5,342 matches
-
istorice (medievale și creștine) și etnice (populare și țărănești). În Germania, dimpotrivă, numeroși scriitori, juriști și filozofi din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea au legat cultura germană de studiul originilor poporului germanic, înrădăcinând-o în temelia istorico-etnică, mitică și instituțională. Ei i-au proclamat sus și tare valorile creatoare și civilizatoare, pentru care limba poetică la origine trebuia să fie vectorul (de unde importanța studiilor de psihologie romană în universitățile germane din secolele al XIX-lea și al XX
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
născut în 1908) își înscrie direct antropologia în tradiția durkheimiană și maussiană care conținea germenele structuralismului. Cercetările sale legate de schimburile simbolice și de relațiile acestora cu schimburile materiale și economice au condus la analiza structurală a diviziunilor simbolice. Povestirile mitice și simbolurile sunt codurile culturale ale vieții sociale: ele îi dau sens, coerență și justificare. Sociologia franceză s-a inspirat, în parte, din structuralism. Bourdieu (1930-2002) se apleacă, la rândul lui, asupra forței simbolice din jocul social. Foarte devreme, el
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Lévi-Strauss, 1978: 394), construirea de modele ale acțiunii sociale la cele mai diverse nivele (limbaj, mit, strategii ale politeții, coduri culinare) reprezintă o tentativă și reușită de integrare a metodei și realității, de circumscriere a constantelor spiritului uman. În povestirea mitică Lévi-Strauss caută în primul rînd sistemul de relații; astfel, mitul lui Oedip propune să subsumeze relației de consangvinitate supraevaluate fapte divergente precum căsătoria lui Oedip cu mama sa Jocasta sau ritul funerar îndeplinit de Antigona și pentru fratele nedemn, relației
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
1964; II Du miel aux cendres, 1967; III L'origine des manières de table, 1968; IV L'homme nu, 1971, Lévi-Strauss vizează constituirea prin intermediul analizei miturilor a unei "logici a concretului" și în consecință a regulilor de funcționare a gîndirii mitice. Constatînd că miturile prezintă nenumărate variante, antropologul structural încearcă degajarea invariantelor prin segmentarea tramei narative în unități minimale, numite miteme ale căror relații sintagmatice și ierarhice determină elementul esențial al construcției mitului-schemă. O analiză exemplară precum lectura gestei lui Asdiwal
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
elementul esențial al construcției mitului-schemă. O analiză exemplară precum lectura gestei lui Asdiwal, bazată pe analiza variantelor mitului indienilor de pe coasta de nord a Pacificului (Anthropologie structurale II, 1973) evidențiază simultan conceptele operatorii ale analizei structurale și legăturile dintre discursul mitic și referentul său (situația reală sau fragmentele de real pe care mitul le prelucrează). Într-o ordine crescîndă de abstractizare, realitatea mitică este decupată în patru nivele de manifestare: nivelul geografic, tehnico-economic, sociologic și cosmologic. Aceste distincții permit ordonarea substanței
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nord a Pacificului (Anthropologie structurale II, 1973) evidențiază simultan conceptele operatorii ale analizei structurale și legăturile dintre discursul mitic și referentul său (situația reală sau fragmentele de real pe care mitul le prelucrează). Într-o ordine crescîndă de abstractizare, realitatea mitică este decupată în patru nivele de manifestare: nivelul geografic, tehnico-economic, sociologic și cosmologic. Aceste distincții permit ordonarea substanței semantice a mitului conform opozițiilor sus/jos, bărbat/femeie, endogamie/exogamie. "Mesajul mitului se poate rezuma într-o formulă care înregistrează diversele
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ci și despre natura cogniției (nature of mind) și trăsăturile universale ale culturii (cf. și E. Branigan, 1992: 10). Emblematică pentru istoria individului (conceperea de către Ricoeur a identității personale ca identitate narativă) și istoria umanității, povestirea prin "imensa sa capacitate mitică dă experiențelor individuale un sens general care le depășește" (cf. și A. Kibedi-Varga, 1989: 72). 5.2. Text/vs/discurs. Tipuri textuale structurale Discursul ca eveniment, ca generare este un proces premergător produsului obținut care este textul (scris sau oral
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
se construiește "în funcție de interesul unuia sau altuia dintre participanți" (C. Bremond, 1981: 39). În plus, eludarea opoziției între ceea ce se întîmplă și ceea ce s-ar fi putut întîmpla este de neconceput în povestirera folclorică și mai cu seamă în cea mitică. "Este imposibil să povestim aventura lui Hercule ajuns la o răspîntie fără să-l lăsăm să exploreze cu imaginația și cealaltă cale. Tot așa va fi cînd povestirea compară destinele paralele a doi eroi sau două etape ale vieții aceluiași
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
bătrînețe etc).; categorie precumpănitor sintactică, axa subiect/obiect se reinvestește semantic în cuplul agent/pacient, relația unificatoare fiind conceptul de dorință și modalitatea volitivă (vouloir). Articulate în jurul axei dorinței, basmul, spectacolul dramatic, mitul se actualizează în diverse povestiri ale "căutării" mitice și practice (A.J. Greimas, 1966: 177). Axa destinator/destinatar este cea a controlului valorilor și a repartiției lor între personaje; este axa cunoașterii și a puterii (savoir și pouvoir). Axa adjuvant/opozant facilitează sau împiedică acțiunea și comunicarea. Produce
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Produce circumstanțele și modalitățile acțiunii, dar nu este necesarmente reprezentată de personaje. Uneori e vorba de proiecții ale voinței de acțiune și rezistența imaginară a subiectului (A.J. Greimas, 1966: 190). Cu aceste trei cupluri actanțiale Greimas elaborează modelul actanțial mitic bazat pe obiectul dorinței, vizat de subiect, situat ca obiect de comunicare între destinator și destinatar și a cărui obținere este facilitată/împiedicată de acțiunea adjuvanților respectiv opozanților. Echivalarea model actanțial/structură narativă se realizează prin intermediul noțiunii de actant, noțiune
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Roland Barthes à propos de această știință critică și critică a științei). Vidat de valoarea sa religioasă și metafizică, Mythosul se va opune progresiv Logosului pentru a nu mai semnifica decît "ceea ce nu poate exista cu adevărat". O dată cu laicizarea discursului mitic (nemaiînțeles ca adevăr, ci doar ca exemplu), logosul devine logica opusă poeticului ca adevărul falsului. De la Galilei și Descartes, deci odată cu oficializarea dualismului gîndirii occidentale: res extensa/vs /res cogitans și reducerea sacrului la profan, umanitatea a utilizat unicitatea semnului
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
elită (a se vedea rolul motivant al vedetelor în lansarea mesajului publicitar pentru un nou produs), pentru a se proiecta într-o personalitate idealizată, mitologică. De fapt, publicitatea, ca și imaginea pare să opereze o regresie (sau progresie) către dimensiunea mitică, prin care se stabilește o mediere între ordinea cosmologică (sau starea naturală de indiferențiere a vîrstei de aur) și ordinea umanului, între natură și cultură. Dacă mitul reprezintă acțiunea uui erou civilizator (Marc Augé apud J. Davallon, 1983: 74), imaginea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
erou civilizator (Marc Augé apud J. Davallon, 1983: 74), imaginea apare și ea ca un mit fondator, ca o "practică simbolică transistorică" și trans-societală (J. Davallon 1983: 74). Eficacitatea și pregnanța publicității țin pe de o parte de această dimensiune mitică, legată de proiectul unei practici simbolice generice și pe altă parte de o dimensiune sociologică specifică, istoric datată; în această ultimă ipostază mesajul publicitar poate fi numit "operator de articulare" articularea sistemului economic (valoarea de întrebuințare și valoarea de schimb
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
funcțiilor comunicării, publicitatea oferă un sincretism pertinent literă/text/imagine sau analogic/digital, generînd prin transgresarea artelor clasice propria artă; afișul, filmul publicitar, fotografia etc. instaurează o nouă retorică lingvistică și iconică, dominată de complementaritatea codurilor (utilitar, comercial, socio-cultural și mitic). Bipolaritatea ființei umane, dar și a structurilor gîndirii și limbajului inversează într-un joc subtil trăsăturile semantice fundamentale: animat/vs/inanimat. Personajul care manevrează ultimul tip de mașină de spălat capătă aproape statutul de obiect, în timp ce auxiliarul magic devine adevăratul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
jocului, imaginației, acuzată de intelectualism (cf. Ph. Michel pentru care meseria de publicitar înseamnă "fabricarea diferenței într-o societate monotonă în sensul literal al cuvîntului" apud J.M. Floch, 1995: 197). Hedonismul și narcisismul postmodern exaltă într-o formă perenă publicitatea mitică resursele marilor simboluri universale (Cleopatra, Far Westul, Leonardo da Vinci). Așa cum în literatură există structuri narative preprogramate de tipuri caracteriale (tiranul, arivistul, tînărul prinț), dar și texte care construiesc progresiv inferențial eroii (eroii lui Dostoievski sau Soljenițîn), se poate afirma
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
există structuri narative preprogramate de tipuri caracteriale (tiranul, arivistul, tînărul prinț), dar și texte care construiesc progresiv inferențial eroii (eroii lui Dostoievski sau Soljenițîn), se poate afirma că publicitatea referențială exploatează un univers real cu o configurație dată, în timp ce publicitatea mitică recurgînd la legende și simboluri quasi-universale induce un travaliu de construcție semantică și calcul interpretativ (cf. și J.M. Floch, 1995: 207-208). 6.3. Publicitate /vs/ relații publice " Nu există decît două metode de a guverna oamenii: forța sau statistica (a
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
produsul valorizat de comunicarea publicitară este consumat dintr-o dublă perspectivă: ca obiect și ca semn (al unui anume standing). Săpunul va fi consumat utilitar, dar și socio-cultural (mai ales dacă se numește LUX, Camay Elegance sau Camay Chic) și mitic (Citron vert, Fa mitul naturalității, al prospețimii sălbatice sau purității începuturilor). Automobilul va fi consumat și el ca obiect și ca poziție socială. De fapt prin deplasarea mesajului publicitar de la rațional-informativ la sugestie și afect, produsul este din ce în ce mai puțin cumpărat
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dirijate de intenția publicitară care instituie propriile sale evidențe pe baza unui verosimil cultural (filosofic și religios cf. Lindekens, 1985: 280), dar și mitologic am adăuga noi. Infrastructurat de universul dorinței, discursul publicitar privilegiază ficțiunea, proiecția Ego-ului într-un univers mitic în care este sau poate să fie eroul. În egală măsură discursul publicitar este subîntins de un univers ludic (P. Charaudeau, 1983: 102) al jocurilor de cuvinte, al ironiei, rimei și simetriei, prin care se instaurează o complicitate a plăcerii
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a formulelor pregnante, de o credibilitate în ultimă instanță lingvistică (jocuri de limbaj de tipul: on a toujours besoin d'un petit IBM chez soi). În planul expresiei discursul publicitar pune în scenă o rostire metaforică îndreptată spre un univers mitic și spre o "dorință inesențială" (J. Lacan). 6.8. Retorica discursului publicitar 6.8.1.1 Retorica iconică. Mesaj și peisaj totodată, contemplată mai mult decît citită, publicitatea este un enorm "dispozitiv panegiric" ținînd de o "hagiografie și apologetică a
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
aserta tranșant că era mitului, epopeii a trecut și că doar faptul cotidian (banal, util) contează. Funcția de reprezentare a discursului generează publicitatea referențială (de exploatare a produsului, de prezentare a realistei "tranche de vie"), în timp ce funcția constructivă explică publicitatea mitică și oblică (de creare de analogii, viziuni, narațiuni). O lucrare de referință în domeniul semioticii publicitare (Intelligence de la publicité a lui Georges Péninou) sintetizează într-o serie de trăsaturi semiotice cele două regimuri ale publicității REGIMUL DENOTAȚIEI REGIMUL CONOTAȚIEI Informație
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pentru gândirea rațională concentrată în dictonul baconian „știința este putere”. Extraordinara soluție a eliberării de constrângerile naturale s-a dovedit în timp catastrofala soluție a încarcerării în material. Empirismul a spart zăgazurile construite în jurul cunoașterii raționale de gândire în ipostazele mitice, magice sau mistice, dar s-a blocat în propriile-i limitări procedurale. Accesul la adevăr s-a făcut exclusiv prin instrument. Ce nu putea fi experimentat nu exista. Astfel, ceea ce părea la început o revoluție împotriva limitărilor în cunoaștere s-
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ca esență a explicației, diferită de alte formule care i-au precedat sau succedat. Diferențele ar putea să fie doar la nivel referențial. Cogniția iluministă centrată pe rațiune, rațional și raționalitate, face parte dintr-o formulă în care regăsim cogniția mitică și pe cea magică, pe care am numi-o, la un loc, ca fiind cogniția arhetipală. Semnificantul care unește cele trei căi cognitive ține de o absență, obținută prin simplificarea excesivă, prin abstracție sau prin credință. Căile cognitive ale contingenței
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
elementele vieții. Paradigma nu doar ne amintește că datorăm inteligența cuiva de sus, adică ei, ci și produce inteligența noastră după chipul și asemănarea ambițiilor ei ordonatoare. În felul acesta se conservă rangul și dependența ce configurează ordinea naturală. Gândirea mitică este transfigurată în gândirea paradigmatică, în timp ce lumea își păstrează invariabil regulile ierarhice. Paradigma rostește adevărul, iar noi îl luăm ca atare, oricum, până la urmă paradigma va gândi pentru noi, oferindu-ne minunea întoarcerii în Eden, unde ne așteaptă vina primordială
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ca ființă cu gândire rațională și emoțională prin a doua metaforă cognitivă - sistemul - care nu-l aneantizează, ci îi conferă funcția de creator, cu puteri și raționale și emoționale, o sinteză sui-generis pe care natura umană o realizează după sinteza mitică (exclusiv supranaturală) și cea iluministă (exclusiv rațională). Pare că, în ciuda ceții metafizice (și a lui, dar mai ales a criticilor lui), Hegel a înțeles cel mai bine sensul evoluției în spirală, în fapt, fiind vorba despre putere explicativă, evoluția se
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
greci și Fatum la latini); ea își exercită puterea asupra preexistenței, existenței (ființării) implicit umane (a comunităților etnice sau familiale și a individului luat în parte) și postexistenței cosmice (ceruri, pământ și subpământ). Soarta acționează sub două categorii de făpturi mitice: "împuterniciții" (Ursitorii sau Ursitoarele) și "acoliții ei divini" (Zânele bune și Zânele rele, Cale bună și Cale rea, Piază bună și Piază rea, Ceasul bun și Ceasul rău). Mitologia română se înfățișează drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]