierea studiilor (burse, credite subvenționate pentru studii). Analizând statisticile existente în domeniul educației, constatăm că rata de înscriere pe niveluri de învățământ are un trend descrescător la nivelul învățământului secundar (liceal și tehnic-profesional) din 1990, când se înregistra o rată totală de 90,7%, în 1999, când era de numai 69,4% (PNUD, 2000). În acest context, un set de măsuri care să vizeze segmentul de populație cu rate reduse de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nivelul salariului minim, populație ocupată în agricultură, persoane care ocupă un loc de muncă inferior pregătirii profesionale Educație Participarea la educație Cuprindere în învățământ (total, obligatoriu și pe fiecare nivel), tranziția în ciclul postliceal/superior Cuprindere în învățământul primar, gimnazial, liceal vocațional, copii necuprinși (7-14 ani), abandonului școlar în învățământul gimnazial Capital educațional Abandon școlar la sfârșitul anului (învățământ obligatoriu, pe niveluri) și ultimul nivel de educație absolvit pe diferite grupuri de vârstă Locuire Calitatea locuinței Persoane care trăiesc în locuințe
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și se perfecționează o anume mișcare fiind foarte propice acestui scop. De fapt, autoasigurarea constă în măsurile pe care le ia fiecare executant pentru a nu se accidenta. 4. Cauze și factori datorați condițiilor meteorologice În învățământul preșcolar, gimnazial și liceal, marea majoritate a lecțiilor de educație fizică se desfășoară în aer liber, urmărindu-se cu precădere călirea organismului copiilor. Practicarea exercițiilor fizice pe umezeală, într-un echipament neadecvat poate duce la apariția unor întinderi musculare, întrucât determină o înrăutățire a
Factorii şi cauzele care favorizează apariţia accidentelor în lecţia de educaţie fizică Forme şi metode de prevenire a accidentelor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gheorghiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1151]
-
ușurință. Domeniile în care aceste persoane au fost integrate funcțional sunt: desen tehnic arhitectural, programator PC, translator, cercetător, bibliotecar, educator special. Indivizii cu cel mai mare succes în integrare au avut un profesor de sprijin atât în școala primară, gimnazială, liceală, cât și la nivelul învățământului superior. Astfel, acest mentor poate ghida persoana cu autism în alegerea unei calificări și chiar să o asiste la locul de muncă. Trebuie de reținut faptul că, gama de servicii este mult mai largă în
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
de instruire intre 8 si 10 ani (aproximativ de la 8 la 18 ani), acest fapt presupune stabilirea unei programări judicioase a mijloacelor si metodelor folosite, in concordanta cu dezvoltarea biologica, psihologica si motrica, care se realizează pe parcursul ciclului gimnazial si liceal prin orele de educație fizica si a colectivului sportive. Aceasta pregătire poate fi etapizata respectând particularitățile de vârsta, după cum urmează: Etapa 1 (de inițiere) 8-10 ani categoria minibaschet II, clasele 3-4 Etape 2 (de învățare) 11-12 ani categoria minibaschet I
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]