36,388 matches
-
timp la standardele maestrului său. Tehnica instrumentală bine pusă la punct, un dezvoltat simț ritmic, talentul de a improviza au făcut posibilă sudarea unui duo pianistic redutabil. Prima dovadă - înregistrările realizate în anul 2005 la Societatea Română de Radio. Cultura muzicală clasică a Ramonei Horvath i-a permis lui Iancy Körössy să continue relaționarea creației culte europene cu jazz-ul. Aranjamentele și improvizațiile pe tema părții I din Simfonia nr. 40 de Mozart, a Badineriei din Suita a II-a de
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
improvizațiile pe tema părții I din Simfonia nr. 40 de Mozart, a Badineriei din Suita a II-a de Bach, a părții a III-a din Simfonia a III-a de Brahms pot constitui oricând material de studiu în învățământul muzical superior (cel puțin la clasele de jazz). Impresia constantă de armonie a mariajului conceptului componistic clasic european cu improvizația americană de jazz, bunul gust, ingeniozitatea, rafinamentul și frumusețea creațiilor celor doi pianiști se pot remarca nu numai la audiția înregistrărilor
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
în centre culturale din Austria sau Franța, duo-ul pianistic Körössy - Horvath a fost, în sfârșit, fixat în memoria discului comercial. Se înțelege, precizez totuși că scriu cuvântul „comercial” gândindu-mă la prezența sa în magazine, nu la calitatea substanței muzicale. Intitulat Dor de acasă, cd-ul oferă ascultătorului, printre altele, trei piese clasice semnate de Körössy: Delectare, Piața Viziru (variantă de titlu a Horei de la Viziru, imprimată prima oară de autor în Germania anului 1969), și La horă, la care se
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
de imitare a unor modele. În cazul lui Iancy Körössy, primul paradox s-a impus celor care l-au ascultat înaintea venirii sale la București, imediat după stabilirea în capitală, și, acum, celui ce se încumetă să-i reconstituie aventura muzicală cu ajutorul înregistrărilor. Lăsând la o parte reproducerea perfectă a unor stiluri pianistice importante din istoria jazz-ului, importantă a fost la Iancy Körössy încă din anii tinereții integrarea celor două tipuri de limbaj muzical folcloric - cel jazzistic și cel lăutăresc
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
se încumetă să-i reconstituie aventura muzicală cu ajutorul înregistrărilor. Lăsând la o parte reproducerea perfectă a unor stiluri pianistice importante din istoria jazz-ului, importantă a fost la Iancy Körössy încă din anii tinereții integrarea celor două tipuri de limbaj muzical folcloric - cel jazzistic și cel lăutăresc din România - într-o concepție unitară, cu caracter de pionierat. Al doilea paradox se ivește ascultându-i înregistrările europene din anii ’50-’60 și cele din perioada americană. Cântul său pianistic dinaintea stabilirii în
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
posibile în absența unor profesori specializați. Dincolo de aceste subiecte de discuție, importante rămân creațiile scrise sau spontane ale lui Iancy Körössy, reținute de înregistrări (multe, încă inedite) care merită să fie cunoscute. Caracteristicile muzicii lui Iancy Körössy 1. consistența substanței muzicale asigurată de imaginația melodică; trecerea melodiei prin mai multe stiluri de jazz și de cânt pianistic european; cântul polifonic, întrupat deseori prin lanțuri de acorduri - fapt ce dă naștere celuilalt palier al limbajului muzical: generozitatea armonică.Aceasta se raportează direct
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
lui Iancy Körössy 1. consistența substanței muzicale asigurată de imaginația melodică; trecerea melodiei prin mai multe stiluri de jazz și de cânt pianistic european; cântul polifonic, întrupat deseori prin lanțuri de acorduri - fapt ce dă naștere celuilalt palier al limbajului muzical: generozitatea armonică.Aceasta se raportează direct, odată cu enunțarea temei, la un anumit stil pianistic din istoria jazzului, evocă în mod clar ori discret concepții armonice romantice Liszt, Chopin, Schubert), postromantice (Rahmaninov, Skriabin), impresioniste (Debussy); ritmul este de trei tipuri: foarte
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
în special în introduceri și finaluri), total liber în variațiunile din perioada americană; 2. caracterul contrastant prin forța sau finețea tușeului pianistic în creații diferite, ori pe parcursul uneia singure; 3. îmbinarea organică a limbajului jazz-ului american cu limbajul folclorului muzical românesc (cu predilecție de tradiție lăutărească - abia în ultimul disc publicat în timpul vieții autorului apărînd teme de improvizație preluate sau inspirate din repertoriul țărănesc);<footnote Ex.: Dans din Oaș, piesa nr. 3 de pe cd-ul Dor de acasă, Electrecord, EDC 890
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale: variația de tempo și intensitate analog celei de entropie George Balint În mare, entropia este o măsură a calității energiei, în sensul că, cu cât entropia este mai scăzută, cu atât calitatea ei crește. Bunăoară, un corp a cărui energie
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
este o funcție de stare, cu referire la calitatea energiei depozitate într-un sistem termodinamic. În analogia pe care o întreprindem, avem în vedere o anume corespondență între aspectele fizice ținând de transferul termodinamic al energiei (caldură→lucru mecanic) și cele muzicale, ținând de adecvarea mișcării de instrumentare (Mins) în execuția sonoră, în raport cu calitatea expresivă sau variabilitatea unei forme muzicale (Fmz) interpretabile ca de-parcurs (dpc). Sub acest aspect, listăm mai întâi o serie de corespondențe terminologice între fizică și muzică, pe
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
o întreprindem, avem în vedere o anume corespondență între aspectele fizice ținând de transferul termodinamic al energiei (caldură→lucru mecanic) și cele muzicale, ținând de adecvarea mișcării de instrumentare (Mins) în execuția sonoră, în raport cu calitatea expresivă sau variabilitatea unei forme muzicale (Fmz) interpretabile ca de-parcurs (dpc). Sub acest aspect, listăm mai întâi o serie de corespondențe terminologice între fizică și muzică, pe baza căreia operăm interpretativ-teoretic analogia cu formularea unuia dintre principiile termodinamice privind transferul de energie. Listă de corespondențe
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
între fizică și muzică, pe baza căreia operăm interpretativ-teoretic analogia cu formularea unuia dintre principiile termodinamice privind transferul de energie. Listă de corespondențe fizică - muzică transfer - adecvare interpretativ-formală; energie - mișcare de instrumentare (Mins); transfer energie - modalizarea Mins adecvat (coerent) formei muzicale (Fmz) interpretabile ca de-parcurs (dpc) stare - constantă formală; nivel de stare - mărime-unitate a unei constante formale; temperatura mediului - grad / treaptă formal-interpretativă de densitate a variațiilor (schimbărilor) Fmz referite unui cadru unitar; calitate - modul Mins; entropie - mărime a varației Mins
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
variație - expresivitate; variația entropiei - expresivitatea raportului între variabila Mins și variabila Fmz; variație pozitivă - caracterul de raționabilitate al variabilei Mins; variație negativă - caracterul de iraționabilitate al variabilei Mins; lucru mecanic - Mins uniformă (variabil predictibilă); căldură - Mins aleatorie (variabil impredictibilă). Mișcarea muzicală este un concept referit modului de instrumentare (Mins) a Fmz în efectivizarea sonoră. Ca atare, Mins este un fapt de abordare interpretativ-muzicală. Specific Mins este să-și repereze Fmz ca dpc, respectiv ca posibilitate de realcătuire în vederea unui parcurs adecvat
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
de-a face cu un dublu proces: de investire (transfer) în obiectul Fmz, ca fapt de obiectivare Mins; de transformare calitativă a expresiei relaționale Mins-Fmz, printr-o serie de ipostaze referite circuitului de tranzitivitate Energie→Timp→Energie. Astfel, în expresivizarea muzicală, energia și timpul pot fi considerate și ca stadii Mins alternând într-un ciclu de transformări calitative prin profiluri de tranzit energetic (Pf-trz) complementare: Pf-trz 1 (E→T) - energia în detensie (profil descrescător) tranzitează în extensie (profil crescător) de timp
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
scadă sub intensitatea minimă de audibilitate, “tăcând” dincolo de orizontul percepției (după cum se arată și în fig. 1). De-a lungul marginii de sus a tabloului din fig. 1 am numit o serie de aspecte ținând de percepția conștiinței în audiția muzicală. Termenii poziționați oblic țin de Mins în compunerea desfășurării Fmz. În partea centrală, figura închisă la culoare prezintă sintetic tranzitul sonor: dinspre o stare aperceptivă, lăuntric-pregătitoare; prin faza percepției sonor-concrete, de timbrocluster (masă quasi-compactă); profilat apoi prin rarefiere (detensie energetică
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
unui model dpc fixat ca incipit compozițional (icp), iar div sunt instrumentate prin inerțierea unor secvențe (scv) orientate ca profil-vectorial (pfv) în susținerea variabilității intervalizând între dev succesive, pe/din linearitatea L-dpc. De exemplu, durata unui motiv (unități de expresie) muzical(ă) odată dat, are calitatea de dev. Dacă acestui motiv îi succede prin juxtapunere imediată unul major diferit, avem o nouă dev. Dacă însă între cele două motive se trece prin câteva repetări minim-asemănătoare ale primului motiv, șirul consecvențelor se
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
o încetinire a tempoului în-parcurs, extensia spațial-verticală atinge climaxul, ca punctualizare sonoră la vârf, sub aspectul de sunet-înălțime, delimitat uniton (ca doar acolo), într-un areal/registru de înălțimi, și conceptual-ideatic pur, adică nealterat timbral (sinus)<footnote Desigur că instrumentele muzicale nu furnizează frecvențe pure - exceptând posibilitățile instrumentelor electronice -, în general, absența senzației de timbru fiind defavorabilă expresivității. Însă noi ne aflăm pe tărâmul Mins în raport cu Fmz, pentru care sunetele sunt aprioric repere formale elementare de conținut conceptual-ideatic, încă „nealterate” prin
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
de continuitate, aspectând o succesivitate în ciclicitate. Raportat fiecăreia dintre cele trei etape/perspective-reper formale (U.L.S. - dpc) menționate, adecvarea Mins se vădește caracterial prin diferite expresii de continuitate, respectiv de abordare unificatoare, unitară și totodată corentă expresiv a datului muzical, într-un mod de reliefare interpretativă pe care-l numim generic conduită (C-Mins). Distingem astfel trei tipuri de C-Mins. a. Referit U-Fmz, C-Mins se adecvează ca stare de timp factic sau contemporal, exprimând o voință de continuitate-în-unicitate, probată ca constantă
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
a lungul întregului șir de evenimente din compusul L-dpc, C-Mins caută indici de asemănare sau rime, prin care să-și releve dinamica formei dpc din perspectiva dimensiunii interpretative de adâncime<footnote Adâncimea este un mod de interpretare a dinamicii formei muzicale sub aspectul stabilității și/sau invarianței în consecutivitate (succesivitate) a unor segmente formale elementare sau minim-suficiente, ca unități expresive. Interpretativ-analitic, segmentele variind într-un șir de continuitate sau înlănțuire sunt dispuse unele sub altele (în ordinea apariției), încolonate în rimă
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
și prin forța/veghea (memorialitatea) unei tradiții culturale. Cum însă sunt de parcurs și forme auctoriale, nereferite cu totul unei tradiții, este necesară instrumentarea acestora prin interfețe netede sau cu un grad mai ridicat de regularitate. Cel mai adesea, compozțiile muzicale sunt prezentate în partitură și cu această lentilă însoțitoare, indicațiile de tempo și mai ales de măsură fiind demult repere uzuale. Grație acestui demers, Mins se poate acorda dpc și odată cu propriul fapt, ca mers în-parcurs sau parcurgere. Cu timpul
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
mult decât o pereche de durate, respectiv o formulă ritmică. Pe de altă parte, grupând doi sau mai mulți Tcp consecvenți (și egali cu tm) în serii numeric identice, configurația dpc poate fi aspectată prin diferite calități metrice (binecunoscutele măsuri muzicale), care colorează caracterial timpo-metria unui segment sau a întregii L-dpc. Generic, numim aceste culori timbrometrie. Adesea, chiar dacă o lucrare muzicală este livrată în partitură sub o anume configurație timpo-metrică (ca măsură definită prin numărul tm), Mins se poate diferenția temporar
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
consecvenți (și egali cu tm) în serii numeric identice, configurația dpc poate fi aspectată prin diferite calități metrice (binecunoscutele măsuri muzicale), care colorează caracterial timpo-metria unui segment sau a întregii L-dpc. Generic, numim aceste culori timbrometrie. Adesea, chiar dacă o lucrare muzicală este livrată în partitură sub o anume configurație timpo-metrică (ca măsură definită prin numărul tm), Mins se poate diferenția temporar, abordând o altă culoare metrică ori doar o altă nuanță, diferind prin modul grupării tm în cadrul aceleiași măsuri generice. De
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
sunt constante (Tcp = tm), iar cel din mijloc este permanent variabil, profilând o accelerare (Tcp 3-5), urmată de o încetinire (Tcp 5-7). ② Ds-pMins sau Dsp poate varia ca greutate sau accent, în raport cu densitatea articulațiilor dintr-un interval pMins, corespondent dinamicii muzicale. Bunăoară, tot în fig. 3 am marcat pe linia tempoului repede-constant intervalul Dsp 12, pe considerentul că, comparativ cu toți ceilalți pași (având aceeași durată cu tm), aici este cuprins cel mai mare număr de articulații Fmz, conform graficului imaginat
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
totuși o pondere sensibilă în raport cu tipul Mins, care poate fi: gestual - pentru un dirijor sau instrumentist -, conceptual - pentru un compozitor, analist sau lector mental al partiturii -, ori chiar verbal - pentru un narator al Fmz ca operă-de-povestit<footnote Considerăm că forma muzicală ca operă-de-povestit, comportă și o funcție de călăuzire într-un mod al gândirii muzicale, instrumentabilă printr-o narațiune verbală. O atare călătorie (prin verbalizare) nu constituie o experiență de ordin performativ, întrucât nu țintește către dobândirea competenței de a semnifica ficțional
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
dirijor sau instrumentist -, conceptual - pentru un compozitor, analist sau lector mental al partiturii -, ori chiar verbal - pentru un narator al Fmz ca operă-de-povestit<footnote Considerăm că forma muzicală ca operă-de-povestit, comportă și o funcție de călăuzire într-un mod al gândirii muzicale, instrumentabilă printr-o narațiune verbală. O atare călătorie (prin verbalizare) nu constituie o experiență de ordin performativ, întrucât nu țintește către dobândirea competenței de a semnifica ficțional, ca și cum Fmz ar fi proiectul/baza de ilustrare a narațiunii, ori invers, aceasta
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]