6,722 matches
-
nu cu atâta forță ca mama. De partea cealaltă, se află Zoița păhărniceasa, mătușa Zmarandei Cocorăscu, care preia întreaga afacere întrucât mireasa este orfană și se află sub tutela fratelui său, Ianache Cocorăscu. În egală măsură sunt pomenite și alte mătuși cărora li se cere sprijinul atunci când este vorba de pregătirile necesare sau de facerea cumpărăturilor. Astfel, des pomenită este mătușa Bica, rudă cu familia Oteteleșanu și aflată cu locuința în București. Cele două familii, în frunte cu feciorii din casă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
întrucât mireasa este orfană și se află sub tutela fratelui său, Ianache Cocorăscu. În egală măsură sunt pomenite și alte mătuși cărora li se cere sprijinul atunci când este vorba de pregătirile necesare sau de facerea cumpărăturilor. Astfel, des pomenită este mătușa Bica, rudă cu familia Oteteleșanu și aflată cu locuința în București. Cele două familii, în frunte cu feciorii din casă, sunt într-o continuă alertă pentru a procura hainele miresei și toate celelalte lucruri trebuincioase unui ospăț. E iarnă, e
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
zestrea tes lim că unde să află prieteni să nu ne facem duș mani, că mie îmi este urâtă gâlcea va“. Dân du și repede seama că a fost cam dură cu păhăr ni cea sa care nu este decât mătușă, soacra-mare o întoar ce din condei: „măcar că eu nu am nici o vorbă cu dumnea lui (este vorba de fratele miresei), ci am cu dumnealui paharni cul, iu bi tu du mi ta le soț și prie te nu mieu“. Zoița
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ța pune în valoare între gul univers cotidian al unei familii din provin cie. În chiși în lumea provin ciei și unii, și alții își rezolvă problemele prin in terpuși: fe cio rii care duc co res pon den ța, mătușa Bica, fe ri ci ta proprieta ră a unei case în București, negustorul Hris to dor, vechilul. Ve ni rea în capitală se face pe fugă și legată de re zol va rea unor probleme ur gente, nu se poate
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și cu câteva zile de închisoare. La capătul acestor zile și după un astfel de tratament, femeia se roagă „cu plângere“ și „tare prindere“ să fie iertată, promițând că va fi supusă. La un asemenea angajament „au intrat chezașă Ancuța, mătușă-sa, că va păzi prinderea și mă va asculta și va fi supusă mie ca unui bărbat“, de clară soțul mulțumit. Tre buie pre ci zat încă o dată că solicitările vin din partea clasei de jos a societății, că bătaia se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
-l pe Chiorpec ciubotarul până când acesta îl pedepsea mânjindu-l pe față cu dohot. Vara, băiatul plănuiește o farsă pentru a fura cireșe de la unchiul său și intră în livada acestuia sub pretextul că și-ar cauta vărul. Surprins de mătușa sa și alergat printr-un lot de cânepă, el reușește să scape atunci când urmăritoarea rămâne încurcată între plante.Un alt astfel de episod prezintă drumul băiatului la marginea satului, trimis să ducă mâncare zilierilor romi angajați de Ștefan și Smaranda
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
spinare-. Și tot o joacă este pentru copii tăierea porcului sau colindatul sau uratul de Anul Nou. Ce să mai vorbim despre smântânitul oalelor, furatul cireșelor și a pupăzei din tei sau scăldatul ? Cine a plătit paguba făcută în grădina mătușii Mărioara pentru pofta copilului de a mânca cireșe, dacă nu părinții ? ― Însă degeaba mai clămpănesc eu din gură: cine ce treabă are cu munca omului? Stricăciunea se făcuse, și vinovatul trebuia să plătească . Vorba ceea: Nu plătește bogatul, ci vinovatul
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
în romanul Amintiri din copilărie , unde autorul își povestește isprăvile de demult cu mult umor și duioșie. Pe rudele păgubite de cireșe și cânepă le creionează astfel: ―Moș Vasile era un cărpănos și un pui de zgârie brânză ca și mătușa Mărioara. Vorba ceea: a tunat și i-au adunat. Comicul e dat de plăcerea de a spune, de jovialitate și umor, de exprimarea mucalită. Pentru a stârni râsul, autorul folosește ironia, zeflemeaua, scene comice, citate, expresii, vorbe de duh, tratarea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
mâna mortului", adică despre ritualul țărănesc al înmormântării, poveștile nefiind niște basme ăîn sensul curent), ci "bucăți rupte din viața poporului moldovenesc ăIbrăileanu). În evocarea realistă se mai înscrie și caracterizarea precisă a unor personaje, fapt care le conferă autenticitate: mătușa Măriuca "scotea mahmurul din om" de rea ce era, Trăznea era "bucher de frunte și tâmp în felul său", dascălul Iordache "clămpănea de bătrân și avea și darul suptului", Nic ‗ a lui Costache era înfundat în învățătură "până la genunchiul broaștei
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
se amplifică deoarece R.C. este suspectat de soție că ar fi implicat într-o relație extraconjugală. În anul 1998, soții divorțează, copiii rămânând în îngrijirea mamei care pentru a face față problemelor financiare, lucrează cu normă dublă. Bunica maternă si mătușa copiilor (sora lui R.M.), se implică într-o mică măsură în educarea nepoților, deși locuiesc în același imobil. Fiica cea mare a lui R.M. este implicată într-o relație de concubinaj cu I.C. Problemele financiare, relațiile tensionate cu fiicele, o
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
Italia. Copiii rămân sub supravegherea tatălui, care după plecarea soției se implică într-o relație extraconjugală. Banii trimiși de soție nu mai sunt folosiți de G.I. pentru copii, ci sunt cheltuiți cu concubina. Clientul hotărăște să se mute la o mătușă pe o perioadă de timp, nemaisuportând tratamentul inuman al tatălui, în timp ce fratele său preferă să rămână acasă. Mama copiilor nu cunoaște adevărul G.I. amenințându-si copiii în cazul în care ar dezvălui realitatea. Prezentarea problemei: Încercări precedente de soluționare a
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
tatălui, în timp ce fratele său preferă să rămână acasă. Mama copiilor nu cunoaște adevărul G.I. amenințându-si copiii în cazul în care ar dezvălui realitatea. Prezentarea problemei: Încercări precedente de soluționare a problemei. G.V. a solicitat de mai multe ori ajutorul mătușii în vederea restabilirii legăturii cu tatăl său, însă eforturile acesteia au eșuat. Maniera de percepție a problemei de către client. G.V. se află într-o situație confuză. Nu beneficiază de banii trimiși de mamă si se află în imposibilitatea de a-i
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
fost una foarte eficientă. Școala - proiecții de viitor ale elevei . G.V. își dorește finalizarea celor opt clase nefiind hotărât în ceea ce va face pe viitor. Relația clientului cu persoana care o supraveghează: Există o relație apropiată a lui G.V. si mătușa acestuia (la care locuiește în prezent). Clientul nu intenționează să rămână o perioadă îndelungată la aceasta, ci hotărăște să găsească o soluție pentru a depăși situația de criză. Informații despre familia clientului: Nume si prenume G.V.(client) G.I.(tatăl) G.M.
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
care va reuși să acumuleze suma necesară cumpărării unui apartament. Venitul pe care îl câștigă lunar se ridică la suma de aproximativ 700.000 euro. Păstrează legătura telefonică cu copii si soțul. Informații despre locuință: În prezent clientul locuiește cu mătușa si familia acesteia într-un apartament cu trei camere amenajat corespunzător. Situația materială a clientului: Puncte tari: perseverență, responsabilitate, maturitate, sociabilitate. Puncte slabe: * lipsa curajului de a spune adevărul mamei, * situația financiară nefavorabilă, * tulburări afectiv-emoționale, * dorința prematură de independență financiară
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
curajul de a spune mamei adevărul, din dorința de a o proteja pe aceasta. Percepția problemei clientului de către cei din jur. Profesorii, consiliera școlii si asistentul social îl încurajează pe G.V. să acționeze în direcția informării mamei cu privire la realitatea situației. Mătușa elevului preferă să nu se implice, adoptând o poziție de neutralitate. Evaluarea inițială: Comunicarea adevărului lui G.M. ar contribui la soluționarea problemelor financiare ale elevului si la posibilitatea concentrării acestuia în direcția îmbunătățirii situației școlare. Factori care favorizează rezolvarea problemelor
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
footnote>. Tatăl său, Secundus, era mare dregător militar (magister militum Orientis). El era, probabil, de origine latină. Prezența unei diaconițe, Sabiniana, între cei care urmau pe Ioan în exil, și care, după Istoria lausiacă a lui Palladius (cap. 41) era mătușa lui Ioan, ar veni în sprijinul acestei ipoteze. Însă, Secundus a murit curând după nașterea copilului. Originii sale latine datora, poate, Ioan, spiritul său realist și practic. El a avut o soră, născută înaintea lui și moartă de timpuriu. Nu
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
batraciană ar fi fost atestat și înregistrat la Registrul Imaginarului Cajvantez sau măcar în Instrucțiunile de Amarare ale Marinei Avizoare. Faute de..., vom reveni acolo unde broaștele orăcăie, adică în Lexiconul pizzolinezian. Eleșteuri, tăuri cu pește carevasăzică, avem două al mătușii Palaghia Negrușeri+al Badii George Bucșa în Pârâul Botoșanei, căruia tot unde heraclitorisiene îi curgeau, unde ne și scăldam, sau învățam înotatul, înainte de colhoizare, bălțile de topit cânepă nemaipunându-le la socoteală, precum tăul lui moș Anton Țâhă, înconjurat de
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
expert când vine vorba de raritatea și nuanțele frumuseții unor specii de fluturi țintuiți în insectar. Suntem în Anglia anilor '50. Orfan de tată (alcoolic) și părăsit de mamă (adulteră), Fred este crescut de la doi ani cu severitate aseptică de mătușa Annie și de unchiul Dick, singurul care îl va încuraja în pasiunea lui pentru fluturi. După armată, provincialul Fred, funcționar la impozite locale, câștigă o sumă foarte mare la pronosport. Ceea ce îl face să se mute la Londra, unde Miranda
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
soltitudine, mortificare autocritică din care îi e dat să învie fizic și spiritual. Această veritabilă schimbare la față îl va împuternici să ducă la capăt inclusiv misiunea filială cu care venise în Hawaii. Și anume cea de a-i îndeplini mătușii Ursula, bolnavă de cancer, un fel de ultimă dorință: întâlnirea cu fratele ei, bătrânul irlandez capricios, dar amuzant, nu altul decât tatăl său, dl. Walsh, turistul atipic și ghinionist. Ursula are toate datele unei purtătoare de cuvânt a autorului în privința
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
moartea Succesorului sinucidere sau crimă Kadare lansează alte personaje, cum ar fi Arhitectul sau ministrul de interne Hasobeu, prinse și ele în vârtejul absurd, kafkian-oniric al evenimentelor, asemeni Suzanei Ifigenia și celor din familie (fratele, mama, și chiar o falsă mătușă de la munte în travesti). Nici măcar moartea nu este scutită de farsa sinistră a politicului, dovadă stând succesivele deshumări și autopsii de cadavre în funcție de capriciile aceluiași Conducător, gata fie să reabiliteze, fie să pângărească memoria și trupurile adversarilor. Sarcasmul lui Kadare
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
tehnice, au fost slabe. Note mari a avut doar la religie, o confirmare timpurie a sensibilității sale deosebite pentru probleme de ordin moral. Pentru amănunte, vezi R. Monk, op. cit., pp. 32-33. 10 Hermine Wittgenstein, op. cit., p. 24. 11 Una din mătușile lui Ludwig, Anna, a luat în tinerețe lecții de pian cu Brahms și a rămas prietenă cu el până la moartea compozitorului. Hermine povestește că, odată, când Brahms a participat la un concert în casa lor părintească, ea și cu sora
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
lipsa de dragoste (ea nu știe să iubească sau iubește mai puțin decât bărbatul), dezechilibrul nervos (isteria și nevrozele sunt parte indispensabilă a portretului, care pot fi urmărite în La Fille Élisa (1877) și Chérie (1884) de Edmond Goncourt; crizele mătușii Dide în ciclul lui Zola vor fi transmise prin ereditate descendentei Macquart, mai ales celei feminine, sub diferite forme). Femeia secolului al XIX-lea este mereu suferinda, în sensul moral și fizic, instabilă din punct de vedere psihologic. Angelismul și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
O apasă lipsa de frumusețe și pare conștientă de orgoliul său exacerbat. Totuși, crede în adevăr și, ca atare, refuză violent compromisul, chiar dacă, prin atitudinea ei rebelă, se pune, foarte frecvent, în pericol. Din clipa cînd, copil fiind, își înfruntă mătușa nevropată și egoistă, preferînd să plece la orfelinat, și pînă la maturitate, cînd refuză legătura adulterină cu Rochester (pe care-l iubește cu fervoare) sau căsătoria convențională cu St. John (de care nu se simte atrasă), ajungînd, în consecință, o
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Zizmo (născută Papadiamandopoulos) nu era numai verișoara bunicilor mei. Era și bunica mea. Tatăl meu era nepotul propriei sale mame (și al propriului său tată). Pe lîngă faptul că-mi erau bunici, Desdemona și Lefty îmi erau și unchi și mătușă. Părinții mei aveau să-mi fie veri de-ai doilea, iar Capitolul Unsprezece (fratele lui Callie, n.m.) avea să-mi fie văr de-al treilea și frate" (p. 226). O celulă închisă și conservatoare pare lumea emigranților greci, localizată în
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
mîncare, a scăpat-o pe-a ei pe reșou. Ața împletită a-nceput într-o clipă să ardă. Pînă la chiuvetă, mai mult de jumătate s-a făcut scrum. Și-a doua zi fata a fost chemată urgent acasă. O mătușă i-a dat telefon, ca să-i spună că tatălui ei i se făcuse brusc rău. Tița venise pe lume cînd părinții ei, oameni simpli, credeau că nu vor mai avea vreodată copii. Încercaseră degeaba douăzeci de ani. Și, ca prin
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]