12,882 matches
-
grijă de poetul George Bacovia și s-a zbătut ca opera acestuia să fie valorificată pe deplin. Lumină, Nocturnă, Taină, Aniversară, Cu tine, Noapte, Șoaptele iubirii, Anii, Drumuri, Natură statică, Între zi și noapte, Nu vreau să moară florile de măr (în 1981 Margareta Pâslaru a compus o melodie inspirată de aceste versuri), Cantilena, Cântecul singurătății, Imn soarelui, Decembrie, Furtuni de primavară, Tristeți din urmă, Iubita spunea.
Agatha Bacovia () [Corola-website/Science/302798_a_304127]
-
Morris. Cîteva dintre casele de discuri cu cel mai important registru de artiști și DJi chill ouț, si cu cele mai impunătoare cataloage de release-uri și compilații sunt: ESL Music, G-Stone Recordings, !K7, Instinct Records, Hearts of Space, Café del Măr, Water Music, Pork Recordings, Ninja Tune, Mole Listening Pearls, Six Degrees Records, Waveform, Compost Records, si Ultimae. Genul chill ouț a crescut că popularitate și după crearea noii serii de albume The Chillout Sessions, a faimoasei case de discuri specializată
Chill-out () [Corola-website/Science/325969_a_327298]
-
o specie foarte răspândită și cosmopolită (sol, materii organice în descompunere, semințe oleaginoase, cereale). Este comun în majoritatea tipurilor de soluri și este implicat în descompunerea materialului vegetal. Poate fi izolat de pe semințe de porumb, orz, alune, orez, cartofi, mazăre, mere, făinuri, lapte praf. "Aspergillus flavus" are o afinitate deosebită pentru alune și semințe oleaginoase. Crește într-un spectru larg de temperatură (12-48 °C). În condiții necorespunzătoare de păstrare a recoltei (umezeală crescută etc.), ca urmare a contaminării înainte de recoltare, se
Aflatoxine () [Corola-website/Science/328840_a_330169]
-
pe rând de la Spiritul lămpii fermecate, o muscă uriașă, rățușca cea urâtă, o gheată de baschet uriașă în care locuiește o bătrânică, niște șoareci uriași, niște călători într-o barcă, apoi se află în postura lui Wilhelm Tell, dar cu mărul în gură și străpuns de săgeată, apoi în postura unui ou care se rostogolește și se sparge. Copiii nu mai înțeleg nimic. Aku își pierde răbdarea și le spune ultima poveste. Un vrăjitor atotputernic (Aku) îl distruge pe pateticul samurai
Poveștile lui Aku () [Corola-website/Science/319286_a_320615]
-
este variată: siderurgie, metalurgie neferoasa (aluminiu, cupru ș.a.), construcții de mașini(autoturisme, tractoare, bunuri de larg consum), chimică și petrochimica etc. În domeniul agricol, Șerbia ocupă locuri fruntașe, mai ales in pomicultura (prune-locul 1 în Europa și 2 pe Glob, mere etc.),cereale(în principal, porumb), plante tehnice (sfecla de zahăr, floarea-soarelui), creșterea porcilor. Rețeaua de transport este diversificata și, în bună măsură, modernizata (peste 1/3 din căile feroviare sunt electrificate, autostrăzile dețin 540 km etc.); după desprinderea Muntenegrului din
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
Ăstor Pantaleón Piazzolla (n. 11 martie 1921, Măr del Plata/Argentina - d. 4 iulie 1992, Buenos Aires) a fost un muzician argentinian, compozitor și virtuoz instrumentist la bandonéon, a revoluționat muzică de "tango", creând ceea ce s-a numit ""Tango Nuevo"", replică a tradiționalului tango argentinian ("tango argentino"). s-a
Astor Piazzolla () [Corola-website/Science/299371_a_300700]
-
1992, Buenos Aires) a fost un muzician argentinian, compozitor și virtuoz instrumentist la bandonéon, a revoluționat muzică de "tango", creând ceea ce s-a numit ""Tango Nuevo"", replică a tradiționalului tango argentinian ("tango argentino"). s-a născut la 11 martie 1921 la Măr del Plata, port pescăresc pe coasta Atlanticului, care avea să devină în anii următori o vestită stațiune balneara. În 1924 familia se mută la New York, oraș unde, începând din 1929, va începe să cânte la "bandonéon" (asemănător acordeonului, creat de
Astor Piazzolla () [Corola-website/Science/299371_a_300700]
-
instrumente muzicale german H. Band și devenit foarte popular în Argentina). În 1932 compune primul său tango, "La catinga", si întâlnește pe compozitorul Carlos Gardel, care îi dă un mic rol în filmul "El dia que me quieras". Reîntors în Măr del Plata în 1936, face parte din mici grupuri muzicale locale, dintre care unul adopta stilul sextetului "Vardaro", al cărui exponent, violonistul Elvino Vardaro, va continua și în viitor să cânte împreună cu Piazzolla. În 1938 sosește la Buenos Aires și intră
Astor Piazzolla () [Corola-website/Science/299371_a_300700]
-
va fi dublată prin așezarea aici a mai multor mii de familii de Aromâni veniți din peninsula Balcanică (Albania, Iugoslavia, Grecia și Bulgaria). Dar, în cadrul ostilității apărute din acest motiv între România și Bulgaria, Dobrogea este de acum încolo un "„măr al discordiei”" între cele două țări, Bulgaria revendincând acum întreaga provincie până la gurile Dunării, în timp ce istoriografia bulgară socotește de atunci încoace Dobrogea medievală ca un stat exclusiv bulgăresc, aceasta până în zilele noastre și în ciuda lucrărilor „Comisiei mixte de istorie bulgaro-română
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
aceste păduri este însoțit de numeroși arbori și plante lemnoase: mesteacănul (Betula verrucosa), carpenul (Carpinus betulus), plopul (Plopulus tresnula) și în zona exterioară a pădurilor întâlnim măceșul (Rosa tomentosa). În zonele cultivate și în cele de pășune sunt grupări de măr pădureț (Malus silvestris), porumbarul (Prunus spinosa), sîngerul (Cornus sanguinea), alunul (Corylus avelana). Primăvara în pădurile noastre înfloresc plante ierboase : păstița (Anemone ranunculoides), brebeneii (Corydalis solida), fragii (Fragaria vesca), vioreaua (viola sp.), laleaua pestriță. La fiecare pas dai de ciuperci de
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Moldova", imn, cor mixt (versuri de C. Vărășcanu), 1982 • "Floare albastră", madrigal, cor mixt (versuri de Mihai Eminescu) p.a. 17 iunie 1982 Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Nouraș cu flori de măr", colind, cor mixt, p.a. 12 ianuarie 1984, Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Luna roșie", madrigal, cor mixt (versuri de Zaharia Stancu), p.a. 10 iulie 1984, Piatra-Neamț, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Rondelul florilor de măr", cor pe
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
flori de măr", colind, cor mixt, p.a. 12 ianuarie 1984, Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Luna roșie", madrigal, cor mixt (versuri de Zaharia Stancu), p.a. 10 iulie 1984, Piatra-Neamț, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Rondelul florilor de măr", cor pe voci egale (versuri Alexandru Macedonski), p.a.1987 Craiova, Corala Etos, dirijor Eugenia Manole • "A-nflorit o păpădie", cor mixt (versuri Otilia Cazimir), 1983 • "Sosit-a ziua cea sfântă", colind, cor mixt (versuri populare), p.a. 1984, Corul Filarmonicii Banatul
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
Iași, Corul Școlii Generale Nr.5, dirijor Ilie Hrubaru; varianta cor mixt, p.a. 13 aprilie 1986, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Diptic coral" (Dragostea mea, Fato ce săruți frumos), cor pe voci egale (versuri Grigore Vieru) 1985 • "Flori de măr cad la fereastră", colind, cor mixt (versuri populare) p.a. 12 decembrie 1986, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Tera Matter", madrigal, cor mixt (versuri Ion Brad), p.a. 1988, Bydgoszez, Polonia, Corala Ethos, dirijor Eugenia Manole • „"Stihuri"”, poeme pentru cor mixt
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
față de conducerea CAP-ului, colhoznicii au acoperit cu pietre și pământ chiar și puțul cu apă potabilă a castelului. În prezent , de la castelul din Rupturi se mai păstrează în sat { la familia I.C., aproape de magazia fostului CAP } un zdrobitor de mere cu tamburi , funcțional. Spre sfîrșitul celui de-al doilea război mondial, proprietarul castelului - groful Szilghi Francisc, a părăsit țara în direcție necunoscută întrucât împușcase { nu cunoaștem dacă a fost crimă sau accident } un soldat român , aflat în trecere prin zonă
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
la părerea inițială, doar dispunerea de puterea pe care o conferă poziția dominantă.</strong> Toate clovneriile lui Conradi sunt înlesnite de fapt de această poziție dominantă, „occidentalitatea” sa. Un localnic îmbrăcat precum Conradi ar fi fost, cel mai probabil, bătut măr de <em>bodyguard</em> înainte să apuce să deschidă gura în cluburile selecte bucureștene. Gorzo și Lazăr afirmă că aș fi fost insensibil la precaritatea lui Conradi, pentru care limuzina și homarul reprezintă „niște cheltuieli extravagante”, nicidecum ceva ce își
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
intoxicarea cu plumb pe care au suferit-o oamenii din Devon, Marea Britanie, în secolele 17 și 18. Prima mențiune a colicii datează din 1655. Simptomele au început cu dureri abdominale severe, și adesea boala a fost mortală. Cidrul, vinul de mere, este băutura tradițională a devonienilor și legătura între colică și băutura de cidru a fost observată mulți ani la rândul. Cauza precisă a fost descoperită de abia în a doua jumătate a secolului 18, pe la 1760, când dr. George Baker
Plumb () [Corola-website/Science/304276_a_305605]
-
cu plumb. Se pare că plumbul era folosit în procesul de fabricare a cidrului: atât presele erau din plumb, cât și ustensilele de curățat ale acestora. El a efectuat și teste chimice pentru a demonstra prezența plumbului în sucul de mere. Publicarea rezultatelor sale a fost întâmpinată cu o mare ostilitate din partea producătorilor de cidru. Cu timpul, spiritele s-au calmat, concluziile au fost acceptate și plumbul a fost eliminat din procesul de fabricare a cidrului. Colica nu a mai apărut
Plumb () [Corola-website/Science/304276_a_305605]
-
DIALOGURI (interviuri) - "Răspuns și răspundere" (1989), "Spunerea de sine" (1994), "Prezenta celuilalt" (1997), "Micșorarea distanței" (2004), "Răspund, deci exist" (2008); CĂRȚI PENTRU COPII - "Papucei cu felinare" (poeme, 1989), " La desfrunzirea brăduților" (proza, 1991), "Arlechinul și delfinul" (poeme, 2001), "Ceasornicul din măr" (proza, 2002), " O umbrelă cu dantelă / A laced umbrella" (ghicitori, ediție bilingva româno-engleză, 2003), "Cu ce seamănă norii?" (proza, 2003), "Căruțul cu îngeri" (poeme, 2004), " Punguța cu patru bani" (proza, 2006). Versurile și prozele sale au apărut în limbile albaneză
Leo Butnaru () [Corola-website/Science/308001_a_309330]
-
spectaculoasă evoluție." - Ioanid Romanescu, prefață la volumul "Iluzia necesară", 1993 Un poet adevărat "Leo Butnaru este un diavol cu barbă care scapără din copite de sidef la mijloc de rău și de bine, adică într-o lume din scoarță de măr domnesc plutind pe creasta valurilor ce le înaltă Prutul. Se vrea gladiator de destine, dar nu știe să și-l păzească pe al său, ceea ce înseamnă că este un poet adevărat. Leo, ridică vâslele și lasă vântul să te poarte
Leo Butnaru () [Corola-website/Science/308001_a_309330]
-
mamă și icoana lui Eminescu, textul având inducție lirică în tot perimetrul spiritual valahic / românesc: ...Că mama te-a legăna, / Pe obraji, pe geana sa; / Pe un spic frumos de grâu / și pe val adânc de râu, / Pe-amiros de măr, pe-o stea, / pe-o crenguță de ceasla; Pe răsuflet cald de doină / și pe tremur lin de horă, / Pe ram verde de stejar, / Pe coamă de armăsar; / Pe doi faguri dulci, mustoși, / Într-un clopot de strămoși, / Pe-amintirea
Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
apare și într-o cunoscută ars poetica, asociindu-și simbolul geniului orfeic: Să cânte pot (credeam) și șarpii. I-am pus ca grave strune harpii, / Alăturea de coarda poamei / și sfântul fir de păr al mamei. Cu harpa stam sub mere coapte. Ei blând cântau. Ci-n neagra noapte, / Trecând prin codru, singuratec, / Ei prinse-a șuiera sălbatec, / Săreau să-mi muște mâna, fața, / Să-i sugă cântecului viața. Sunai al mamei păr sub cetini, / Veniră-n fugă-atunci prieteni. Când mă
Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
vegetale, fie cu un cârnaț tradițional sau se consumă dulci, cu zahăr, miere sau dulceață. În ceea ce privește fructele de mare, Bretania este renumită pentru midii și stridii a căror creștere industrializată este propice datorită mareelor înalte. Datorită arealului propice pentru cultivarea merelor, băutura tradițională este cidrul, Bretania fiind a doua regiune producătoare de cidru din Franța. Comparativ cu alte regiuni ale Franței, Bretania este o regiune preponderent agrară, creșterea animalelor și pescuitul precum și industria alimentară fiind activitățile economice principale. Astfel, Regiunea Bretania
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
așezată pe cursul superior al văii Bistrei, învecinându-se: spre est cu satele Marga, Vama - Marga și Băuțar, spre nord cu Rusca Montană și Ruschița, spre vest cu Valea - Bistrei și Zăvoi iar spre sud-vest cu Măgura, Măru și Poiana Mărului. Valea Bistrei formează culoarul de trecere care face legătura între țara Hațegului și ținuturile bănățene. Prinsă între înălțimile de peste două mii de metri ale masivului Godeanu la sud și culmile mai joase ale munților Poiana Ruscăi, valea Bistrei este orientată în
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
putea fi mai bine apărate din calea primejdiilor inerente, în epocă. Localitatea este aparținătoare comunei Zăvoi din județul Caraș - Severin, comună care este formată din șase sate ce se gospodăresc împreună: Voislova, Valea - Bistrei, Zăvoi, Măgura (fostă Crâjma), Măru, Poiana Mărului. Reședința de comună este în satul Zăvoi, unde se află sediul primăriei, al poliției precum și dispensarul medical al comunei. Voislova se află la distanță de 27 km de Caransebeș și la 8 km de Oțelu-Roșu, în vest, iar în partea
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
să fie pe hotarul cel vechi pe unde au trăit în veci.Iar hotarul cei bucăți de loc din hotarul Mihnestilor să fie di marginea pădurii dintr-un fag însemnat drept peste parau până în ceia margine de pădure într-un măr. Și spre această singur Ștefan Vodă și pune credință a tuturor boiarilor ce-au fost pe atuncia și pentru mai mari credință și întărire a toati câți mai sus s-a scris am poroncit boiarului nostru Tautului logofăt să scrie
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]