5,572 matches
-
remarcabil: în data de 30 august 2014 s-a celebrat instalarea canonică a Preasfinției Sale Mihai, primul Episcop Eparh al noii Eparhii greco-catolice „Sf. Vasile cel Mare” din București. Acest sfânt lăcaș a fost martorul slujirii multor preavrednici preoți și martiri, între care să amintim de activitatea Fericitului Vladimir, care a concentrat aici întreaga elită a greco-catolicilor și a tineretului intelectual universitar. Eminența Sa, cardinalul Leonardo Sandri a prezidat Sfânta Liturghie Pontificală, cu slujirea Preafericitului Părinte Cardinal Lucian Mureșan, arhiepiscopul Major
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Dumnezeu va fi al nostru în măsura în care și noi am fost ai lui”. Teologia faptelor a fost înțeleasă astfel: „pentru a fi perfecte, rugăciunile tale trebuie să devină adevărate fapte, iar faptele tale, adevărate rugăciuni”. Vladimir Ghika a fost martor și martir al suferințelor țării și ale Bisericii, despre care, în „Entretiens spirituels” scria: „ce vrea de la mine Domnul, care vine în noapte și care mă lovește?... El vrea ca, în iubirea sa, aceste rele, oricare ar fi ele, tu să le
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
veșnicie în 16.05.1954) și Ep. Anton Durcovici a cărui slujbă de beatificare a fost pe 17.05.2014. Ei au atins sfințenia, trecând prin calvar viața lor; un popor care a avut asemenea mărturisitori de credință și atâția martiri, episcopi și preoți, în Moldova, Muntenia și Transilvania, va fi binecuvântat cu zile mai bune, cum și-a dorit Episcopul. Anton Durcovici a fost omul providențial care a venit exact la timp, pentru o slujire totală a acestui popor de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Știa să se facă înțeles, de către oricine, prin vorbe și tăceri, potrivite. Părintele Iancu știa unde și când să picure sau să toarne, în suflete, încredere, curaj, remușcare, frumusețe, pace. Avea modestia rară a omului superior și simplitatea sfântă a martirului. „Cel mai greu este să speri, să reaprinzi, în suflete, speranța”, ne spunea el. Știa „să se copilărească”, cu noi, copiii, în pofida atrocităților prin care trecuse. Avea o puritate adâncă, în suflet, și o bunătate, nesfârșită. Te cucerea, din prima
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
avut, toți au slujit împreună, fiind martorii biruinței lui Cristos în om, în orice împrejurare. Ecumenismul acesta viu, al catolicilor, ortodocșilor și greco-catolicilor s-a practicat în închisorile comuniste înainte de Conciliul Vatican II; pe un fundal cristic asumat de către acești martiri, se relua, de către fiecare, drumul urcării pe Golgota „cu crucea în spinare și cu ciomegele izbind spinarea lui Isus.” Un lanț de preoți ce slujeau împreună și care supraviețuiau numai din acest motiv înfometării sistematice, setei, bătăilor cu sacii de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
fiecare, drumul urcării pe Golgota „cu crucea în spinare și cu ciomegele izbind spinarea lui Isus.” Un lanț de preoți ce slujeau împreună și care supraviețuiau numai din acest motiv înfometării sistematice, setei, bătăilor cu sacii de nisip, biciuirilor etc. Martiri între martiri și Oameni între oameni, ai lui Cristos Înviat și prezent în lume, prin ei, chiar și în cele mai degradante înjosiri. Preotul Tertulian Langa a scris despre martiriul Bisericii Catolice din România, ca urmare a îndemnului primit de la
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
urcării pe Golgota „cu crucea în spinare și cu ciomegele izbind spinarea lui Isus.” Un lanț de preoți ce slujeau împreună și care supraviețuiau numai din acest motiv înfometării sistematice, setei, bătăilor cu sacii de nisip, biciuirilor etc. Martiri între martiri și Oameni între oameni, ai lui Cristos Înviat și prezent în lume, prin ei, chiar și în cele mai degradante înjosiri. Preotul Tertulian Langa a scris despre martiriul Bisericii Catolice din România, ca urmare a îndemnului primit de la Papa Ioan
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
lor frumuseți, încât putea oricând să spună distanțele dintre localități, păduri, ce cursuri de ape sau lacuri sunt în zonă. L-a fascinat Dobrogea, tărâm arheologic al primilor creștini, „pulsul lumii paleocreștine..., acolo unde pământul este încă îmbibat cu sângele martirilor, acolo se găsesc îngropate orașe, sate și vile în care au ținut predici sfinții episcopi ai Tomisului...”. Arhiepiscopul a impus respect în cercurile oficiale din București. A reanimat activitățile și manifestările Asociației populare ale catolicilor multinaționali din București, construind casa
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ducă să vizităm Kutaisi, capitala legendarei Colchide, cu lîna ei de aur... De ce nu? Doar de aceea mergeam în Georgia de cîte ori puteam. Să o vedem, să ne întîlnim prietenii, să ne facem alții, să străbatem pămîntul Sfîntului nostru martir Antim Ivireanul care a îmbogățit cultura și spiritualitatea Țării Românești ca nimeni unul altul în Istoria ei. Iar Imeretia, fosta Colchida, cu țărmul ei de legendă nu era decît la 220 km distanță de Tbilisi, unde ne aflam. De ce să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
vorba de Armenia) sau între cele ale Mțhetei georgiene (al doilea imperiu creștin din lume); peste tot domnește Duhul Sfînt și rugile bieților muritori se înalță spre El. Lăcașurilor de cult li se adaugă locuri sfinte de pelerinaj ca mormintele martirilor noștri Arsenie Boca, Gheorghe Calciu, Nicolae Steinhardt, morții din Valea Plîngerii de la Aiud și atîția alții; moaștele Sfinților ocrotitori, cum ar fi Sfîntul Dimitrie cel Nou, Maica Parascheva de la Iași, Sfîntul Nectarie de la Radu Vodă, sau Sfîntul Luca al Crimeii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
petrece un proces cunoscut de istorici și sociologi întrucât el s-a mai petrecut și în alte țări și epoci. Anume, este vorba de transformarea în simboluri și eroi ai comunității a acelora care au suferit o moarte spectaculoasă, "de martir". Oare Ioana d'Arc ar mai ocupa în conștiința colectivă a francezilor locul de care se bucură, de sute de ani, dacă nu ar fi fost arsă pe rug de englezi? Sau Constantin Brâncoveanu, în mentalul românesc, dacă n-ar
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ca de-acum înainte să o facă. În Islam există o tradiție îndelungată a martirajului, adică a acelei convingeri că cel care moare în numele credinței (al lui Allah) are locul asigurat în Rai. Iată, de exemplu, cronicarii otomani îi numeau "martiri" pe toți soldații turci care mureau în lupta cu "ghiaurii", aceștia având asigurat, doar prin acest fapt, locul în paradis. Această convingere este și mai puternică la minoritățile religioase, iar sunniții din Irak de care aparținea și Saddam, și pe
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
mai puternică la minoritățile religioase, iar sunniții din Irak de care aparținea și Saddam, și pe care i-a favorizat când era la putere sunt o astfel de minoritate. De aceea, nu m-ar mira ca acum, după moartea de "martir" a lui Saddam numele lui să devină strigătul de luptă al sunniților și al altor luptători antiamericani. În orice caz, moartea lui Saddam cu Coranul în mână și cu rugăaciunea pe buze va înfierbânta și mai mult iadul irakian. Din
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
cred că și calendarul este cel iulian. Recunosc că pentru mine aceste deosebiri au o importanță minoră, și noi, cei de azi, cu greu putem înțelege cum au putut oamenii de atunci să suporte acele chinuri groaznice și moarte de martiri pentru asemenea chestiuni; dar știu, în același timp, că pentru o comunitate umană, mai ales religioasă, care a luptat vreme de secole pentru a apăra acele valori și simboluri care-i asigură unitatea și supraviețuirea, acestea sunt extem de importante
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
întâmplat exact ceea ce am prevăzut, fără plăcere, chiar de atunci: atentatele în Irak nu numai că n-au încetat, ba chiar s-au înmulțit, au devenit mai grave și s-a ajuns la un sângeros război civil. Saddam a devenit martir, iar în Islam cu martirii nu-i de joacă. Dar să lăsăm Islamul și să ne amintim de primele secole ale creștinismului: cu cât prigoana împotriva creștinilor era mai dură, cu cât se înmulțeau martirii, cu atât mai mult, paradoxal
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
război civil. Saddam a devenit martir, iar în Islam cu martirii nu-i de joacă. Dar să lăsăm Islamul și să ne amintim de primele secole ale creștinismului: cu cât prigoana împotriva creștinilor era mai dură, cu cât se înmulțeau martirii, cu atât mai mult, paradoxal, creștea numărul adepților noii religii. Sunt convins că prinderea, judecarea și condamnarea lui Ben Laden vor avea aceleași efecte dacă nu mai mari ca în cazul lui Saddam. El ar deveni martir, iar numărul celor
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
cât se înmulțeau martirii, cu atât mai mult, paradoxal, creștea numărul adepților noii religii. Sunt convins că prinderea, judecarea și condamnarea lui Ben Laden vor avea aceleași efecte dacă nu mai mari ca în cazul lui Saddam. El ar deveni martir, iar numărul celor care vor dori să-l urmeze "în sânul lui Allah", luând cu ei cât mai mulți americani, cruciați, evrei etc., ar crește exponențial. Așa încât americanii ar trebui să se gândească la acei conducători înțelepți care nu vroiau
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
lui Allah", luând cu ei cât mai mulți americani, cruciați, evrei etc., ar crește exponențial. Așa încât americanii ar trebui să se gândească la acei conducători înțelepți care nu vroiau să-și suprime dușmanul tocmai pentru a nu-l transforma în martir. Din păcate, americanii se află în fața unei dileme din care nu știu cum vor ieși: pe de o parte, trebuie să-l prindă pe Ben Laden pentru că așa au promis propriului popor și pentru că acest obiectiv a fost una din cauzele proclamate
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
trebuie să-l prindă pe Ben Laden pentru că așa au promis propriului popor și pentru că acest obiectiv a fost una din cauzele proclamate ale războiului, iar de pe de altă parte, dacă îl prind și-l execută fac din el un martir, iar numărul adversarilor fanatici va crește la un nivel cu adevărat periculos. Cine poate rezolva o asemenea dilemă? 13 septembrie 2007 Limba română ca temă politică Iată că cineva s-a gândit, în sfârșit, să facă din limba română o
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
o tradiție a exclusivismului și fanatismului musulman, trăsături apărute în timp în confruntarea cu alte religii la fel de exclusiviste. Iar disprețul față de moarte al teroriștilor musulmani sinucigași se întemeiază pe eshatologia musulmană, adică pe promisiunea unei vieți fericite după moarte pentru martiri, pentru cei care mor pentru credință. Orice mare religie are în sine germenii exclusivismului și fanatismului, dar ei nu se dezvoltă decât în anumite condiții sociale și politice. În Orient, aceste condiții, în ultimele decenii, s-au acumulat până la nivelul
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ale unui om normal. Cumplit mi se pare astăzi că, În răsturnarea benefică de soarta a acestor treisprezece ani, eu personal nu am nici un merit. Datorez totul acelor colegi ai mei de generație, cunoscuți (precum Malin Tăcu) sau necunoscuți (precum martirii de la București și Timișoara), care, infinit mai buni ca mine, au Îndrăznit, dincolo de puterea noastră - a celor rămași În viață - de Înțelegere, să Înfrunte demență și iraționalitatea, sacrificându-se, irevocabil, pentru alții. Epilog Nu știu cum vedeti dumneavoastră situația - cei care vă
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
personaj,,Codoșul” - pe care Alexandru Gh. Tăcu, colegul meu, niciodată nu l-a agreat: ,,Înveninat că Iuda, Însângerat În gură; Cruciș de umbra neagră și trunchi de abator, Cănd a-nvățat să treacă din coadă În topor Din ștreangul infamiei martirii Îl pierdură”. De meditat! Nu numai cu „codoșul” are ce are Alexandru Tăcu, În „Omul interzis”. Prostia, care adesea stă alături de codoșie, are partea ei de dispreț: „Analfabeții, Învrăjbit vârtej,/ Năvălitor din groapa altor nopți,/ Aduc prostiei Înzecit prilej/ Să
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
comitet de acțiune ad-hoc, a colectat sute de semnături de la susținătorii familiei Tăcu, parte interceptându-le și noi (vezi tabelul anexă de la sfârșitul cărții) prin care s-au declarat, după revoluție, pentru conferirea de către președintele României a onorurilor de ,,Erou martir al Națiunii Române” tânărului poet Alexandru Malin Tăcu pentru sacrificiul prin moarte, În lupta Împotriva comunismului. Documentația, Încredințată familiei Tăcu, prin Poștă Română, cu numarul 22025 din 2 iunie 1996, cu confirmare de primire, a fost expediata domnului Ion Iliescu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
obștea locală, după cum am relatat, a expediat cererea semnată de câteva zeci de cetățeni constituiți Într-un comitet de inițiatăvă ad-hoc către președenția țării și a cerut, și În numele lor, că lui Malin să i se acorde titlul de „Erou martir al Națiunii Române” pentru sacrificiul prin moarte În lupta Împotriva comunismului, ucis de securitate. Dar cererea i-a rămas În faza de avizare. Apoi, Încă de la 29 august 2000 și-a format dosarul cerut de H. G. nr. 148/2000 pe
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ajute. De ce m-ar ajuta? Eu nu am făcut niciodată servicii vreunui partid. Nu mi-am pus demnitatea la picioarele politrucilor postdecembriști. Cine să fie interesat să ajute un om a cărui simplă existența deranjează? Nu vreau să par un martir, să se Înțeleagă bine! Sunt doar un om care a avut ,,șansa” să fie altfel Într-o epocă a capetelor plecate”. O notă pesimista dar realistă. Corespondență familiei cu autoritățile statului român a rămas ,,trimisă spre competența soluționare celor abilități
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]