5,204 matches
-
o studentă (Probleme personale). Inginerul Mândrican își îngăduie o relație fluctuantă cu o muncitoare (Destine romantice). Profesorul Ion Cristian nutrește o afecțiune împărtășită pentru o colaboratoare, fapt ce îl expune intriganților (Orgolii). Mama refuză căsătoria fiului ei cu o simplă muncitoare (Scopul și mijloacele). Mihai este muncitor, Ileana e studentă. Părinții ei se opun căsătoriei. Lucrurile se petrec ca în clasicul american Ghici cine vine la cină ?, cu muncitorul Mihai pe post de negru, întrucât tatăl Ilenei, aidoma tatălui interpretat de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Panait (Ștefan Iordache) cu ce se ocupă, Puștiul răspunde candid și pur : „Muncitor...”. Toată agitația murdară de pe ecran e produsă de funcționari, birocrați, personal TESA, în vreme ce cavalerul fără teamă și prihană face parte din nobila și intangibila frăție a clasei muncitoare. Faleze de nisip (1983) sau Arestarea nisipului Pe unul dintre pereții renovați în polistiren după noua concepție „decor-cadru” a patronilor Memorialului de la Sighetu Marmației există și o listă cu filme românești „arestate” de cenzura comunistă. Alături de Reconstituirea apar Sezonul pescărușilor
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
un domeniu al artei în comunismul românesc. Numărul imens, în raport cu dimensiunile cinematografiei noastre, de filme cu ilegaliști conturează o rezistență antifascistă și anticapitalistă de proporțiile unui război civil. Pare că divizii întregi de români idealiști, în special tineri, dedicați clasei muncitoare în alianță cu țărănimea patriei, sabotau o dată la câteva zile „mașina de război hitleristă” și dictatura antonesciană, având în minte, ca far călăuzitor, viitorul comunist al României. Actul de la 23 august 1944 este deformat cu sânge rece, în zeci de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de bază, cu o avalanșă de cuvinte noi calchiate strident din limba rusă și care copiau până și cadența rusofonă a vorbirii stăpânilor. O frazeologie imuabilă, imediat ritualizată, devine idiolectul unei nomenclaturi care trecea direct de la alfabetizare la filozofia clasei muncitoare, deschizând o adevărată prăpastie între vorbirea naturală, privată, și idiomul "de ședință". Ceaușescu personal va rămâne în bună măsură prizonierul acestei expresii bolovănoase de tradiție stalinistă, semn al unei culturi precare și al unei opacități față de noțiunile abstracte, pe care
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
consistentă în baricadele regimului, poate nu atât sub aspectul concret, cât sub cel al dispozitivului simbolic al unui regim care nu încetase să pretindă că este o formă elaborată de democrație socialistă în care conducerea aparținea în chip esențial "clasei muncitoare". Or, acum, asemeni muncitorilor de la Gdansk și sindicatului lor, Solidarnosc la începutul anilor '80, tocmai clasa muncitoare se dezicea vehement, în plină festivitate oficială a (pseudo) alegerilor locale, de politica Partidului Comunist. Chiar dacă atunci n-a fost nevoie de mai
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
unui regim care nu încetase să pretindă că este o formă elaborată de democrație socialistă în care conducerea aparținea în chip esențial "clasei muncitoare". Or, acum, asemeni muncitorilor de la Gdansk și sindicatului lor, Solidarnosc la începutul anilor '80, tocmai clasa muncitoare se dezicea vehement, în plină festivitate oficială a (pseudo) alegerilor locale, de politica Partidului Comunist. Chiar dacă atunci n-a fost nevoie de mai mult de două zile pentru ca organele represive să restabilească "ordinea socialistă", mișcarea de la Brașov a provocat o
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
profesorii nu-și asumau riscul de a preda serios și fără citate politice versiunea oficială asupra istoriei naționale îmbina dizarmonios dar perseverent frazeologia vetustă a discursului patriotard din secolul al XIX-lea cu formularistica pseudo-conceptelor care exaltau rolul "partidului clasei muncitoare", astfel încât trecutul să pară o bunăvestire a gloriei prezente și a beatitudinii viitoare. Un stereotip verbal în aparență absurd, care revenea mereu sub pana scribilor specializați în această retorică istorică "de parastas", cum admirabil o numea pe atunci de la microfonul
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
unele pe teme teatrale. Fire insubordonabilă, magistratul e închis, ca instigator, în momentul declanșării răscoalelor țărănești din 1907. La Brăila, unde îl cunoaște pe Panait Istrati, se încadrează în mișcarea socialistă, scoțând ziarul „Dezrobirea”. Semna, totodată, în „Adevărul” și „România muncitoare”, iar în 1910 editează „Viața socială” și „Facla”. Mai colaborează la „Viitorul social”, „1907”, „Pagini libere”, „Minerva” și face parte, o vreme, din redacția „Rampei”. În 1911, întreprinde o călătorie în Italia, descrisă în ziarul „Dimineața” și apoi în volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
conștientizat interesul propriu și a confiscat bogăția de la clasa conducătoare. În realitate nu s-a întâmplat așa ceva din mai multe motive. Unul din cele mai importante este că expansiunea economiilor sub capitalism a ridicat substanțial standardul de viață al clasei muncitoare, în ciuda inegalității continue. Un altul constă în faptul că reformele democratice au redus simțitor din excesele deținătorilor de bogăție și au oferit o anumită protecție celor care au avere mică și putere scăzută. În acest sens, Mohamed Cherkaoui (1997, p.
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
72 70 69 67 66 64 60 58 57 56 55 54 53 52 Actor sau actriță Sportiv profesionist Fermier Mecanic auto Polițist Șofer de cursă lungă Centralist Muzician de jaz Buldozerist Profesor de dans Pompier Vânzător Șofer de camion Muncitor la banda de montaj Muncitor constructor Vânzător de benzină Chelner Portar Muncitor agricol Gunoier Lustragiu 48 47 44 40 39 39 38 38 37 36 35 34 33 30 28 25 23 21 20 13 12 8.8. Consecințele stratificării
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
își aleg o soție. Deoarece femeile continuă să-și asume cea mai mare parte a responsabilității creșterii copiilor și a sarcinilor gospodărești chiar când amândoi soții lucrează, bărbații au mai mult timp să îl destineze carierei lor decât fac mamele muncitoare. Drept rezultat, femeile care au succes financiar de cele mai multe ori sunt necăsătorite sau fără copii, lucru care nu este adevărat pentru bărbați. Spre deosebire de bărbați, femeile în mod frecvent trebuie să aleagă între casă și carieră. Căsătoria amânată și celibatul permanent
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
lor experiență de autonomie sau conformare în profesie. Ca rezultat, elevii și studenți care aparțin clasei de mijloc și celei de sus li se inculcă valorile necesare pentru ocupații manageriale sau înalt profesionalizate, în timp ce elevii și studenții proveniți din clasa muncitoare sau din familii sărace sunt pregătiți pentru poziții sociale de nivel mai scăzut sau care presupun instruire redusă. 10.2.2. Interacțiunea simbolică și inegalitatea educațională Există un număr de moduri în care interacțiunile dintre studenți și profesori diferă în raport cu
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Există un profil specific de individ cu probabilitatea mai mare de migrare. Astfel, bărbații au o probabilitate mai mare să migreze decât femeile, în special când deplasarea se face la mare distanță unde condițiile sunt dificile sau nesigure. Spre exemplu, muncitorii constructori români care au migrat în diverse țări din Orientul Mijlociu. Oameni cu statut profesional ridicat sunt printre cei cu cea mai mare probabilitate să migreze, spre deosebire de cei cu calificări scăzute și, în general, sub media pregătirii celor din țara unde
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
geodezică a straturilor sociale. În plus, ideea națională a destinului istoric al românismului este înlăturată de ideea socială a luptei de clasă fără considerente naționale. Iar principiul motric al istoriei devine din lupta pentru împlinirea idealului național în lupta clasei muncitoare pentru idealul egalitar. "Chestiunea națională" în avangarda teoretică a marxism-leninismului. Istoricul relației dintre teoria marxistă și chestiunea națională este povestea unei acomodări progresive a naționalismului în interiorul cadrelor doctrinare ale marxismului. Începutul a fost, însă, marcat de conștiința deplină a ireconciliabilității
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de "chestiunea națională". Fundația patriotismului socialist rezidă în formula marxistă "național în formă, socialist în conținut", formulă ce trebuie înțeleasă în sensul subordonării principiului național celui de clasă: "Clasicii marxism-leninismului au arătat că chestiunea națională trebue privită în legătură cu sarcinile clasei muncitoare și că ea se subordonează întotdeauna sarcinii principale a clasei muncitoare: desființarea exploatării capitaliste și instaurarea orânduirii socialiste" (Roller, 1952, pp. 752-753). La fel ca întreaga concepție a trecutului, "chestiunea națională" a fost decisă în ședințele de partid. Manualul lui
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în formă, socialist în conținut", formulă ce trebuie înțeleasă în sensul subordonării principiului național celui de clasă: "Clasicii marxism-leninismului au arătat că chestiunea națională trebue privită în legătură cu sarcinile clasei muncitoare și că ea se subordonează întotdeauna sarcinii principale a clasei muncitoare: desființarea exploatării capitaliste și instaurarea orânduirii socialiste" (Roller, 1952, pp. 752-753). La fel ca întreaga concepție a trecutului, "chestiunea națională" a fost decisă în ședințele de partid. Manualul lui M. Roller consemnează faptul că "Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Roller, 1952, p. 752). Politica stalinistă în problema națională, ale cărei linii directoare a fost trasată de geniul teoretic al lui I.V. Stalin în celebrul său articol Marxismul și chestiunea națională, "duce la cimentarea unității politice și morale a poporului muncitor, fără deosebire de naționalitate, pe drumul construirii socialismului" (Roller, 1952, p. 752). Aceeași rezoluție adoptată în Plenara CC al PMR definește naționalismul ca o ideologie burgheză întemeiată pe o "politică de dezbinare, de subjugare și de asuprire a popoarelor". Zvâcul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
celor ce muncesc în lupta pentru interesele lor de clasă" (Roller, 1952, p. 753). Antidotul pe care clasicii marxism-leninismului l-au imaginat pentru combaterea naționalismului, iar comuniștii români îl administrează ideologic, este internaționalismul proletar, "arma cea mai puternică a clasei muncitoare și a tuturor oamenilor muncii împotriva oricărei forme a șovinismului, oricărei asupriri naționale și exploatări de clasă" (Roller, 1952, p. 753). Prin această luare de poziție explicit antinaționalistă poate fi consemnat un moment critic de torsiune a concepției despre naționalitate
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a istoriografiei autohtone aceasta se desfășoară în cadrele emergenței, maturizării și împlinirii luptei proletariatului împotriva exploatării de clasă. Iar începând cu secolul al XX-lea, istoriografia comunistă operează o dublă reducție: după ce inițial redusese istoria românilor la istoria luptei clasei muncitoare, după constituirea Partidului Comunist Român în 1921, aceasta din urmă este la rându-i redusă la istoria partidului. Pe fondul acestei conversii a naționalului în social, antreprenorii mnemonici însărcinați de partid să restructureze memoria românească efectuează o serie de "reșapări
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lucrarea Probleme de istorie. Contribuții la lupta pentru o istorie științifică în R.P.R., pe scheletul căreia s-a scris manualul de Istoria R.P.R., M. Roller pregătea proletarizarea zilei de 24 ianuarie: "sărbătoarea Unirii Naționale este în același timp pentru clasa muncitoare din România sărbătoarea Unirii Muncitorești" (Roller, 1951, p. 171). La această dată în anul 1905 este consemnată o întrunire a muncitorimii care a relansat lupta proletară împotriva exploatării capitaliste. Până la urmă, re-semnificarea zilei de 24 ianuarie dintr-un simbol al
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în care "poporul român" a fost redefinit ca "popor muncitor" (Roller, 1952, pp. 701, 752). În aceeași direcție în care naționalismul etnic (românismul) a fost transformat în "patriotism socialist", unitatea etno-națională a lăsat locul pentru "unitatea moral politică a poporului muncitor" (Roller, 1952, p. 754). Spiritualitatea. Schimbarea de paradigmă întreprinsă de comunismul incipient s-a răsfrânt inevitabil și asupra ideii de spiritualitate românească, până acum identificată exclusiv cu ortodoxia. Această reconsiderare trebuie pusă în contextul mai amplu al programului de ateizare
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru a înnăbuși lupta poporului, pentru a împiedica desăvârșirea revoluției burghezo-democratice și a subordona România intereselor capitalului străin cu ajutorul dinastiei prusace" (Roller, 1952, p. 403). Din ctitor al statalității române și eliberator al neamului, Carol I devine "călău al poporului muncitor" (Roller, 1952, p. 488). Tot Carol I este culpabil pentru bravii români căzuți victime pe frontul luptei pentru independență datorită proastei aprozivionări a armatei: "Burghezia și moșierimea română, în frunte cu regele Carol, poartă răspunderea pentru faptul că ostașii români
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
clasă ai căror protagoniști au fost țăranii și moșierii. Apariția acesteia pe scena luptei seculare pentru dreptate socială se petrece odată cu începuturile industrializării în România. Dezvoltarea industriei și maturizarea capitalismului prilejuiesc apariția "pe arena politică a unei noi forțe - clasa muncitoare", care își va începe misiunea istorică de îndată ce se va organiza în "Asociația lucrătorilor din România" la 1872. Deși "statutul Asociației este confuz și are chiar idei greșite" (Roller, 1952, p. 422), momentul are o puternică încărcătură simbolică întrucât semnifică un
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
va organiza în "Asociația lucrătorilor din România" la 1872. Deși "statutul Asociației este confuz și are chiar idei greșite" (Roller, 1952, p. 422), momentul are o puternică încărcătură simbolică întrucât semnifică un punct de cotitură în istoria luptei sociale: "clasa muncitoare începe să-și îndeplinească misiunea ei istorică de a duce societatea înainte" (Roller, 1952, p. 427). Din acest moment, istoria română se confundă aproape în totalitate cu istoria mișcării muncitorești. Motivul sacrificial din martirologia mișcării muncitorești este explorat prima oară
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o altă pagină din istoria eroică a mișcării muncitorești - greva generală din 1920, la care au participat "peste 200.000 de lucrători" (p. Roller, 1952, pp. 549, 551). În ciuda faptului că greva generală a fost o demonstrație a forței clasei muncitoare, aceasta a eșuat datorită "trădătorilor social-democrați" care au tratat cu guvernul. Lipsa unei conduceri revoluționare avea să fie suplinită prin crearea Partidului Comunist din România la 8 mai 1921, moment semnificând "victoria simbolică a leninismului împotriva oportunismului și reformismului în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]