4,924 matches
-
fi avut această problemă. Benefică: Voi încerca. Voi face tot ce-mi stă în putință și voi vedea cum merg lucrurile. 5.1.5. Mai multe sfaturi pentru identificarea gîndurilor dăunătoare Dacă vă confruntați cu o experiență sau un eveniment neplăcut, parcurgeți întrebările enumerate mai sus în acest capitol. În același timp, verificați dacă răspunsul dumneavoastră este rezonabil. Dacă este, înfruntați-vă dezamăgirea, dar nu faceți din ea o catastrofă! Cîteodată, este dificil să faci distincția între gîndirea benefică, cea dăunătoare
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
le provoacă realizarea acestui exercițiu. După efectuarea exercițiilor precizate mai jos, notați toate senzațiile fizice pe care le-ați experimentat în timpul exercițiului sau după, precum și orice gînduri care vă provoacă anxietate. Apoi, evaluați trei aspecte diferite ale senzațiilor: 1. Percepția neplăcută a senzațiilor fizice (evaluată pe o scară de la 0 la 8, unde 0 = deloc, iar 8 = extremă). 2. Nivelul maxim al anxietății pe care o experimentați ca răspuns la acele senzații fizice (evaluată pe o scară de la 0 la 8
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
între picioare 4. Urcări 5. ținerea respirației 6. Tensiunea corporală 7. Învîrtitul 8. Respirația prin pai 9. Respirația profundă Dacă nici unul dintre aceste exerciții nu vă declanșează senzațiile respective, atunci puteți încerca cîteva exerciții proprii. De exemplu, dacă cel mai neplăcut lucru pentru voi este senzația de uscăciune a gurii, folosiți niște rulouri dentare care absorb saliva. Dacă priviți fix o sursă de lumină timp de cîteva secunde și apoi un perete alb, se creează distorsiuni vizuale pe care unii oameni
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Încercați să identificați gîndurile fundamentale care produc aceste temeri și puneți-le la îndoială. Este important să continuați aceste exerciții și să vă reduceți treptat teama de ele. Unii oameni au nevoie de mai multe repetiții. Unele senzații pot fi neplăcute, dar nu trebuie să producă anxietate. 5. Nu am o zi bună. Cele mai multe boli de zi cu zi nu pot fi prezise și, uneori, nu este posibil să vă evitați obligațiile din cauza lor. Este mai bine să vă pregătiți pentru
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
descoperiți că evitați anumite activități pentru că vă temeți de senzațiile pe care acestea le produc. De exemplu, puteți evita gimnastica aerobică pentru că inima vă bate mai repede sau nu ridicați obiecte grele deoarece tensiunea arterială crescută vă produce senzații fizice neplăcute. Dacă activitățile provoacă anumite senzații, le puteți interpreta greșit, ca semnale de pericol și ale unui posibil atac de panică. Scopul acestei părți a programului este să reducă orice anxietate asociată cu senzațiile fizice produse de activitățile zilnice. La începutul
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
vă ajută să faceți față unei situații Există momente în care aveți nevoie de soluții mai rapide pentru a face față sentimentelor pe care le încercați. Iată cîteva dintre ele: 1. Stabiliți o replică care poate transforma o potențială senzație neplăcută într-una suportabilă. De exemplu, dacă simțiți fluturași în stomac, în loc să spuneți O, nu, devin anxios și tulburat!, spuneți-vă: Știu ce înseamnă aceste senzații. Înseamnă că devin anxios. Asta înseamnă că trebuie să mă calmez, să-mi reglez respirația
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
pe bărbatul care stătea la rînd în fața ei cît este ceasul, el a privit-o (acesta pare a fi punctul în care ea a perceput evaluarea negativă), i-a zîmbit și i-a răspuns. Experiența expunerii a fost atît de neplăcută pentru ea, încît nu a mai așteptat cealaltă parte din răspunsul bărbatului, anume zîmbetul lui, un indiciu probabil mult mai elocvent pentru faptul că avea o atitudine pozitivă în ceea ce o privește. Un istoric amănunțit al experienței sarcinii de expunere
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
nu ar dori să se așeze, aceasta nefiind intenția sarcinii (anume a crea o situație în care individul să fie expus unei observări atente și unei evaluări), pierzîndu-se oportunitatea de a afla că nu este chiar atît de dificil sau neplăcut să înfrunte posibilitatea unei evaluări negative sau a nesiguranței. Sau terapeutul poate afla că individul a dus la bun sfîrșit sarcina, dar într-un mod aparte, care include evitarea: de exemplu, a așteptat un autobuz care pare mai puțin aglomerat
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
sau chiar toate. Nu toate persoanele care suferă de fobie socială au atacuri de panică. Fiecare tinde să aibă un ansamblu propriu de simptome manifestate ca reacție la anxietate și le resimte pe unele ca fiind mai supărătoare sau mai neplăcute decît altele. În fobia socială, înroșirea feței, transpirația și tremurăturile sînt considerate adesea simptomele cele mai deranjante. Atunci cînd anxietatea devine foarte intensă, majoritatea oamenilor încearcă să iasă din situația respectivă, pentru a preveni consecințele temute (aspectul fugi al reacției
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
sînt influențate de experiențele anterioare legate de situații similare și de aspectele personalității noastre, printre care se numără nivelul general de sensibilitate, sentimentele cu privire la noi înșine și la relațiile cu ceilalți și concepția despre viață. Desigur, unele evenimente pot fi neplăcute sau unele situații pot fi cu adevărat incomode, însă doar ele singure sînt rareori capabile să ne inducă niveluri extreme de anxietate, teamă, depresie, inutilitate, inferioritate, mînie etc. Prin urmare, dacă vi se întîmplă adesea să vă simțiți foarte anxios
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
este posibil să le povestească și altora de la serviciu, care vor rîde de mine. Nivelul anxietății 80 (Intră repede într-un magazin, ca să evite situația.) Nivelul unităților subiective de disconfort reprezintă o modalitate de a estima cît de intense sau neplăcute sînt emoțiile pe care le simțiți. Intensitatea emoțiilor este evaluată pe baza scalei următoare: ținerea unui jurnal în caietul de exerciții vă poate ajuta să conștientizați gîndurile sau cognițiile pe care le aveți în anumite situații, astfel încît să începeți
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
identifica în modul dumneavoastră de gîndire? Erori cognitive Gîndirea de tip totul sau nimic Împărțiți lucrurile în două categorii: alb și negru. De exemplu, pentru că v-ați simțit inconfortabil la un moment dat, în timpul unei petreceri, catalogați întreaga experiență drept neplăcută sau vă spuneți în gînd: Am greșit în clipa aceea am distrus totul. Generalizarea absolută Considerați un singur eveniment drept o serie nesfîrșită de evenimente. De exemplu: Nu m-am descurcat prea bine la ședința aceea Niciodată nu mă descurc
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de circumstanțe, puteți fi nevoit să apelați la aptitudinile dumneavoastră de autoapărare. Acestea nu reprezintă tocmai soluția ideală, pentru că rareori rezolvă o situație într-un mod satisfăcător pentru ambele părți, însă vă pot ajuta să faceți față unor situații extrem de neplăcute, în care comportamentul dumneavoastră axat pe afirmarea sinelui nu apare și la cealaltă persoană implicată în situație. Nu uitați: în primul rînd, răspundeți prin asertivitate. Doar atunci cînd această strategie nu pare să dea rezultate, din cauza unei reacții nefavorabile din partea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Di Nardo și colaboratorii săi (1988) au precizat că, deși aproape două treimi dintre cei care aveau fobie de cîini au menționat un eveniment declanșator, tot atîtea persoane care nu sufereau de această fobie au asociat cîinii cu anumite evenimente neplăcute. O altă problemă serioasă legată de condiționarea traumatică directă o reprezintă datele privitoare la dobîndirea indirectă a temerilor fobice (Rachman, 1990, 1991). De exemplu, cînd unui subiect i se face frică în prezența unui anumit obiect, observatorul poate resimiți aceeași
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de exemplu, un atac de panică). Căile directe (de exemplu, condiționarea) sau indirecte (transmiteri verbale sau indirecte) presupun o reprezentare cognitivă a informației (nu neapărat conștientizabilă; Mattick et al., 1995) că anumiți stimuli vor produce (sau prezice), probabil, unele rezultate neplăcute și, de aceea, temute. Rezultatele neplăcute pot fi acum extinse în așa fel încît să includă și alte evenimente nedorite, precum atacurile de panică. Cea mai recentă conceptualizare a fobiilor specifice drept o funcție a tendinței de a resimți alarme
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Căile directe (de exemplu, condiționarea) sau indirecte (transmiteri verbale sau indirecte) presupun o reprezentare cognitivă a informației (nu neapărat conștientizabilă; Mattick et al., 1995) că anumiți stimuli vor produce (sau prezice), probabil, unele rezultate neplăcute și, de aceea, temute. Rezultatele neplăcute pot fi acum extinse în așa fel încît să includă și alte evenimente nedorite, precum atacurile de panică. Cea mai recentă conceptualizare a fobiilor specifice drept o funcție a tendinței de a resimți alarme false sugerează că una dintre componentele
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de fobii specifice este mai puțin probabil să dezvolte afecțiuni comorbide, în timp ce pacienții diagnosticați cu alte tulburări anxioase vor fi mai predispuși la fobii specifice comorbide. Rezumat Fobiile specifice reprezintă temeri circumscrise unor obiecte sau situații. Frica este atît de neplăcută sau situația transmite un asemenea grad de pericol, încît indivizii ajung să evite obiectul fobic. Aceste fobii sînt dezvoltate încă din copilărie și dacă nu dispar pînă la maturitate nu o vor mai face prea curînd. Motivul acestei persistențe își
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Pe lîngă reducerea fricii, există alte două probleme care trebuie luate în considerare. Mai întîi, anumite persoane ce suferă de fobii nu evită situațiile de care le este teamă, ci le îndură cu stoicism, resimțind o anxietate ridicată și extrem de neplăcută. Descrierile etiologice mai recente sugerează faptul că aceia care suferă de fobii specifice se tem de anxietate (și de presupusele ei consecințe) la fel de mult precum se tem alții de obiectele fobiei (și de presupusele lor consecințe). A doua problemă legată
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
colaboratorii săi (1990) au confirmat că încordarea diferitor grupe de mușchi crește fluxul sanguin la nivel cerebral, iar astfel mecanismul propus de Ost și Sterner (1987) pare să aibă valoare terapeutică. Rezumat Fobiile specifice sînt caracterizate de reacții excesive și neplăcute de teamă, provocate de stimuli, și care duc la dezvoltarea unui comportament evitant. Mulți oameni au fobii, dar relativ puțini suferă de tulburări fobice (i.e., evitarea îi dezavantajează cumva). Cînd evitarea produce un anumit handicap, tratamentul devine necesar. Terapia recomandată
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Teamă Neliniștea cu privire la posibilitatea unei catastrofe Rușine Gîndire confuză S-ar putea întîmpla ceva E periculos sau Ceea ce fac ar putea fi periculos Toate aceste acțiuni, gînduri și sentimente sînt indicii ale fricii și anxietății. Trebuie subliniat faptul că, deși neplăcute, nu sînt periculoase și nu pun în pericol viața. Vom discuta mai tîrziu despre cauzele apariției acestor experiențe, însă mai întîi trebuie să descriem cea de-a doua trăsătură a unei fobii. Fobiile implică fie evitarea a ceea ce provoacă frică
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
mai tîrziu despre cauzele apariției acestor experiențe, însă mai întîi trebuie să descriem cea de-a doua trăsătură a unei fobii. Fobiile implică fie evitarea a ceea ce provoacă frică, fie suportarea obiectului sau situației, însoțită de detresă. Pentru că anxietatea este neplăcută, iar oamenii își fac griji cu privire la ceea ce s-ar putea întîmpla atunci cînd se confruntă cu lucrurile de care se tem, persoanele ce suferă de fobii evită obiectele sau situațiile fobice. Această evitare se poate manifesta în moduri diverse și
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
persoana respectivă să rămînă tensionată. Este bine să se analizeze posibilitatea existenței unui alt factor care împiedică relaxarea. 2. Nu-mi place sentimentul de relaxare. Aproximativ unul din zece oameni afirmă că atunci cînd se relaxează este cuprins de sentimente neplăcute sau care îl sperie. Aceste sentimente indică faptul că reintrați în contact cu corpul dumneavoastră și observați senzații pe care probabil le-ați reprimat timp de ani de zile. Nu trebuie să vă faceți griji că veți pierde controlul în timpul
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
și simplu știu că am să fac ceva greșit. Gîndire amăgitoare: Va fi ușor de data asta. Gîndire pozitivă: Voi încerca. Mă voi strădui cît mai mult și voi vedea cum merge. Dacă treceți printr-o experiență sau un eveniment neplăcut, parcurgeți întrebările prezentate mai sus, în această secțiune. Concomitent, verificați dacă răspunsul dumneavoastră este rațional. Dacă da, confruntați-vă dezamăgirea, însă nu o transformați într-o catastrofă! Uneori este dificil de făcut diferența între gîndirea dăunătoare, gîndirea amăgitoare și gîndirea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
este transferată de la pacient la terapeut, deoarece sarcina a fost efectuată numai la insistențele acestuia din urmă. În asemenea cazuri, este întotdeauna util ca pacientul să selecteze exercițiul de expunere fără intervenția terapeutului. Unele persoane care manifestă gînduri sau imagini neplăcute vor insista la fiecare ședință de tratament să prezinte terapeutului o descriere detaliată a fiecărei ocurențe a acestora și a situațiilor în care au apărut. Această nevoie de a mărturisi totul reprezintă o modalitate mai subtilă de a obține asigurări
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
înfruntarea gîndului sau a imaginii pînă în momentul cînd acestea nu mai declanșează neplăceri sau disconfort. Pentru cei care manifestă numai gînduri obsesive, această sarcină poate părea imposibilă, dar, dacă avem în vedere faptul că toți oamenii au uneori gînduri neplăcute, neobișnuite sau bizare, atunci scopul tratamentului devine mai realist. Principala diferență dintre persoanele obsesive și ceilalți oameni constă în semnificația acordată gîndurilor supărătoare. O persoană care nu suferă de TOC și are un gînd supărător îl consideră stupid și nu
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]