8,467 matches
-
și-n josul rîului și apoi pe deal, unde-și făcuseră tabăra. Apoi se-ntoarse la undiță, prinse momeala și scuipă pe ea ca să-i poarte noroc. Ținînd undița În mîna dreaptă, se apropie cu foarte mare grijă de malul pîrÎului adînc și Îngust. În locul pe care și-l alesese, malurile erau atît de apropiate, că dacă Întindea undița putea atingă celălalt mal; apropiindu-se, ascultă apa curgînd repede. Se opri În dreptul malului, ferindu-se să nu fie văzut de orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pe care și-l alesese, malurile erau atît de apropiate, că dacă Întindea undița putea atingă celălalt mal; apropiindu-se, ascultă apa curgînd repede. Se opri În dreptul malului, ferindu-se să nu fie văzut de orice-ar fi mișcat În pîrÎu, și scoase doi plumbi pe care-i prinse pe fir, cam la un metru de cîrlig, strîngîndu-i cu dinții. Zvîrli cîrligul În care erau agățate două rîme și-l lăsĂ să cadă ușor În apă, astfel Încît să se scufunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
te face să te simți. Adică, dacă ține o mie de ani? SÎnt unii care nu cedează deloc și deodată Încep totuși să vină la tine și, Doamne, ce-ți fac cînd Îi tragi și-i arunci În aer. Ciudat pîrÎu. E ceva caraghios să fii nevoit să cauți pești mai mici.“ Își găsi undița unde-o lăsase. Îndreptă cîrligul, care se-ndoise. Apoi luă peștele greu și se duse mai sus. „Cum iese din mlaștină, e acolo o parte mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
băiatu’ Ăla al lu’ Evans nu-și știe de lungu’ nasului. Jegosu’ dracu’. Cred că-n afară de indieni n-a mai pescuit nimeni pe-aici. Ar fi trebuit să fii indian. Așa ai fi scăpat de multe necazuri.“ Mergea În susul pîrÎului ținîndu-se la distanță de buza malului, Însă la un moment dat păși Într-o băltoacă - pîrÎul curgea pe sub pămÎnt acolo. Un păstrăv mare țîșni violent, stropind În jur și tulburînd apa. Era atît de mare Încît nu vedeai cum de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
afară de indieni n-a mai pescuit nimeni pe-aici. Ar fi trebuit să fii indian. Așa ai fi scăpat de multe necazuri.“ Mergea În susul pîrÎului ținîndu-se la distanță de buza malului, Însă la un moment dat păși Într-o băltoacă - pîrÎul curgea pe sub pămÎnt acolo. Un păstrăv mare țîșni violent, stropind În jur și tulburînd apa. Era atît de mare Încît nu vedeai cum de are loc să se miște În pîrÎul Ăla Îngust. — Tu de unde-ai mai ieșit, spuse Nick
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Însă la un moment dat păși Într-o băltoacă - pîrÎul curgea pe sub pămÎnt acolo. Un păstrăv mare țîșni violent, stropind În jur și tulburînd apa. Era atît de mare Încît nu vedeai cum de are loc să se miște În pîrÎul Ăla Îngust. — Tu de unde-ai mai ieșit, spuse Nick după ce peștele dispăruse pe sub mal. Doamne, ce păstrăv. Mai prinse doi păstrăvi mai mici În locul pe care-l căutase. Și Ăștia erau frumoși și aveau un trup ferm - Îi curățĂ pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
spuse Nick după ce peștele dispăruse pe sub mal. Doamne, ce păstrăv. Mai prinse doi păstrăvi mai mici În locul pe care-l căutase. Și Ăștia erau frumoși și aveau un trup ferm - Îi curățĂ pe toți trei și le aruncă mațele În pîrÎu, după care Îi spălĂ atent În apa rece și-i băgĂ Într-un săculeț mic de zahăr pe care-l avea În buzunar. „Bine că fetii Îi place peștele“, se gîndi. „PĂcat că n-am cules niște zmeură. Da’ știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
-s, spuse soră-sa. Îmi pare rău c-a durat atîta. Cred că m-am dus prea departe. — Stai liniștită. Hai să mergem. Ai luat ibricele? — Îhî. Am luat și ceva cu care să le acoperim. CoborîrĂ dealul, Îndreptîndu-se spre pîrÎu. Nick se uită atent În susul rîului și pe dealuri. Soră-sa Îl urmărea din priviri. Își pusese ibricele Într-un sac, pe care-l legase de celălalt, și le ținea pe amîndouă pe umăr. Nu ți-ai luat undița, Nickie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pe umăr. Nu ți-ai luat undița, Nickie? Nu, dacă e să pescuim Îmi tai o creangă. O luă În fața surorii sale, ținîndu-și carabina Într-o mînĂ și păstrînd puțină distanță față de apă. De-acum Începuse să vîneze. — E un pîrÎu tare ciudat, spuse soră-sa. — E rîulețul cel mai mare pe care l-am văzut În viața mea. — E adînc și destul de Înfricoșător pentru un pîrÎu. — Se tot varsă-n el izvoare noi. Și tot sapă pe sub maluri. Apa e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mînĂ și păstrînd puțină distanță față de apă. De-acum Începuse să vîneze. — E un pîrÎu tare ciudat, spuse soră-sa. — E rîulețul cel mai mare pe care l-am văzut În viața mea. — E adînc și destul de Înfricoșător pentru un pîrÎu. — Se tot varsă-n el izvoare noi. Și tot sapă pe sub maluri. Apa e Îngrozitor de rece, Piticot. Bagă mîna să vezi. — Ooo, făcu soră-sa. Te amorțește. — Se mai Încălzește puțin cînd se ridică soarele. Da’ nu mult. O să vînĂm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Îngrozitor de rece, Piticot. Bagă mîna să vezi. — Ooo, făcu soră-sa. Te amorțește. — Se mai Încălzește puțin cînd se ridică soarele. Da’ nu mult. O să vînĂm lejer. Mai jos sînt niște tufe cu zmeură. Merseră mai departe de-a lungul pîrÎului. Nick cerceta atent ambele maluri. VĂzu o urmă de nurcă și i-o arătĂ fetei, apoi mai văzură niște auseli cu cap rubiniu care vînau insecte și-i lăsau să se apropie mult de ei, după care zburau brusc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
e mult pînĂ ajungem la zmeură. Se așezară lîngă un cedru și Nick tăie păsĂrile și le scoase măruntaiele călduțe; apoi, pipăind cu mîna dreaptă În interiorul fierbinte al cocoșilor, scoase măruntaiele comestibile, le curățĂ și pe urmă le spălĂ În pîrÎu. După ce curățĂ păsĂrilele netezi penele, le Înveli În ferigi și le băgĂ În sac. Legă sacul la gură cu niște gută, după care și-l aruncă pe umăr, se-ntoarse la apă, aruncă măruntaiele și clătină niște bucățele de plămÎn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
după care și-l aruncă pe umăr, se-ntoarse la apă, aruncă măruntaiele și clătină niște bucățele de plămÎn pe deasupra ca să vadă păstrăvii sărind prin apa repede. Ar fi bune de momeală, da’ acum n-avem nevoie. Toți păstrăvii din pîrÎul Ăsta sînt ai noștri și o să-i luăm doar cînd o s-avem nevoie. Dacă pîrÎu’ Ăsta ar fi mai aproape de casă ne-am Îmbogăți de pe urma lui. Dac-ar fi fost cum zici, l-ar fi golit de mult pescarii. Ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
niște bucățele de plămÎn pe deasupra ca să vadă păstrăvii sărind prin apa repede. Ar fi bune de momeală, da’ acum n-avem nevoie. Toți păstrăvii din pîrÎul Ăsta sînt ai noștri și o să-i luăm doar cînd o s-avem nevoie. Dacă pîrÎu’ Ăsta ar fi mai aproape de casă ne-am Îmbogăți de pe urma lui. Dac-ar fi fost cum zici, l-ar fi golit de mult pescarii. Ăsta-i singurul pîrÎu care mai există, În afară de altul la care se ajunge tot atît de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ai noștri și o să-i luăm doar cînd o s-avem nevoie. Dacă pîrÎu’ Ăsta ar fi mai aproape de casă ne-am Îmbogăți de pe urma lui. Dac-ar fi fost cum zici, l-ar fi golit de mult pescarii. Ăsta-i singurul pîrÎu care mai există, În afară de altul la care se ajunge tot atît de greu pe jos, unul de după cotul lacului. N-am mai luat pe nimeni la pescuit aici. Și cine pescuiește-n pîrÎu’ Ăsta? — Nu știu pe nimeni. Atunci e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
golit de mult pescarii. Ăsta-i singurul pîrÎu care mai există, În afară de altul la care se ajunge tot atît de greu pe jos, unul de după cotul lacului. N-am mai luat pe nimeni la pescuit aici. Și cine pescuiește-n pîrÎu’ Ăsta? — Nu știu pe nimeni. Atunci e un pîrÎu virgin? — Nu. Indienii mai pescuiesc În el. Da’ acum au plecat, de cînd nu se mai taie coajă și s-au Închis rezervațiile. — BĂiatu’ lu Evans știe de locu’ Ăsta? — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mai există, În afară de altul la care se ajunge tot atît de greu pe jos, unul de după cotul lacului. N-am mai luat pe nimeni la pescuit aici. Și cine pescuiește-n pîrÎu’ Ăsta? — Nu știu pe nimeni. Atunci e un pîrÎu virgin? — Nu. Indienii mai pescuiesc În el. Da’ acum au plecat, de cînd nu se mai taie coajă și s-au Închis rezervațiile. — BĂiatu’ lu Evans știe de locu’ Ăsta? — Nu, el nu știe. Însă Începu imediat să se gîndească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pînĂ aici altă dată. Dar asta era foarte puțin probabil. S-ar fi putut ține după el atunci cînd a venit odată dinspre șosea, pe lîngă ferma lui Hodge, Însă se Îndoia de chestia asta. Nu mai pescuise nimeni În pîrÎul Ăsta. De asta era sigur. Pe de altă parte, băiatul lui Evans n-avea nici o pasiune În a pescui. — Cretinu’ Ăla nu vrea decît să se țină după mine, spuse Nick. — Știu, Nickie. — E a treia oară cînd Îmi face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
să-mi fac griji. — Nu-ți face. E la fel ca pînĂ acum. Da’ ne-a făcut să nu mai mergem după zmeură, fărĂ ca măcar să fie aici. — Știu. Da’ n-a fost pe-aici. Poate că n-a fost la pîrÎul Ăsta-n viața lui. Poate n-o să-l mai vedem niciodată. — Mi-e frică de el, Nickie, mi-e mai teamă cînd nu e aici decît dacă ar fi. — Știu. Da’ nu te-ajută cu nimic să-ți fie frică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
terminat destul de repede. Nu atât din cauza unei plăceri ieșite din comun, cât din cauza forței de frecare nebunești. În colțul drept al creierului mi se înfiripa o idee: dacă fusesem violat din nou? L L Lunile următoare au curs ca un pârâu de munte sărind din bolovan în bolovan, spărgându-și capul, împroșcând tot ce-i iese în cale. Am vorbit cu Maria Firidă, care mi-a spus pe un ton rece că Sabina fusese externată. „Eliberată” ar fi sunat mai corect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și identificat între satele Muntenii de Sus și Moara Domnească), a fost uricul din 15 octombrie 1491, prin care domnul Ștefan cel Mare înzestra târgoveții vasluieni, răsplătindule fidelitatea, cu o mare moșie, ale căror hotare erau prespre câmp și prespre pârâul Săratei la deal, la ruptură și la movila săpată ce-i în malul Vaslului, și apoi apucă Vasluiul în gios pâră în gios de un păr, apoi trece Vasluiul la movila săpată în malul Vasluiului, apoi Drept la Dealul cel
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
au fugit spre marea ce de fapt le venea împotrivă (o parte din 14,27-28). La răsărit, israeliții au descoperit cadavrele pe malul mării (14,30). Versiunea aceasta este verosimilă având în vedere existența unui eveniment asemănător cu privire la bătălia de la pârâul Chișon (Jud 4). Acolo cananeenii au pierdut bătălia pentru că li s-au înnămolit carele în câmpia mlăștinoasă din jurul pârâului. Astfel, Debora și Barac l-au înfrânt pe Sisera, generalul lui Iabin, regele Hazorului. Istoria cunoaște și alte victorii asemănătoare ale
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
descoperit cadavrele pe malul mării (14,30). Versiunea aceasta este verosimilă având în vedere existența unui eveniment asemănător cu privire la bătălia de la pârâul Chișon (Jud 4). Acolo cananeenii au pierdut bătălia pentru că li s-au înnămolit carele în câmpia mlăștinoasă din jurul pârâului. Astfel, Debora și Barac l-au înfrânt pe Sisera, generalul lui Iabin, regele Hazorului. Istoria cunoaște și alte victorii asemănătoare ale infanteriei împotriva carelor și a cavaleriei. Viziunea cea mai cunoscută, pusă în scenă de marele filme de la Hollywood despre
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
campania împotriva cetăților filistene de-a lungul coastei (în regiunea Iaffa) care aparțineau regelui Ascalonului. Complotul cetății filistene a Ecronului cu ajutorul Egiptului. Înfrângerea unei armate egiptene la Elteche, cetatea situată la circa 20 de km la sud de Iaffa, pe pârâul Sorec; c) campania spre interiorul țării Iudeii: cucerirea cetății filistene Ecron, cucerirea a 46 de cetăți fortificate din regatul lui Iuda, deportarea a 200150 de persoane și luarea unei prăzi enorme (în special animale), atribuirea unei părți din teritoriul lui
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
bușteanul mult în urmă și înaintea mea cărarea șerpuia prietenoasă. Razele soarelui cădeau printre crengi pe corpurile unsuroase ale scolopendrelor. Veverițele săreau de pe-o ramură pe alta. Curând, cum alergam umplîndu-mi plămânii de aerul verde, am ajuns la un pârâu care-și susura apa meandrică, de sticlă cenușiu-albăstrie, între maluri de iarbă. Drumul meu se întrerupea pe un mal și continua pe celălalt. M-am oprit în iarba udă de stropii pârâului. Adânc în apă alunecau înainte și înapoi păstrăvi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]