5,414 matches
-
gîndul; glob pămîntesc; glob; hazard; imensitate; împrăștiat; împrejur; incertitudine; infinit; internet; iubit; întindere; întîlnire; Las Vegas; oricare loc; locul; locuri; lumea; toată lumea; lumea întreagă; mama; nu mereu; aș merge; mergi; a mînca; mîncare; mister; mult; nădejde; necunoscut; nehotărît; NewYork; nimic; ninge; obicei; ochelari; of!; oglindă; om; omniprezent; omniscient; opac; oraș; oricît; fără orientare; orizont; paie; paradis; perete; peste; pierdut; planetă; pleacă; a pleca; poliție; posibilitate; prezent; principiu de împlinit; punctual; pustiu; rapid; răspîndit; școală; sex; state; stă; pe stradă; tainic; la
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lăsa; lăsa; leagă; libertate; liniște; lipi; lipici; lipsă de libertate; un loc; luare; lup; lupul; mare; masă; mașina; mănîncă; memorie; merge; la minte; mintea; mișcă; de mînă; mîneca; mîngîie; mînui; cu mîța-n sac; monument; mulțumi; mulțumire; musca; nerespect; nimeri; nimic; ninge; obligație; obține; ocupă; om; oriunde; palmă; parc; parte; pasăre; pasărea; păpădie; păsări; perete; pericol; perspicacitate; pescar; peste; în plasă; posesie; praf de păpădie; primește; prinde; prinsoare; propune; a pune mîna; purtat; R.A.T.T.; rapid; rapiditate; rață; rădăcină; recepționează; reflex; repeziciune; reunește
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
introdu; introducere; inventează; a ieși la iveală; ivește; înapoia; încarcă; închisoare; îndesă; la fel; lasă; a lăsa; legume; lene; libertate; lucruri; lut; marionete; materiale; măseaua; măsline; media; miere; mină; minciună; mișcare; mîinile; morcovi; motivație; muncă; muncește; a muta; nebun; niciodată; ninge; nou; noutate; nu știu; obține; ochi; ochiul; oraș; orificiu; paltonul; parte; pasăre; pălăria; părăsește; din pepeni; pește; pete; pierdere; pietre; pîine; plasă; plăcinte; plătește; povești; pregătește; prieten; prin urechile acului; produce; o pune; pungă; puțin; rădăcină; răscoli; nicio reacție; reiese
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
engleza; evada; fete; foc; frig; galben; grea; greutate; grîu galben; groaznică; hrană; de idei; izvor; îndelungată; însetare; însetat; lacrimi; lipsa apei; lipsa ploii; lungă; lut; matca; merge; Moldova; moleșeală; monotonie; mormoni; nasol; natura; năprasnică; necazuri; necesitate; nefericire; neproductivitate; neputincios; nespusă; ninge; nu; nu plouă; ofilire; ogor; Oltenia; omizi; oribil; paguba; pagubă; panică; pateu; păcat; pedeapsă; pește; a pierde; plantă; plîngere; plîns; poker; potop; fără praf; prăpăd; probleme; puternică; rece; recolte; religie; fără roade; rouă; Sahara; savană; sărac; secretă; semn divin; sfîrșit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
posomorîtă (4); ani (3); Busu (3); grade (3); grea (3); haine (3); instabilă (3); moment (3); nașpa (3); plouă (3); repede (3); schimbătoare (3); toamnă (3); trecătoare (3); furtună (2); înnorat (2); însorit (2); lungă (2); melancolie (2); natura (2); ninge (2); ninsoare (2); nor (2); plăcută (2); primăvară (2); proastă (2); scurge (2); secol (2); stare de spirit (2); timpuri (2); trecător (2); tristă (2); vînt (2); zi (2); -; accelerație; anotimpuri; aștept; așteptare; atmosferă; brrrr; călătorie; ceață; copac; copilărie; Cristian
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Crăciun; culoare, alb; da; facultate; feerie; fină; Frank Sinatra; frig, frumusețe; fulgi Crăciun; fum; gheață, frig; gheață; gingășie; haină; iarna; imaculat; îngheț; joacă; lemne; leu; lină; lopată; magnifică; mașină; minune; miracol; Moș Crăciun; multă; natură; nea, ninsoare; neagră; negru; nevoie; ninge; nins; orbire; pasăre; peisaj; nu-mi place; plăcere; praf; precipitații; primăvară; proaspătă; pufoasă; pufos; puhavă; răceală; răcoare; roșie; roșu; safir; schiuri; sclipire; severitate; snow; sport; stare de bine; stele; strălucitor; telefon; trist; tristețe; troiene; ud; umed; umedă; umezeală; ușoară; ușor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
grav, găteau. Aduse de vânt, efluviile grele mă tulburau îngrozitor, îmi răscoleau neplăcut toate simțurile, așa că închideam geamurile în grabă (am identificat aromele mai târziu: varză călită, fasole bătută, afumătură prăjită). Ei bine, ce credeți că făcea numărul trei? Ploua, ningea, nu avea importanță: exact atunci își găsea el de lucru prin curte. S-a împrietenit cu șantieriștii, le găsea tot timpul câte ceva de reparat prin curte și sâmbăta numai la baraca lor stătea, iar seara umplea casa cu miros de
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
unor animale solare ciuta, capra, cerbul sau leul. Într-un timp sfâșiat de forțele întunericului, când soarele este victimă a tenebrelor, regenerarea, în ordinea cosmică, are loc printr-o moarte simbolică, punând început unei noi vieți: "Lerui leo, / La munte ninge, plouă, / Lerui leo, / La șes pică rouă. / Roua strânsu-mi-s-a, / Din ea făcutu-mi-s-a, / De-un lac iezărel. / Pe margini de lac, / Pascu, mi s-adapă / De-o turmă mieoare, / Pe bot gălbinioare; / Toate că-mi pășteau, / Toate mi s-adăpau; / Una
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sosit rândunica! ... / Pe-o creangă mi s-a pus și mi-a grăit, / Și-a ciripit dulce: / Hei martie, bunule martie / Și tu groaznic făurar, / Chiar de arzi, chiar de pârlești, / Tot a timp frumos îmi miroși, / Chiar de-mi ningi, ori ești cu toane, / Tot primăvara mi-aduci! Eu am trecut marea-n zbor, / Pământul nu l-am uitat..."323 La ucraineni, motivul rândunicii se păstrează în colindele rostite în cadrul sărbătorilor de iarnă, rândunica prevestind rodnicia anului ce va urma
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cuvinte magice: "Lavola-dolada, lavoladolid./ Sufiexodimero uburumabora/ Alimer, palimer. Abolirovagara./ Lavaladolado, lavaladolado, lavala-dolid/ Îngerul respiră, cântec lin din liră. "". Finalul expunerii este sentențios și lapidar: "Matei Gavril este poet: "Sufletul meu este plin de zăpadă/ Toată noaptea am visat că a nins..."". Sau: "Mircea Dinescu își umple poezia cu îngeri ascunși în noroaie. Împerechează purul cu impurul într-un timbru melancolic pronunțat. Dincolo de lumea exterioară descoperim prospețimea și vitalitatea cenzurată de pudoare". Sau: "Tudor George este foarte preocupat de arta lui, de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Horea descrie toamna cu belșugul ei în detalii de pastel surprinse în obiectivul aparatului de filmat, însoțite de o muzică melancolică și duioasă; timpului pillatian i se adaugă mai multă ceață, ochiul care se vrea senin se întunecă treptat: "Parcă ninge peste mine, parcă-aș fi deodată mire." Picturalul la Ion Horea este dominat de sentiment, de atmosferă, el se estompează în muzică, în arome, în mișcare. Dacă la început culorile peisajului și ale satului erau distincte, treptat ajunge la imixtiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
exterior manifestate ca și nevoia de purificare de tot ce-i tehnic, voluptatea reținută sunt prezente ca semne ce se rotunjesc și în emoții. Matei Gavril este poet: "Sufletul meu este plin de zăpadă/ Toată noaptea am visat că a nins./ Dar primul gând de unde s-a desprins/ a început inima mea să vadă." Mircea Dinescu "Invocație nimănui", Versuri, Cartea Românească, 1971; "Elegii de când eram mai tânăr", Cartea Românească, 1973. "Invocație nimănui" (1971) amintește de M. Iacobescu: "Sunt tânăr, Doamnă, tânăr
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
argheziene; de la lumea interioară a propriului eu la "cea exterioară a adevărului", cum spunea Apollinaire. Fără să facă cronică, poetul știe să ne sugereze într-un context fantezist sau fantastic faptele existenței, fără să uite trăirile sufletului: " Și începe să ningă leneș, afară/ Cu petale de primăvară/ O, ce durere dulce ne duce/ Gânduri de purpură peste uluce". "Leonid Dimov este un pictor căruia i s-au substituit uneltele. El strivește cuvintele și transformă lexicul într-o masă de pastă grea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de izolare, înconjurat de o gravă meditație și trăire lirică izvorâtă din observație, indiferent că ea se apleacă asupra universului familial sau al naturii: "Eu am văzut cum începe iarna într-o după-amiază -/ de mult, când a început deodată să ningă/ Și lumina, foarte decolorată se cobora s-atingă/ marginile gestului meu uimit" ("Dans de iarnă"). Problema detașării de propria persoană, ca și de persoana altora, Mircea Ivănescu a soluționat-o inventându-și un alter-ego, pe mopete și câțiva semeni ca
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
își repetă egal și măsurat existența, provine din arderea păsării Phoenix; minunea albului îi dă poetului sentimentul sufocării, al suprasaturației: "Ninsoarea de departe/ de sus, de jos/ din dreapta, din stânga/ Sunt până în piept în zăpezi/ și poate ca nu există a ninge/ arde sus pasărea predestinată/ invadează pământul cenușa ei". Omul, în raport cu obiectele eliminate în absențe, se află într-o falsă existență: "Omul dinăuntru putea fi cel ce flutura în sus/ ori ceea ce flutura jos puteau fi cele două elemente." În acest
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a o lua de la capăt ("în rest e o zi de luni"). P. Stoica reînvie o lume de mult apusă: orașe mici, târguri, cu existența lor banală, într-o melancolie duioasă, nu întotdeauna fără emoție: "Să știi, la noapte va ninge:/ prea îmi vorbești de ger,/ de vulpile din copilărie." Uneori, poezia este înglodată într-un limbaj prozaic: "Era o zi de vară,/ când menta colorează în verde lumina,/ iar ei erau cu toții veseli,/ erau puțin înroșiți de vin și de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
un teren prielnic în încercarea de reconstituire a ceea ce reprezintă pentru poet Bizanțul: "Nompeia Corint Petras Atena/ Negrepont/ Durazzo Avalona/ Corfu;/ pierdute sunt de o vreme lungă, cât o remușcare/ veștile de un galben canar ale acestor cetăți." Marius Robescu "Ninge la izvoare", Editura Tineretului, 1967; "Viața și petrecerea", E. S. P. L. A., 1969; "Mușuroiul, editura I. Creangă, 1970; "Clar și singurătate", Editura Cartea Românească,1972; "Utopia ninsorii", Editura Cartea Românească, 1975. Dacă Nicolae Prelipceanu și majoritatea poeților din această perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
care nimeni nu îmbătrânește", un univers în care viața este o stare de explozie: "Plouă ca-n alte ere și lumini/ țâșnesc din ochii peștilor sub mare." Un sentiment de sfârșit de lume apare în poemul "Așa ca un glas": Ninge parcă s-ar fi surpat/ un clopot imens". Aceeași atmosferă o regăsim și în poeme precum "Cale" sau "Ploaie"1. Poetul se întoarce la origini sau peregrinează în orașe stranii, cu ziduri putrede, năpădite de iederă, în care trăiesc povești
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
omului îi este indiferent. Poemul se încheie cu elogiul credinței în om: "Acel ce crede-n mine nu crede-n Tine, Doamne!" Ipostazele divinității sunt: Marele Gând, Duhovnicul, Pescarul, lăcașul divinității este biserica de frig: "Biserica aceea pe care-a nins și stâlpii/ de cărămidă roșie și focul de lumânări nesigur/ Și noi, adică nimeni, și ei, adică nimeni,/ și dumnezeu, adică însuși frigul." În acest dialog cu divinul, Adrian Păunescu debutează arghezian, dar suferința eșecului, sfâșierea neputinței se adâncește la
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pe rând la simboliști, ca univers și muzică, la expresioniști, când evocă războiul și dezastrele lui, la o poezie de notație, când vorbește de lucrurile de dimineață, la suprarealiști sau la o poezie pictografică, ca în poemul "Zăpada care nu ninge niciodată": "negru cum e trecerea eschimosului pe obrajii de m o r s ă ai Antarcticei" Cu cât ne apropiem de lirica anilor 70-74, poetul își pierde din emoție și din muzică, deși mai încearcă, pe alocuri, tehnici stăpânite cândva
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
1974; 1 "Substratum", Editura Eminescu, 1970, "Ochiul lui Zamolxe", Editura Albatros, 1972; "Oglinda lui Cagliostro", Editura Dacia, 1972. 2 Leuky. 3 "Stema din inimi", Editura Militară, 1973; "Scrisori bizantine", Editura Albatros, 1974; "Țara ca meditație", Editura Militară, 1975 1 Volumul "Ninge la izvoare", Editura Tineretului, 1967. 1 "Nici un părinte nu doarme în noaptea de dragoste a copiilor" (Constanța Buzea) "Vai, tatăl meu, el, iubitorul... chinuit își ascunde neliniștea printr-un extaz" (Gabriela Melinescu). "Câte suflete se răsucesc în mine?/ ale cui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sintagme în scop expresiv. Această metataxă se manifestă la nivel lexical (repetiția simplă) sau la nivel sintactic: - repetiția simplă (lexicală): Și plutești, plutești, plutești, / Printre alge, printre pești / Și înoți, înoți, înoți, / Până simți că nu mai poți. (Gellu Naum); Ningea, ningea, ningea peste Colentina / demult, demult... (M. Cărtărescu) - anaforă (repetiție sintactică: prezența unui cuvânt/a unei sintagme la începutul mai multor versuri/enunțuri): Măcar câteva crâmpeie, / Măcar o țandără de curcu beie, / Măcar nițică scamă de zare (T. Arghezi); MANOLE
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în scop expresiv. Această metataxă se manifestă la nivel lexical (repetiția simplă) sau la nivel sintactic: - repetiția simplă (lexicală): Și plutești, plutești, plutești, / Printre alge, printre pești / Și înoți, înoți, înoți, / Până simți că nu mai poți. (Gellu Naum); Ningea, ningea, ningea peste Colentina / demult, demult... (M. Cărtărescu) - anaforă (repetiție sintactică: prezența unui cuvânt/a unei sintagme la începutul mai multor versuri/enunțuri): Măcar câteva crâmpeie, / Măcar o țandără de curcu beie, / Măcar nițică scamă de zare (T. Arghezi); MANOLE: Frica
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
scop expresiv. Această metataxă se manifestă la nivel lexical (repetiția simplă) sau la nivel sintactic: - repetiția simplă (lexicală): Și plutești, plutești, plutești, / Printre alge, printre pești / Și înoți, înoți, înoți, / Până simți că nu mai poți. (Gellu Naum); Ningea, ningea, ningea peste Colentina / demult, demult... (M. Cărtărescu) - anaforă (repetiție sintactică: prezența unui cuvânt/a unei sintagme la începutul mai multor versuri/enunțuri): Măcar câteva crâmpeie, / Măcar o țandără de curcu beie, / Măcar nițică scamă de zare (T. Arghezi); MANOLE: Frica, Mira
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
să taie realitatea de dinainte. (N. Stănescu); Singurătățile muntelui pulsau de apele primăverii; viața tainică își întindea iar punțile peste prăpăstiile morții. (M. Sadoveanu) metafora verbală (poate implica și personificarea): Cerul rămase singur și în curând din cer părea că ninge înserarea. (M. Sadoveanu); Înflorea cărarea ca de pasul blândei primăveri (M. Eminescu); În șirul vieții noastre întreg, se face seară. (T. Arghezi); amâni și nici nu știi ce mai amâni / și înnoptează sângele în noi. (H. Bădescu); I am spus
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]