6,081 matches
-
a culminat cu anexarea sa de către Germania în martie 1938, și disputa cu Cehoslovacia din martie 1939, al cărei rezultat a fost impunerea unui protectorat german asupra întregii țări. Elementul principal, comun tuturor acestor simptome, era un conflict a cărui miză nu o constituiau cedările teritoriale și ajustările legale în cadrul unui statu-quo recunoscut, ci însăși supraviețuirea statu-quoului, distribuția generală a puterii, totul sau nimic în ceea ce privește supremația în Europa Centrală. Disputele simptomatice din cadrul conflictului pentru putere puteau fi formulate în termeni legali
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a avut o influență directă asupra ansamblului relațiilor de putere dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică. O interpretare favorabilă unui stat va contribui la sporirea puterii acestuia și la diminuarea puterii celeilalte părți, din cauză că tema în dispută a fost considerată o miză importantă în cadrul competiției pentru putere dintre cele două state. A accepta reglementarea autoritară a unui tribunal internațional, oricare ar fi ea, într-o asemenea dispută echivalează cu cedarea controlului asupra rezultatului competiției pentru putere. Nici un stat nu este dispus să
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nu este dispus să meargă atât de departe. Din moment ce un tribunal nu poate să nu fie apărătorul statu-quoului formulat în termeni legali, decizia sa va oferi probabil o interpretare a legilor care să favorizeze statu-quoul. Astfel, tribunalul poate să înțeleagă miza disputei, dar nu poate să înțeleagă miza tensiunii. În ceea ce privește tensiunea, interpretarea unui document legal, precum Acordul de la Potsdam, nu constituie decât o etapă într-o dezbatere a cărei temă nu este interpretarea legii, ci justețea existenței sale. Un tribunal, ca
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
departe. Din moment ce un tribunal nu poate să nu fie apărătorul statu-quoului formulat în termeni legali, decizia sa va oferi probabil o interpretare a legilor care să favorizeze statu-quoul. Astfel, tribunalul poate să înțeleagă miza disputei, dar nu poate să înțeleagă miza tensiunii. În ceea ce privește tensiunea, interpretarea unui document legal, precum Acordul de la Potsdam, nu constituie decât o etapă într-o dezbatere a cărei temă nu este interpretarea legii, ci justețea existenței sale. Un tribunal, ca produs și exponent al legii, nu are
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pace statele în legătură cu acea tensiune vor face acum în legătură cu disputa în cauză. Disputa devine cazul-test, în care cererile și contracererile reprezintă și simbolizează pozițiile de putere ale statelor. Concesiile sunt excluse. Dacă un pretendent cedează, să spunem, o zecime din miza disputei, acest lucru echivalează cu dezvăluirea unei slăbiciuni proporționale cu poziția generală de putere. Este inacceptabil ca o parte să piardă totul. Pierderea obiectului disputei ar constitui echivalentul simbolic al pierderii bătăliei decisive sau a unui război. Ar constitui o
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de fapt, însuși miezul tensiunii - reglementării oficiale a unui tribunal. Limitele funcției juridicetc "Limitele funcției juridice" Astfel, am ajuns la concluzia că reglementarea disputelor politice - dispute care se află în relație cu o tensiune și care au, prin urmare, ca miză distribuția generală de putere dintre două state - nu poate fi rezolvată prin metode juridice. Această concluzie analitică este confirmată de comportamentul statelor. Am arătat deja preocuparea deosebită a statelor de a defini și de a-și eticheta obligația de a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
război civil. Atunci când cazul Dred Scott, care viza problema răspândirii teritoriale a sclaviei, s-a aflat în fața Curții Supreme a Statelor Unite, aceasta a decis în favoarea statu-quoului. Totuși, decizia nu a rezolvat nimic. Nici un tribunal legal nu ar fi putut stabili miza în cazul Dred Scott. Chiar și societatea ca întreg era incapabilă să găsească o rezolvare pașnică a conflictului dintre statu-quo și nevoia de schimbare. Acest lucru s-a produs din cauză că acel conflict ataca tocmai distribuția de putere dintre Nordul și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Adunarea i-ar fi sfătuit pe membrii implicați să reconsidere un tratat sau să analizeze o situație care amenința pacea. Părțile erau libere să accepte sau să respingă această recomandare. Dacă acceptau recomandarea de bunăvoie, putem presupune cu siguranță că miza nu era vitală și că presiunile, încurajările venite din exterior sau un mecanism de salvare a reputației le-ar fi determinat să cadă de acord asupra reconsiderării tratatului sau a analizării situației. Cu toate acestea, analiza nu înseamnă înțelegere. Părțile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
acestei preocupări. Această preocupare impune o limitare permanentă a tipurilor de probleme cărora li se va permite să-i separe pe A și B și restrânge mereu metodele prin care A și B își dispută aceste probleme. Oricare ar fi miza conflictelor lor, acestea nu vor amenința unitatea națională. Orice metode pot folosi A și B pentru a rezolva singuri conflictul, ei nu vor recurge la măsuri care să pună unitatea statului în pericol. Astfel, toate conflictele din interiorul unei națiuni
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
incapabil să-și mențină monopolul asupra violenței organizate și să folosească orice mijloace violente avea la dispoziție în scopul de a menține pacea și de a-și asigura supraviețuirea. Din moment ce oricine este capabil să folosească violența o va face dacă miza pare s-o justifice, o instituție socială trebuie să fie suficient de puternică pentru a preîntâmpina această situație. Societatea ar putea găsi un substitut pentru unitatea legală pe care i-o conferă statul în timp și spațiu și pentru instituțiile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fapt nu există nici o problemă care să merite a fi disputată de două națiuni. Nimic nu ar putea fi mai departe de adevăr. Toate marile războaie care au decis cursul istoriei și au schimbat configurația politică a planetei au avut mize reale, nu imaginare. Invariabil, problema implicată în acele mari convulsii a fost: cine va conduce și cine va fi condus? Cine va fi liber și cine va fi sclav? Lipsa de înțelegere reciprocă s-a aflat oare la baza conflictului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și francezi la sfârșitul Evului Mediu, dintre turci și austrieci, dintre Napoleon și Europa, dintre Hitler și restul lumii? A fost lipsa de înțelegere a culturii, caracterului și intențiilor celeilalte tabere atât de acută, încât aceste războaie au avut o miză care nu era reală? Sau s-ar putea susține mai degrabă că în multe dintre aceste conflicte exact lipsa de înțelegere a culturii, caracterului și intențiilor cuceritorului aspirant a menținut pacea pentru o vreme, în timp ce înțelegerea lor a făcut războiul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
clasificării conflictelor. Iată doar câteva dintre ele: − natura psihică: conflicte cognitive, afective, socio-cognitive; − efectele produse: conflicte constructive/distructive; − durata: conflicte spontane/acute/cronice; − semnificația: conflicte majore/minore; − intensitate: conflicte intense/mediu intense/slabe ca intensitate; − frecvență: conflicte dese/rare; − structura mizelor: conflicte cu sumă nulă (ceea ce câștigă o parte, pierde cealaltă); cu sumă pozitivă (în care ambele părți ies câștigătoare); cu sumă negativă (profiturile părții câștigătoare sunt inferioare pierderilor părții învinse). Noile tipuri de conflicte prezentate sunt sugestive prin chiar denumirea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dorințele, grijile și temerile celor două părți. De aceea, soluția inteligentă este împăcarea intereselor și nu a pozițiilor. Centrarea pe interese și nu pe poziții este a doua regulă fundamentală a negocierii. Identificarea și discutarea intereselor ambelor părți este adevărata miză a negocierii. În multe situații constrângătoare generate de presiunea timpului, de miza prea mare pusă în joc, de încercarea de a decide în prezența adversarului etc., negociatorii recurg de obicei la elaborarea unei singure soluții, fără a lua în considerare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
împăcarea intereselor și nu a pozițiilor. Centrarea pe interese și nu pe poziții este a doua regulă fundamentală a negocierii. Identificarea și discutarea intereselor ambelor părți este adevărata miză a negocierii. În multe situații constrângătoare generate de presiunea timpului, de miza prea mare pusă în joc, de încercarea de a decide în prezența adversarului etc., negociatorii recurg de obicei la elaborarea unei singure soluții, fără a lua în considerare multe alte alternative care le stau la dispoziție. Într-un asemenea caz
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
corelativ, la facultăți mentale diferite (Taguieff, 1988, p. 155 și urm.; 1995, pp. 40, 238; 1997, pp. 65-66), mai rămâne să discutăm problema universalității sau a istoricității esențialismului, precum și problema variabilității criteriilor În funcție de care se elaborează categorisirile și clasificările esențialiste. Miza acestor interogații este pe cât de clară, pe atât de importantă: dacă definirea caracteristicilor vizibile (fenotipice sau culturale) drept un dat natural sau ontologic este o constantă a gândirii umane, atunci ceea ce numim Îndeobște „rasism” nu este decât manifestarea unei tendințe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
legea din 10 august 1927 și denumit „Codul cetățeniei” prin ordonanța din 19 octombrie 1945, ansamblul acestor norme face din nou parte din Codul civil din 1993. ν Chestiunea cetățeniei este considerată esențială, date fiind implicațiile regulilor juridice În materie. Mize importante Legătura dintre o persoană și un stat. Conform Declarației Universale a Drepturilor Omului, „orice persoană are dreptul la o cetățenie”, „nimeni nu poate fi lipsit În mod arbitrar de cetățenia sa” și dreptul de a o schimba trebuie să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
industrializării. În ceea ce privește practica europeană, aceasta datează de pe vremea grecilor (În special În perioada de supremație a Atenei) și a romanilor: ocuparea Galiei de către romani este În mod clar un fapt de tip colonial. Hegemonia, regională ieri, mondială astăzi, este o miză a luptei dintre statele cele mai puternice. Din cauza inegalei lor dezvoltări, a rivalităților, a războaielor și a contradicțiilor dintre aceste state, cărțile puterii se redistribuie În permanență. Statele a căror capacitate de dominare este În creștere se confruntă cu puterile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
trad. fr., Ed. du CDI (prima ediție engleză: 1957). Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Sociabilitate, SOLIDARITATE Conflicttc "Conflict" Conflictele se află În centrul vieții sociale și se disting prin intensitatea lor, gradul de conștiință al actorilor implicați, natura și structura mizelor: astfel, ele pot să fie mai mult sau mai puțin violente, să vizeze distribuția bogățiilor sau cucerirea puterii, promovarea de idei sau schimbarea regulilor și pot lua forma unui joc cu rezultat general nul (când una dintre părți câștigă, cealaltă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
reflecția asupra lor a fost dusă cel mai departe În domeniul biologiei. Urmează conceptualizarea și teoretizarea (Lévêque, 1997) pentru o știință care Își stabilește acum primele jaloane: probleme de inventar și de distribuție, luarea În considerare a funcționării sistemelor ecologice, mizele În planul resurselor naturale vii, al activităților din timpul liber sau al salvării planetei. În științele umane, dimpotrivă, termenul de „diversitate” este absent din toate lucrările de sinteză și din marile enciclopedii. Se pare chiar că nimeni nu s-a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
terorismul internațional) ne-au atras atenția asupra necesității stringente a unei reflecții profunde. Indiferent dacă o considerăm un factor de progres sau amenințarea majoră a secolului XXI, diversitatea este pe cale să fie acceptată ca realitate de neocolit. Ea rămâne totuși miza unor conflicte majore, În funcție de modul de a o gestiona luat În calcul. Pe de altă parte, reorganizarea științelor umane În funcție de multiplicitatea obiectelor și a locurilor de apartenență nu s-a realizat Încă. Toate tratatele recente de politologie consideră că este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un asemenea sistem În plan electoral, administrativ sau guvernamental. Chestiunea esențială rămâne să aflăm cum putem face să coexiste În mod armonios și să Înflorească niște comunități ale căror valori, dorințe, proiecte și interese sunt diferite, dacă nu chiar opuse. Miza este colosală, pentru că discutăm aici despre Însăși supraviețuirea speciei umane Într-o epocă În care, așa cum o demonstrează exemple recente, câțiva indivizi hotărâți, cu mijloace puține și la Îndemâna oricui, pot să amenințe viața unei Întregi colectivități sau a unei părți
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
comunitate sau de la o epocă la alta. Astfel, Gilberto Freyre observa că un negru din Statele Unite s-ar defini mai Întâi prin culoarea pielii sale și abia apoi prin cetățenia americană, În vreme ce În Brazilia lucrurile ar sta tocmaiinvers. Biodiversitatea și mizele sale Departe de a fi un fapt excepțional, diversitatea ființelor vii este regula generală și aproape absolută. La nivelul speciilor, această diversitate se manifestă prin numărul mare (peste un milion și jumătate) și prin variațiile interspecifice. Se estimează, de exemplu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Încercarea de a explica această situație: până În prezent Însă, nici una n-a rezistat unei examinări Îndeaproape. Diversitatea biologică sau „biodiversitatea”, ca să preluăm un termen popularizat de mass-media după Summitul de la Rio de Janeiro (1992), a devenit la scară mondială o miză politică esențială, fără a Înceta Însă să fie ambiguă. Este inutil să insistăm asupra urgenței conservării unui patrimoniu natural care constituie În același timp o rezervație turistică mondială foarte promițătoare pentru viitor și un gigantic rezervor genetic a cărui studiere
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai puțin dureroase, ajutând oamenii să le interiorizeze și să le asume ca normale, legitime și chiar de dorit. Faptul că dominația este omniprezentă ne Îndeamnă să ne punem câteva Întrebări esențiale În legătură cu ea: care sunt funcțiile sale? Care este miza sa? Dar mijloacele sale? Și care sunt reacțiile pe care le suscită? Funcțiile dominației Așa cum spuneam, dominația are rolul de a face viața socială previzibilă și stabilă. Aceasta este funcția sa generală. Trebuie Însă să detaliem puțin această idee. Oricare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]