5,053 matches
-
vede, mai multe zile, în fotoliu, Emma își pilește unghiile. Se aude soneria, Emma își rectifică ținuta, aranjează cîteva obiecte, apoi deschide, intră un bărbat același cu Ion, Toreadorul, Hoțul etc. care-i oferă un mare buchet de flori.) BĂRBATUL: Omagiile mele! EMMA: În frac?! Vai, cîtă eleganță! Credeam că nu se mai obișnuiește! BĂRBATUL: Cum să nu? E un prilej special... EMMA: Știți... mă gîndeam că n-am făcut o impresie prea bună... BĂRBATUL: Cum se poate? EMMA: Știți, anunțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
weekend-ul acela parcă nici n-ar fi existat. Ea știa pe de rost textele de la toate cântecele. Și ținea morțiș să aflu și eu chestia asta. — Yeah, yeah, yeah - yeah, yeah, yeah. O interpretare de-a dreptul remarcabilă, un omagiu adus cerebelului. Pe înserat am tras pe dreapta, în parcarea unui restaurant Howard Johnson’s. — Băi, ce-aș hali ceva, am zis eu. Băi, ce-aș mânca. Băi, ce m-aș hrăni, bă. Uite ce, mi-a întors-o ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
tăntălăule, nu un banc oarecare! Ești un sadic, un șarlatan și-un măscărici de trei parale! Vreau să spun că asta întrece orice măsură, prea e de râs, doctore Spielvogel, doctore Freud, doctore Kronkite! Ce-ați zice de-un mic omagiu, ticăloșilor, adus Demnității Umane! Oedip Rege e piesa cea mai înspăimântătoare și cea mai serioasă din istoria literaturii - nu-i o mascaradă! În orice caz, slavă Domnului că am avut de-a face cu halterele lui Heshie. După moartea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
la unitate. Zgomotul unui motor îi face pe cei doi să întoarcă capul în direcția mașinii care oprește lângă ei. Smaranda deschide portiera și coboară cu un zâmbet plin de farmec. Ceremonios, doctorul își scoate pălăria și îi sărută mâna. Omagiile mele, domnișoară. Bună ziua, domnule Solomovici. Vă mulțumesc că ați venit așa repede. Cât de grav este accidentul? Destul, dar fiți fără nici o grijă, printr-o îngrijire atentă pacientul își va reveni complet, fără alte complicații. Aveți promisiunea mea. Doamna nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
uitată și regăsită, în timp ce femeia îi apăsa ușor creștetul peste trupul ei fremătător și ar fi vrut să-l mai rețină, dar clipele treceau una după alta, precum apa unui râu peste pietriș, printre malurile povârnite. El îi aduse prinosul omagiului său fierbinte, zăbovind lângă sânii ei frumoși, catifelați și avizi de sărutări, apoi coborî dedesubtul lor, nelăsând nici un loc nesfințit de atingerea buzelor sale și își lipi cu tandrețe virilă obrajii, apoi gura de pântecul ei suplu, catifelat și fierbinte
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
rușinată, indignată, dă scrisoarea rudelor ei, ca s-o răzbune de "ofensă"?... Noaptea aceea n-am dormit deloc. Am petrecut-o sub geamurile ei, afară din oraș, pe toate străzile orașului. PRIVIND VIAȚA Celor pe care-i stimezi adu-le omagiul de a nu le ceda nimic din opiniile tale. Celorlalți nu le face onoarea intransigenței tale. Nimene nu reclamă mai mult toleranța decât cel netolerant, pentru că toleranța ta este condiția de viață a netoleranței lui. Nu mărturisi sentimentul nobil pentru
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
iubi pe o femeie și începe să iubească pe alta, are toate menajamentele pentru femeia părăsită. O femeie, în aceeași împrejurare, e crudă și sfidătoare. Femeia are sentimentul că cruzimea ostentativă față cu bărbatul părăsit este un dar și un omagiu pe care îl aduce noului ei amant. Numai naturile grosolane nu roșesc de nici o idee care le vine în cap. În tinerețe, când stările sufletești sunt vii și multe, timpul trece plăcut și încet, așa că, privind îndărăt la o distanță
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
însă nu pot să nu-i vorbesc de purtarea mea vinovată și ofensatoare și de durerea că am rupt orice legătură cu dânsa. Ea o să înțeleagă. 1 Înștiințare trimisă cunoștințelor pentru a li se anunța un anumit eveniment. Am depus omagiile cuvenite la locuința familiei M... Sunt instalați seniorial. Au adus de la Vorniceni mult mai mult decât necesarul. Au transportat și un piano. Indispus de accidentele drumului, stă posac într-un colț și cere neapărat un acordor. Doamna M..., anemică și
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
domn tânăr, bărbatul doamnei Ioan, care mi-a confirmat încă o dată diagnoza. O privea pe doamna Timotin cu frică, supus - obiectul ei. Am înțeles imediat că ea știe (numai ea și cu mine!) și se vedea că era deprinsă cu omagiile astea pasionate și tăcute și că le accepta fără să le răspundă, dar - sacrificiu imposibil unei femei adevărate - fără să le reprime. Păcat de Timotin că, în opacitatea lui, nu-i sensibil la astfel de complicații din jurul său, ca să-și
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
tata nu s-ar fi simțit bine în vreun local de lux. Tata mi-a dat bani să plătesc covrigul și limonada, dar Culiță n-a vrut să primească: - E cinstea mea, lasă, zi mulțumesc și transmite-i coanei Aglăița omagiile mele, mi-a spus, ca unui om mare. În momentul acela, a intrat în cârciumă Turcu, un zdrahon de fierar, puternic ca un taur și tot timpul pus pe ceartă. Nu pregeta să facă moarte de om în vreo încăierare
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
la nesfârșit pentru că rațiunea mi-e limpede, atâta doar că eram străveziu. E bine, totuși, că cei din jurul meu mă văd material fizic, altfel ce m-aș face? Nu-i așa că sunt straniu, așa străveziu cum mă aflu? O incursiune Omagiu lui Peter Cheyney, pentru stilul său literar original. Barul e deschis pentru toate otrepele de felul meu. Dau cu ocheanul în stânga și în dreapta și văd zero barat. Fata de la bar spală un pahar, apoi îl freacă cu șervetu' ostentativ. - Dacă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
am fost de Sonata Kreutzer și de partenera lui Vadim Repin, Martha Argerich. Argerich a înregistrat deja Sonata în trei companii ilustre, cu Gidon Kremer, Itzhak Perlman și Ivry Gitlis. Într-un interviu cu revista „Diapason“, Repin îi aduce un omagiu ce merită citat: „Să faci muzică de cameră cu ea, înseamnă să plonjezi într-o lume nouă. Nu te oprești pentru a discuta un pasaj, cu riscul de a face să dispară magia clipei, capacitatea ei de adaptare este de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
el urma să devină ceea ce părea să fie acum -cu alte cuvinte, deja american -, o aștepta pe Desdemona să apară pe punte. Când apărea, Își potrivea pătura, Își saluta din cap partenerii de călătorie și traversa puntea ca să-și prezinte omagiile. ― E fermecat! ― Nu prea cred. E genul care vrea doar să se distreze puțin. Fata aia ar face bine să se păzească. Dacă nu, o să aibă ceva mai mult de cărat după ea pe lângă cutia aia. Pe bunicii mei curtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
permanență, am căzut În rutina seducerilor incomplete. Pălăvrăgeala, la care sunt bun. Cinele și băutura. Încleștările din prag. Dar apoi o șterg. ― Mâine dimineață am Întâlnire cu ambasadorul, spun. Și mă cred. Cred că ambasadorul vrea să fie informat despre omagiul pentru Aaron Copland, care se ține În curând. Devine din ce În ce mai greu. Cu Olivia și cu toate femeile care au urmat după aceea a existat conștiința acestui fapt, cu care trebuia să mă Împac: marea problemă a condiției mele. Dar Obiectul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
nemuritor s-a dus dracului"... O rog pe D. - "Wherever she is" - să accepte acest mic text nu numai ca monedă de schimb pentru cuvintele pe care mi le-a spus nu foarte demult, dar și ca pe un tandru omagiu. Cum am devenit poet înainte să-mi pun această întrebare, pentru care de altfel nu o să mă apuc să plonjez în zona cețoasă a primei copilării, unde se spune că se află rădăcinile complexu-ale ale spiritului creator, și nici să
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
această carte de geniu, nenumărate minuni lingvistice, cu atât mai uluitoare cu cât Nabokov a scris "Lolita" tocmai ca să învețe mai bine - până-n cele mai sucite colțișoare ale ei - limba engleză. Tulburătorul roman e fără-ndoială, cum scria autorul, "un omagiu adus limbii engleze", dar și un triumf, manierist până la leșin și puternic în același timp, al idiomului învățat de scriitorul rus în copilărie, uitat apoi și reînvățat în America. "Lolita, flacără a rinichilor mei!", exclamă pătimaș, undeva, Humbert. Despre un
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
statuii de la Ateneu poate fi frumos, nobil etc. Dar cred că Eminescu ar dori mai degrabă, ca singură floare, înfiorarea reală la lectura, singur în camera ta, a unui vers din poemele lui. Câți îi mai aduc azi acest singur omagiu adevărat? Până la urmă, ca să duc mai departe metafora religioasă, distanța dintre admirație și adulație mi se pare cea dintre credință și idolatrie. După ce ne-am revenit puțin din țopăiala - cu figuri - pe Chuck Berry ("Too much monkey bussiness..."), i-am
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Începutul lui februarie 1937, când, văzând, În gara Cluj, sicriele cu rămășițele telurice ale marilor mucenici Moța și Marin, căzuți În războiul civil din Spania, ca ostași de elită ai Mântuitorului nostru Iisus Hristos, liceanul Petre Hossu scrie un vibrant omagiu celor doi eroi neasemuiți și, totodată, o Mărturie despre Căpitan, text ce va vedea lumina tiparului În anii ’90. La un an și jumătate după aceea, În timpul prea sângeroasei dictaturi regale, În cursul căreia hăituirea și uciderea legionarilor ating cote
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
și binefăcătoare, În cât mai mult timp, Înflorind fără-ncetare până la cel puțin o sută de ani, spre binele Dumneavoastră și al nostru, care alcătuim o parte din aproapele Domniei Voastre. La mulți ani cu sănătate și cu multă fericire! Omagiu Miraculoasa supraviețuire a puținilor deținuți anticomuniști se datorează, În primul rând, credinței nestrămutate a acestora În Dumnezeu, cu Care ei comunicau prin rugăciuni zilnice. Al doilea factor care a contribuit (desigur că În mai mică măsură decât credința În Dumnezeu
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
intitulată „Noi nu am avut tinerețe”: „Prietenului meu Ion Golea, erou martir anticomunist. Din mâna securității nu se putea ieși decât recunoscând acuzațiile, nebun sau mort. El s-a eliberat prin moarte.” Cartea „Noi nu am avut tinerețe”, constituie un omagiu nepieritor adus celebrului luptător anticomunist Ion Golea. Astfel, autorul ne dă cea mai strașnică lecție de fidelitate În prietenie. Devotamentul pilduitor În prietenie este probat de autor nu numai prin cărțile dedicate preabunului său amic, ci și prin alte fapte
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
de revoltă, un instrument de condamnare a comunismului, dar și a răului în general. Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare a supărat probabil pe unii, căci în carte apar numele mai multor scriitori care i-au adus numeroase omagii dictatorului Nicolae Ceaușescu. Se poate spune că romanul este împărțit în două: în prima parte acțiunea se petrece în comunism, iar în cea de-a doua parte, în postcomunism. Cartea lui Aldulescu vorbește despre o lume a răului, despre singurătate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
Cartea nu a primit nici un fel de premii și șapte ani după accea nu am mai reușit să public nimic. N-am decât să pun asta pe seama faptului că există în carte câteva zeci de nume de scriitori, cu tot cu titlurile omagiilor lor la adresa lui Ceaușescu. O bună parte din ei nu numai că au supraviețuit epocii, dar au și prosperat, ajungând pe poziții și funcții bune în instituțiile culturale. Un prieten poet, mai bine orientat decât mine, mi-a spus la un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
cândva o pâine bună în sistem și în loc să le fim recunoscători că acum după revoluție ne mai lasă și nouă niște firmituri... Putea fi privit adică de pe o anume poziție care să facă din mine un delator al autorilor de omagii ceaușiste. Cred că asta s-a și întâmplat, ceea ce înseamnă că romanul și-a atins scopul. Oricum, una dintre ideile centrale era să arate ce înseamnă să fii scriitor în România ante și postdecembristă. Ediția a doua a avut o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
Opera de stat, a ales-o tocmai pe Anda-Louise în trei ipostaze fotografice, în timp ce alte stele locale de mărime internațională nu se bucură decât de o fotografie*. Vocilor ce mi-ar putea spune că un asemenea gest și implicit mic omagiu nu sunt neapărat relevante le-aș răspunde că Anda-Louise Bogza este și solista de operă care a primit luna trecută Premiul Thálie, acordat de criticii muzicali pentru cea mai bună interpretare scenică a anului 2007 din Cehia. Premiul a recompensat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
Pink Floyd "în mizerie". Indiferent de comentarii, zi de zi eroul nostru relua, cu evidentă încîntare, șirul de note întregi, care sclipeau stins și profund. Telente, vioristul țigan de pe scara șase, care avea trei fete încărcate de vulpi argintii, probabil omagii ale șirului incredibil de bărbați care se perindau prin casa lor zi și noapte, ascultase cu atenție muzica arhitectului, înjurînd uneori cu admirație profesională pe sub mustața á la Sile Dinicu. Era o gamă, asta își dădea și el seama, dar
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]