5,351 matches
-
secole. 2.1.1. Inchiziția, instituția cenzurii vechii raționalități Evoluția bisericii în partea occidentală a Europei este strâns legată de două elemente: ereziile și Inchiziția ca instrument de cenzură a acestora. Inchiziția a apărut ca o formă de menținere a ortodoxiei Bisericii în partea sa occidentală și de slăbire a influenței imaginilor eretice. Construcția sa începe spre sfârșitul secolului al XII-lea. În cadrul Conciliului de la Verona (1183)2 s-a hotărât înființarea unei instituții care să lupte împotriva ereziilor. Această instituție
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
posibilitate de alegere / 201 Restaurație sau revoluție spirituală / 209 Forme ale discursului subversiv / 215 Teologia imaginii / 221 Menirea episcopatului / 235 Reîmprospătarea predicii ortodoxe / 239 Comportamentul în Biserică / 245 Sensul tradiției. Timp istoric vs. timp liturgic / 249 Teologia lucrătoare / 255 Estetica Ortodoxiei / 261 Reforma universitară / 269 Teologie și politică / 275 Din Trupul Ecclesiei. Epistolar creștin / 281 Bibliografie / 285 Abstract / 301 Résumé / 305 Notă asupra ediției Volumul de față reprezintă ediția a doua revăzută și adăugită a lucrării Biserica și elitele intelectuale interbelice
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
reperelor identitare, mai ales acum când procesul de disoluție este în plină derulare, ele constituind oaza noastră de naturalețe, sursa indeniabilă a unui reviriment autentic în spațiul românesc. Partea I Biserica și intelectualitatea interbelică Regența Patriarhală În viziunea intelectualității interbelice, Ortodoxia era singura religie revelată, adevărata credință, așa cum a fost ea revelată de Hristos apostolilor și cum a fost păstrată, în pofida "terorii istoriei", în Răsăritul Europei de Predanie, singurul îndreptar în viața Ecclesiei. Această Tradiție cuprinde învățătura hristică și cea formulată
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
constituia o posibilitate sui generis pentru Biserica românească de a ocupa locul cuvenit în soborul Bisericilor Ortodoxe. Îndreptățirea rolului pe care Biserica românească îl putea juca în contextul ecumenicității ortodoxe era susținută nu de trecutul ei istoric, ci de autenticitatea Ortodoxiei ei. Pentru a-și redobândi locul ei în contextul ecumenicității ortodoxe, BOR era datoare să instituie disciplina canonică și dogmatică în interiorul ei, procedând la o amplă operație de eradicare a disfuncționalităților, a racilelor care o măcinau. O primă formă majoră
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
normativ și pune capăt goanei după avere în Biserică). Filosoful amendează pe bună dreptate acest argument irelevant, cu atât mai mult cu cât nu există nici o legătură între înfrânarea arghirofiliei și problema patriarhului-regent, un aspect dogmatic care antrenează însăși esența Ortodoxiei 10. O replică elevată la argumentația naeionesciană vine din partea unui teolog, cărturar de marcă al Bisericii Ortodoxe Române, vicarul arhiepiscopal Tit Simedrea Târgovișteanul, care admite gradul de compatibilitate între funcția de patriarh și cea de regent. Examinând argumentele vicarului arhiepiscopal
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cercetează, din perspectivă canonică, argumentele vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea, dovedind că Biserica interzice asumarea oricăror atribuții de ordin politic de către clerici 12. Filosoful român subliniază distincția netă care există între puterea spirituală și puterea politică, distincție care este esențială în Ortodoxie. În acest sens, se invocă Canonul 83 Apostolic, precum și comentariul Pidalionului la acest canon 13. Se poate observa încercarea de a instaura în Biserica Ortodoxă Română teorii cezaro-papiste, într-o perioadă (1927) în care Roma se detașa de asemenea idei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
încurcătura în care se găsește Biserica, prezidarea ședințelor Sinodului fiind făcută în virtutea legii Lapedatu, care este anticanonică, prin recunoașterea dreptului de a legifera în Biserică, și implicit, prin renunțarea la propria autonomie. Din punct de vedere al spiritului juridic al Ortodoxiei, este aberant să se delimiteze la un episcop atribuțiile spirituale de cele administrativ-juridice. Prin urmare, un episcop, mitropolit sau patriarh nu poate funcționa numai într-un registru spiritual, acest lucru constituind o adevărată contradictio in adjecto 18. După o scurtă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Vasile al III-lea și al Sfântului Sinod al Patriarhiei Constantinopolului deschidea noi perspective instituției ecleziastice. Astfel, dincolo de surmontarea numeroaselor dificultăți de ordin administrativ și juridic, apărute în contextul țării reîntregite, constituirea, sub raport teoretic, a unei gândiri în limitele Ortodoxiei, era de strictă actualitate. Dacă Biserica Catolică stabilise ca prag normativ tomismul, Biserica Ortodoxă nu fixase un asemenea prag, nu dintr-o lipsă a conștientizării raportului indestructibil dintre Ecclesia și Tradiția apostolică, ci mai degrabă dintr-o mefiență în forța
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
oricăror derapaje dogmatice sau canonice, fie că acestea proveneau din partea laicatului sau a ierarhiei ecleziastice; redobândirea prestigiului intern și extern al Bisericii Ortodoxe pe care filosoful român o dorea restaurată în fruntea Răsăritului ortodox, constituirea unei gândiri speculative în marginea Ortodoxiei care s-o plaseze într-un dialog fecund cu forța speculativă occidentală. Activitatea publicistică a lui Nae Ionescu milita tocmai pentru restabilirea autorității Ecclesiei care, intimidată de puterea seculară, pe de o parte, și de moda curentelor științifice, pe de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ratificate de sinoadele ecumenice 5. Nae Ionescu aduce o critică aspră la adresa Sfântului Sinod care este acuzat că nu stă sub directa inspirație a Sfântului Duh și nu lucrează sub înrâurirea Sa, moment care declanșează campania pascală pentru "reintrarea în Ortodoxie" și în care se angajează o parte dintre discipolii Magistrului, erudiți și adevărați creștini practicanți, propunând spațiului ecleziastic și intelectual un exemplu admirabil a ceea ce înseamnă dezbatere teologică elevată. La 29 ianuarie 1929, Mircea Vulcănescu, Sandu Tudor și George Racoveanu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
e decât un alt fel de a exprima invariabilitatea învățăturii această invariabilitate rămânând, în ultimă analiză, singurul criteriu de recunoaștere a ecumenicității. Spre deosebire de catolici, la care Papa se socotește pe el însuși judecătorul și măsurătorul adevărului cuprins în Tradiție, în Ortodoxie Tradiția este cea care mărturisește de ecumenicitatea unui Sinod; Sfântul Sinod însuși nefiind decât mărturisitorul "a ceea ce pretutindeni s-a păzit, de toți, totdeauna" (Sfântul Vincent de Lérins, Canon 84, Sinodul VI Ecumenic, Mărturisirea Ortodoxă de Petru Movilă). Prin urmare
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
îl plasează în registrul catolic al augustinismului. Fericitul Augustin este autorul celebrei teorii fides implicita potrivit căreia creștinul e dator să urmeze "orbește indicațiile Bisericii, oricare ar fi ele, pentru a fi mântuit". Nae Ionescu accentuează un fapt central: PENTRU ORTODOXIE, INFAILIBILITATEA SINODALĂ ESTE CONDIȚIONATĂ. Condiționarea este dată, pe de o parte, de "unele împrejurări lăuntrice Sinodului, a căror împlinire singură poate face posibilă conlucrarea Sfântului Duh (cum e, de pildă, comunitatea de iubire)", iar, pe de altă parte, ea ține
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
consultă pe filosof. Se pare că există și situații excepționale în care laicatul creștin se dovedește a fi un veritabil păstrător al învățăturii creștine, aspect foarte bine cunoscut de Nae Ionescu 24. Există două întrebări esențiale în problematica reintrării în Ortodoxie pe care această dezbatere le ridică: 1. există pentru un creștin ortodox posibilitatea de a se împotrivi unei hotărâri a Sinodului?; 2. există pentru laici posibilitatea "de a fi, la un moment dat, în mai mare măsură, deținători ai adevărului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
îndreptar de măsură Predania, canoanele și dogma, nu poate decât să contribuie la îndreptarea disfuncționalităților care riscă să pericliteze comunitatea spirituală. Păstrătoare atentă și lucidă a Tradiției creștine, intelectualitatea interbelică criterionistă, patronată de Nae Ionescu 25, denunțând pietismul și psihologismul, ortodoxia habotnicilor și științificitatea inovatorilor, a reprezentat vârful de lance al Bisericii, aducând o prospețime și o noutate în exprimare, izvorâte din trăirea directă a valorilor religioase. Dezbaterile teologice realizate la un nivel maximal de competență, într-un limbaj modern, precum
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
doua vizează intrarea oamenilor Bisericii în activitatea politică. Imixtiunea politicului în Biserică este posibilă prin interpretarea în sens apusean a formulei "primatul spiritualului", care desemnează dreptul Bisericii de a se amesteca în treburile statutului. Această conotație nu se aplică în Ortodoxie, unde Biserica și Statul sunt două instituții care nu se amestecă una în treburile celeilalte. Autonomia atât de greu obținută de BOR este biunivocă: Biserica nu face politică, iar Statul nu se amestecă în treburile Bisericii. Autonomia formal căpătată a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
atât de greu obținută de BOR este biunivocă: Biserica nu face politică, iar Statul nu se amestecă în treburile Bisericii. Autonomia formal căpătată a Bisericii devine inoperantă atunci când Biserica este controlată de un partid politic. Modelul bizantin care funcționează în Ortodoxie este modelul de conviețuire a celor două tipuri de autorități: autoritatea laică (Statul) și autoritatea ecleziastică (Biserica). Modelul creștin-oriental al raporturilor dintre religie și politică este prost cunoscut și judecat de către occidentali. Unii autori, precum Hugo Rahner subliniază contrastul dintre
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
care neavând nimic subiectiv în ea, ci fiind odată pentru totdeauna hotărâtă de voia lui Dumnezeu și neputând fi ruptă decât de minunile lui Dumnezeu, este un îndreptar sigur pentru judecata noastră"5. De aceea, a face critică din perspectiva Ortodoxiei presupune a constata derapajele de la derularea firească a chestiunilor teologice, așa cum aceasta este formulată cu precizie în învățătura Ecclesiei. Orice membru activ al Bisericii, care participă efectiv la viața religioasă și o trăiește conștient are dreptul și chiar responsabilitatea de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
participarea preoțimii la întreaga viață politică a țării, în cadrele legii 9. Viața Bisericii Ortodoxe nu era ferită nici de ispitele cezaropapismului, manifestări destul de grave pentru buna funcționare a așezării religioase, ce aveau să fie amendate de elita intelectuală interbelică. Ortodoxia nu se fundează pe autoritatea individuală, ci pe cea sobornicească, colectivă, care provine din adunarea episcopilor. Această autoritate sobornicească a ajutat Biserica Ortodoxă să-și păstreze ființa, scutind-o de eventualele manifestări discreționare ale unei singure persoane. "Cezarismul bisericesc" nu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
discuție comportamentul Patriarhului Miron, ca urmare a emiterii unei pastorale, ce vine să oficieze cezaro-papismul în Biserica Ortodoxă Română. Amestecul Patriarhului în Eparhia Argeșului, ce avea drept episcop pe P. S. Nichita Duma (1923-1936) este de neînțeles, încălcându-se autoritatea sinodalității Ortodoxiei. În virtutea ei, fiecare episcop este "stăpân nediscutat", neavând o altă autoritate superioară decât cea a Sinodului, în eparhia sa. Patriarh, mitropoliți sunt raguri, nu funcții administrative sau, în orice caz, nu funcții administrative superioare episcopatului. Patriarhul Miron Cristea dorea ca
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cezaro-papism", cum foarte bine sublinia Nae Ionescu, Patriarhul neputându-și "îngădui asemenea gesturi de stricător de lege"11. Filosoful român citează chiar un fragment revelator din pastorala Prea Fericitului Miron care ne scutește de orice comentarii 12. Înțelegerea pentru duhul Ortodoxiei era exprimată de Patriarhul Miron Cristea tocmai în sâmbăta Mare, când creștinii ortodocși îl coborâseră în groapă pe Hristos, după ce, la Prohodul LUI, aceștia cântaseră cu toții grozava înfruntare a lui Iuda: "De iubești pe săraci și de mir te scârbești
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
LUI, aceștia cântaseră cu toții grozava înfruntare a lui Iuda: "De iubești pe săraci și de mir te scârbești, ce se varsă curățind multe suflete, apoi cum pe aur Mântuirea vinzi?". Pe bună dreptate, Nae Ionescu vorbește de un duh al Ortodoxiei de care nu s-a atins nimeni până la gestul grav al Patriarhului Miron și de aceea conchide destul de categoric: "să fim, deci, lămuriți: nu ne-am adus cap al Bisericii de peste munți, pentru a încălzi în Palatul Patriarhal cezaro-papismul autorității
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
se relevă dependența episcopului de mitropolit. În virtutea acestui principiu, Patriarhul poate, din punct de vedere canonic, să dea pastorala cu pricina; 2. Patriarhul nu era obligat să consulte Sfântul Sinod în această privință, nefiind vorba de o problemă dogmatică; 3. Ortodoxia nu are nimic în comun cu numărul lumânărilor și cu felul ofrandei. În ceea ce privește primul punct de vedere exprimat de preopinentul de la "Universul", Nae Ionescu consideră cu îndreptățire că nu se poate demonstra caracterul ortodox al unei dispoziții prin concordanța ei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de la "Universul", Nae Ionescu consideră cu îndreptățire că nu se poate demonstra caracterul ortodox al unei dispoziții prin concordanța ei cu statutul Bisericii Ortodoxe Române pentru simplul motiv că acest statut nu este ortodox, ci protestant, fiind străin de duhul Ortodoxiei. În plus, filosoful român, un fin cunoscător al dreptului canonic, îi cere confratelui de la "Universul" să-i citeze textele din acest statut care anulează autonomia episcopală, precum și canoanele respective. Este o întrebare retorică întrucât aceste texte și canoane pe care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
urmare, a institui noi ordine echivala cu a te substitui prerogativelor regale, ceea ce producea o gravă problemă, din punct de vedere juridic. Ceea ce ne preocupă nu este aspectul juridic al acestei chestiuni, ci implicația evenimentului în sine pentru stabilirea profilului Ortodoxiei românești. Acest caz se înscria în seria de "manifestări cezaro-papiste" pe care le facilita autocefalia românească interbelică 15. Cel mai grav gest, amendat drastic de Nae Ionescu, vizează arborarea de către părintele Patriarh Miron Cristea, la deschiderea Parlamentului din toamna anului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
contrastează cu autoritatea harismatică, prin nesocotirea Predaniei ortodoxe, simbolistica acestui act fiind mai mult decât evidentă. În plus, prin gestul creat, se producea o confuzie periculoasă nu numai în rândul credincioșilor ortodocși români, la nivelul modalității de percepție a spiritului Ortodoxiei, dar și în rândul lumii creștine, consecințele directe ale acestei practici patriarhale fiind, practic, incalculabile, mai ales în contextul dialogic dintre Ortodoxie și Catolicism 16. Simbolistica gestului patriarhal, prin arborarea mănușilor roșii, nu presupune numai mărturisirea indelebilă a inferiorității Ortodoxiei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]