4,587 matches
-
Armatei I rusă în bătălia de la Stallupönen. Înainte de a se retrage la după bătălie, dorpul său produsese rușilor 5.000 de victime și luase 3.000 de prizonieri. Cu acest succes, François l-a convins pe Prittwitz să lanseze o ofensivă împotriva Armatei I Ruse, în timp ce Armata a II-a era încă departe spre sud. François a susținut că soldații săi, dintre care mulți erau localnici est-prusaci, ar fi demoralizați dacă s-ar retrage și și-ar lăsa teritoriul rușilor, și
Bătălia de la Gumbinnen () [Corola-website/Science/333262_a_334591]
-
lăsat convins, și a hotărât să-l atace pe Rennenkampf cât se poate de curând, trimițând 150.000 de germani împotriva a 200.000 de ruși. Această decizie contravenea ordinelor lui , șeful Statului Major German, care a exclus explicit orice ofensivă pe Frontul de Est înainte ca Franța să fie învinsă în vest. La 19 august, cavaleria rusă a intrat în contact cu un regiment german de infanterie lângă Gumbinnen. În loc să se retragă, rușii au descălecat și au adus artileria pentru
Bătălia de la Gumbinnen () [Corola-website/Science/333262_a_334591]
-
succes, reușind să ucidă patru persoane, nu însă și pe Hitler. Incidentul a condus la numeroase represalii, inclusiv la 5000 de arestări și la 200 de execuții. În octombrie 1944 Armata Roșie a înaintat până la frontiera Prusiei de Est, în timpul Ofensivei Baltice. Hitler a părăsit permanent complexul la 20 noiembrie 1944 și, două zile mai târziu, a dat ordin ca întreg complexul să fie distrus. Buncărele au fost grav avariate de însăși armata nazistă, care a detonat, cu ajutorul unui singur piston
Wilczy Szaniec () [Corola-website/Science/333268_a_334597]
-
singur piston, un sistem centralizat de demolare, cu scopul de a împiedica armata sovietică, aflată în plină înaintare, să le folosească. Detonarea a avut însă loc abia în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 1945, la zece zile după inițierea ofensivei sovietice Vistula-Oder. A fost folosită o cantitate impresionantă de TNT, doar pentru un buncăr fiind necesare 8 tone de trinitrotoluen. În ciuda folosirii a tone de explozibil, majoritatea clădirilor au fost doar parțial distruse, datorită dimensiunilor uriașe și a structurilor eficient
Wilczy Szaniec () [Corola-website/Science/333268_a_334597]
-
Prima bătălie de pe Lacurile Mazuriene a fost o ofensivă a Imperiului German de pe Frontul de Est în prima parte a Primului Război Mondial. Ea a respins înaintarea Armatei I ruse de-a lungul întregului front, scoțând-o de pe teritoriul german. O continuare a înaintării germane nu a fost posibilă din cauza sosirii
Prima bătălie de pe Lacurile Mazurice () [Corola-website/Science/333255_a_334584]
-
fortificațiilor puternice de lângă Königsberg. Pe lângă această forță, se aflau două corpuri aduse recent de pe Frontul de Vest, și . Ca și Rennenkampf, Hindenburg a trimis trupele cele mai noi în capătul de nord al liniei și a pus la cale o ofensivă împotriva sudului. Spre deosebire de Rennenkampf, Hindenburg avea la dispoziție suficiente forțe nu numai pentru a acoperi întreg frontul în golul Insterburg, dar avea și forțe adiționale. El a trimis cele mai capabile două unități ale sale, și , departe spre sud de
Prima bătălie de pe Lacurile Mazurice () [Corola-website/Science/333255_a_334584]
-
1914, a fost prima bătălie a Primului Război Mondial de pe Frontul de Est. Ea s-a soldat cu un succes german minor, dar nu a avut prea mult efect asupra efortului rușilor. , declanșată de germani la 20 august 1914 a fost prima ofensivă majoră a Frontului de Est. Din cauza atacului german efectuat în grabă, armata rusă a ieșit victorioasă. Germanii au fost obligați să se retragă, probabil cu intenția de a încerca oprirea înaintării rusești în Mazuria, sau chiar de a se retrage
Invazia rusă a Prusiei Orientale () [Corola-website/Science/333248_a_334577]
-
împreună cu șeful său de stat major, formidabilul Ludendorff, au abordat criza din Prusia Orientală foarte diferit de Prittwitz, care a intrat în panică atunci când rușii au pătruns în Prusia Orientală. Spre deosebire de Prittwitz, Hindenburg și Ludendorff au hotărât să treacă în ofensivă și să încercuiască una dintre armatele inamice. După planurile colonelului , șeful adjunct de operațiuni al lui Prittwitz, ei au ales să trimită opt divizii împotriva lui Samsonov în bătălia de la Tannenberg, soldată cu peste 90.000 de prizonieri și 70
Invazia rusă a Prusiei Orientale () [Corola-website/Science/333248_a_334577]
-
de vest împotriva Liniei Siegfried. Operațiunea avea ca obiectiv traversarea cursului râului Rur, de unde urma să fie declanșat asaltul spre Rin și mai departe, în inima Germaniei. Atacul a fost executat de Armata I și Armata a 9-a SUA. Ofensiva a fost declanșată pe 16 noiembrie 1944 cu unul dintre cele mai puternice bombardamente tactice ale aliaților din întregul război. În ciuda tuturor eforturilor, înaintarea aliaților a fost neașteptat de înceată, în principal datorită rezistenței germane, în special din pădurea Hürtgen
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
pădurea Hürtgen, zonă prin care s-au dat principalele lupte. Spre mijlocul lunii decembrie, aliații au atins în cele din urmă cursul Rurului și au încercat să își asigure controlul asupra barajelor. În aceste momente, germanii au lansat propria lor ofensivă, "Wacht am Rhein". Pentru stăvilirea Ofensivei din Ardeni, ofensiva aliaților a trebuit oprită până în februarie 1945. În iunie 1944, aliații au executat debarcarea din Normandia și au deschis al doilea front. După ce trupele aliate au părăsit Normandia, "Wehrmachtul" german a
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
au dat principalele lupte. Spre mijlocul lunii decembrie, aliații au atins în cele din urmă cursul Rurului și au încercat să își asigure controlul asupra barajelor. În aceste momente, germanii au lansat propria lor ofensivă, "Wacht am Rhein". Pentru stăvilirea Ofensivei din Ardeni, ofensiva aliaților a trebuit oprită până în februarie 1945. În iunie 1944, aliații au executat debarcarea din Normandia și au deschis al doilea front. După ce trupele aliate au părăsit Normandia, "Wehrmachtul" german a suferit în perioada iulie-august o serie
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
lupte. Spre mijlocul lunii decembrie, aliații au atins în cele din urmă cursul Rurului și au încercat să își asigure controlul asupra barajelor. În aceste momente, germanii au lansat propria lor ofensivă, "Wacht am Rhein". Pentru stăvilirea Ofensivei din Ardeni, ofensiva aliaților a trebuit oprită până în februarie 1945. În iunie 1944, aliații au executat debarcarea din Normandia și au deschis al doilea front. După ce trupele aliate au părăsit Normandia, "Wehrmachtul" german a suferit în perioada iulie-august o serie de înfrângeri grele
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
s-a desfășurat Bătălia de la Aachen în perioada 2-21 octombrie, acțiunile purtându-se în apropierea graniței germane. Puternica rezistență germană a împiedicat realizarea planurilor aliate pentru reluarea înaintării rapide. În etapa de pregătire a Operațiunii "Regina", a fost organizată o ofensivă preliminară în pădurea Hürtgen, scopul principal fiind eliminare oricăror tentative de contraatac al forțelor germane cantonate în pădure. Obiectivele principal era asigurarea unei căi de înaintare sigure spre importantul nod rutier de la Düren și cucerirea unor poziții favorabile de plecare
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
era implicată în luptele din pădure încă din septembrie, iar aliații se așteptau doar la o rezistență limitată a germanilor. Pe 2 noiembrie, cu trei zile înainte de data de declanșare a Operațiunii Regina, Divizia a 28-a a lansat o ofensivă împotriva orașului Schmidt apărat de Divizia a 275-a a Wehrmachtului. Orașul a fost cucerit, dar germanii au reacționat rapid, au detașat în zonă unități ale Diviziei 89 de infanterie și ale Diviziei 116 Panzer. Contraatacul germanilor i-au alungat
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
Divizia a 275-a a Wehrmachtului. Orașul a fost cucerit, dar germanii au reacționat rapid, au detașat în zonă unități ale Diviziei 89 de infanterie și ale Diviziei 116 Panzer. Contraatacul germanilor i-au alungat pe americani din oraș, iar ofensiva aliată a intrat într-un impas sângeros. Înaltul comandament aliat a planificat o ofensivă pe front larg în zona de responsabilitate a Armatei a 9-a SUA, sprijinită de Armata I și unități ale Armatei a 2-a britanice. atacul
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
rapid, au detașat în zonă unități ale Diviziei 89 de infanterie și ale Diviziei 116 Panzer. Contraatacul germanilor i-au alungat pe americani din oraș, iar ofensiva aliată a intrat într-un impas sângeros. Înaltul comandament aliat a planificat o ofensivă pe front larg în zona de responsabilitate a Armatei a 9-a SUA, sprijinită de Armata I și unități ale Armatei a 2-a britanice. atacul urma să fie dat împotriva pozițiilor germane din valea râului Rur și trebuia să
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
Heinsberg, Erkelenz și Hückelhoven au fost desemnate ca ținte secundare. Data inițială a atacului a fost stabilită pentru 5 noiembrie. Ea a fost amânată pe 10 noiembrie, dar, datorită condițiilor meteo nefavorabile, a fost amânată din nou pentru 16 noiembrie. Ofensiva terestră trebuia să înceapă imediat după finalizarea raidurilor aeriene, ceea ce nu le-ar fi lăsat germanilor timp pentru refacerea fortificațiilor, căilor de aprovizionare și de comunicații. Planul germanilor era total diferit. Wehrmacht pierduse inițiativa strategică și planificase recucerirea acesteia printr-
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
prin Ardeni, o copie a campaniei încununată de succes din 1940 împotriva Franței. Planul presupunea ca cele mai bune divizii ale Wehrmachtului să fie ținute în rezervă în timpul luptelor din toamnă, timp în care să se întărească și pregătească pentru ofensivă. Pentru executarea cu succes a misiunii, păstrarea pozițiilor de-a lungul cursului râului Rur a fost considerată de importanță vitală, pentru împiedicarea atacului aliaților din flancuri. Planul german pentru campania din noiembrie-decembrie era prin urmare păstrarea controlului asupra cursului Rurului
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
de-a lungul cursului râului Rur a fost considerată de importanță vitală, pentru împiedicarea atacului aliaților din flancuri. Planul german pentru campania din noiembrie-decembrie era prin urmare păstrarea controlului asupra cursului Rurului cu minimum de forțe disponibile până în momentul lansării Ofensivei din Ardeni. Germanii mai aveau însă un as în mânecă. Ei dețineau controlul asupra digurilor de pe Rur și puteau să inunde toată valea râului dar și zonele mai depărtate din aval, până la Meuse și în interiorul Olandei. Inundarea unor teritorii atât
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
de la est de Rur ar fi fost complet izolate și ar fi devenit foarte vulnerabile la atacurile germane. Comandanții aliați nu au înțeles pe deplin pentru o perioadă lungă de timp importanța digurilor și doar cu câteva zile înainte de finalizarea ofensivei americanii au efectuat primele manevre pentru cucerirea lor. Forțele aliate participante la operațiune au fost Armata a 9-a SUA din componența Grupului de Armata 12 comandat de Omar Bradley și Corpurile de Armată V și VII ale Armatei I
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
12 comandat de Omar Bradley și Corpurile de Armată V și VII ale Armatei I SUA, ultimul dintre ele primind sarcina declanșării atacului principal prin pădurea Hürtgen. Corpul V asigura protecția flancului sudic. Ambele armate au fost puternic întărite pentru ofensiva care avea să urmeze. Efectivele totale ale Armatei I au crescut de la 250.000 de oameni în septembrie la aproximativ 320.000 în pragul ofensivei, deși doar 120.000 de soldați au participat efectiv la luptele principale. Armata I avea
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
pădurea Hürtgen. Corpul V asigura protecția flancului sudic. Ambele armate au fost puternic întărite pentru ofensiva care avea să urmeze. Efectivele totale ale Armatei I au crescut de la 250.000 de oameni în septembrie la aproximativ 320.000 în pragul ofensivei, deși doar 120.000 de soldați au participat efectiv la luptele principale. Armata I avea în dotare aproximativ 700 de tancuri. În octombrie, aliații sufereau o criză majoră de aprovizionare dar, la începutul lui noiembrie, problemele de aprovizionare fuseseră în
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
bună. În ciuda campaniei aliate de bombardament, a cărei intensitate crescuse neîncetat, a pierderii de teritorii și de fabrici, producția de război a atins un vârf în toamna anului 1944, după reformele lui Albert Speer și intensificarea folosirii muncitorilor-sclavi. În vederea pregătirii Ofensivei din Ardeni, Armata a 5-a Panzer a fost retrasă de pe front și înlocuită cu Armata a 15-a Wehrmacht. Numele armatelor au fost schimbate pentru ascunderea manevrelor de trupe. În momentul declanșării atacului, aliații aveau în față două armate
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
terenul cucerit cu mari eforturi. În fața acestor greutăți, Collins a luat pe 21 noiembrie decizia disperată să transfere toate piesele disponibile de artilerie în zonă pentru ca să deschidă un culoar sigur pentru înaintarea Diviziei I. În timp de prima fază a ofensivei terestre era în plină desfășurare, prima jumătate a Diviziei blindate a 3-a a primit sarcina să acționeze pe flancul de nord (stâng) al Diviziei I. Atacul blindatelor a dus la cucerirea Frenzerburg (de lângă Inden). Această luptă a durat până pe
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
Diviziei I. Atacul blindatelor a dus la cucerirea Frenzerburg (de lângă Inden). Această luptă a durat până pe 28 noiembrie. Între timp, feldmareșalul Rundstedt a hotărât să arunce în luptă o parte a rezervelor, acestea fiind două divizii, care fuseseră inițial destinate Ofensivei din Ardeni. Au fost transferate pe front efectivele Diviziei a 3-a parașutiști, iar soldații epuizați din Diviziile 12 și 47 Volksgrenadier au fost retrase din prima linie. Problemele logistice ale acestui transfer, dar și lipsa de experiență în luptă
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]