8,430 matches
-
cât și cu imaginarul, atât cu posibilul, cât și cu realul și actualul, atât cu fenomenologicul, cât și cu mașinicul. Identitatea postumană, subiectivă, întrupată și tehnologizată, este relațională și tranzițională în sisteme spațial-corporale deschise, întrerupte, cuplând modelul ontologic deleuzo-guattarian cu paradigma conștiinței fenomenologice și cu regimul sociologic foucaultian. Prin urmare, corporalitatea postumană poate fi caracterizată nu doar prin corelarea dintre schizo-analiză și fenomenologie, ci și prin ambivalența de descendență foucaultiană. Astfel, se înscrie în practici discursive care determină trupul să funcționeze
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
subordonarea corporealității la practicile social-discursive, așa cum este aceasta întâlnită la Foucault, viziunea reconciliatoare a studiului de față dorește a propune alternative creatoare și rezistențe locale în spațiul conflictelor social-politice globale. Intenționale și active, conform modelului merleau-pontyian, conective și rizomatice, urmând paradigma deleuzo-guattariană, aceste practici susțin confruntarea dintre putere și contraputere, pe linia ideologiei foucaultiene. O perspectivă interdisciplinară trebuie să ilustreze modurile în care utilizarea tehnologiilor comunicaționale este o „extensie” a intereselor umane individuale și colective, dar și o concentrare și o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
se constituie din acest moment deopotrivă ca o epistemologie militantistă și ca o ideologie feministă postmarxistă și postfuturistă. Această ideologie este cuplată cu o viziune postgender asupra ființei și a culturii. Noua ontologie uman-tehnologică a cyborgului este înscrisă într-o paradigmă a dominării și a decorporalizării (masculine, capitaliste etc.Ă, dar o paradigmă posibil de instrumentat în vederea unei rezistențe ideologice la tacticile puterii. Aici se aude vocea feministă a autoarei. Cyborgul este integrat în practicile cibernetice generatoare de „voință de putere
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o ideologie feministă postmarxistă și postfuturistă. Această ideologie este cuplată cu o viziune postgender asupra ființei și a culturii. Noua ontologie uman-tehnologică a cyborgului este înscrisă într-o paradigmă a dominării și a decorporalizării (masculine, capitaliste etc.Ă, dar o paradigmă posibil de instrumentat în vederea unei rezistențe ideologice la tacticile puterii. Aici se aude vocea feministă a autoarei. Cyborgul este integrat în practicile cibernetice generatoare de „voință de putere” și nu este opus colajului identitar social și condiției postsexuate. Mesajul este
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cyborgului (vezi în capitolul al treilea discursul transumanist în latura de spiritualism tehnologică, tendințe de eradicare a bipolarităților existențiale și culturale. În fine, ambele modele corporal-identitare sunt postumane, postfeminine și postgender (sfidând opoziția feminism vs masculină, chiar dacă unul instaurează o paradigmă ideologică seculară, păgână și intenționat „blasfemitoare”, iar celălalt o pradigmă ideologică religioasă. Am văzut deja o mostră din modul cum funcționează dinamica discursivă, inclusiv polemică, a acestei mișcări. Cyberfeminismul nu se dovedește a fi o mișcare unitară și unidirecțională, ci
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
dominante. Spațiile virtuale devin, în acest context, spații ale afecțiunii și ale grijii pentru celălalt, în special în ipostaza comunităților virtuale. Acesta este un model al împuternicirii constructive, în care trupul nu este „lăsat în urmă”, ci, dimpotrivă, intră în paradigma tehnoculturală a vizibilității, oferind un posibil cadru alternativ la formele autoritare de putere. Astfel, conștiința cyborgică, definită drept „o întrupare tehnologică a unei forme particulare de conștiință opozițională” se constituie în „metodologia asupritelor”. Din perspectiva acestei metodologii, Sandoval apropie cyberfeminismul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
conectării identitare și al pericolului imperializării unei (singureă figurații de identitate. Prin urmare, astfel de perspective care cuplează feminismul digital la postcolonialism urmăresc introducerea unei viziuni plurale, dialogice și democratice asupra identității (o metodă de „dezidentificare” - vezi Gajjala, 2001Ă, dincolo de paradigma existențială și culturală de tip excludere, negare și respingere. Analizează situațiile de marginalizare online, circumstanțe care repetă problemele similare din spațiul realității fizice, cartografiază prezența sau absența diverselor voci locale în paradigma globalizării și relevă strategiile subiective de rezistență la
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o metodă de „dezidentificare” - vezi Gajjala, 2001Ă, dincolo de paradigma existențială și culturală de tip excludere, negare și respingere. Analizează situațiile de marginalizare online, circumstanțe care repetă problemele similare din spațiul realității fizice, cartografiază prezența sau absența diverselor voci locale în paradigma globalizării și relevă strategiile subiective de rezistență la forțele corporatiste ale puterii. Relocalizează subiectivitatea umană și feminină în spațiile virtuale, conform cu tiparele marginalizării, ale agresiunii și ale inegalității. În continuarea manifestelor presupus revoluționare ale marxismului și ale futurismului, cyberfeminismul și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cât și constrângătoare și limitative. Balanța dintre libertate și noile forme de constrângeri tehnologic-comunicaționale ale entității umane cibernetizate rămâne a fi înclinată într-o direcție sau în cealaltă în funcție de prezența sau de lipsa responsabilității umane. Identitatea postumană hibridată intră în paradigme existențiale și reprezentaționale virtuale, relaționând noțiuni ale corporalității, ale subiectivității sau ale politicii de practicile culturii vizuale. În acest sens, existența nu poate fi delimitată de imaginarul tehnocultural care simultan realizează ființa umană și o ficționalizează la granița unor noi
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în termeni materiali și organici. Modelele tehnoculturale prezentate (cyborgul, avatarul sau mutantul genetică presupun atât prezența biologică, cât și intruziunea protezei, a interfeței cibernetice sau a genei străine, indiferent dacă aceste modele sunt ficționale sau existențiale. Se concretizează, astfel, o paradigmă ontologică hibridă care atrage după sine o schimbare de paradigmă perceptivă, ideologică, socială etc. Trăsături ale spațiului virtual pot fi, și sunt, propagate asupra corporalității: multiprezență, simultaneitate și ubicuitate, autoreconfigurare și indetermanență, însă acest tip de calități specifice spațiului informațional
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sau mutantul genetică presupun atât prezența biologică, cât și intruziunea protezei, a interfeței cibernetice sau a genei străine, indiferent dacă aceste modele sunt ficționale sau existențiale. Se concretizează, astfel, o paradigmă ontologică hibridă care atrage după sine o schimbare de paradigmă perceptivă, ideologică, socială etc. Trăsături ale spațiului virtual pot fi, și sunt, propagate asupra corporalității: multiprezență, simultaneitate și ubicuitate, autoreconfigurare și indetermanență, însă acest tip de calități specifice spațiului informațional nu se poziționează în contradicție cu prezența materialității și a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
alterării genetice. 4. Capitolul întâi nu se referă nici la abordarea cyborgului din perspectivă cyberfeministă (vezi D. Haraway în capitolul al patruleaă, nici la dimensiunile sociale ale avatarurilor din cadrul comunităților virtuale. 5. Abordăm problematica virtualului nu ca imaterial, ci ca paradigmă a materialității, aparținând deopotrivă tehnologiei comunicaționale și corpului uman. Propunem însă și alte direcții pentru înțelegerea virtualității (ca întrepătrundere între fizic și numerică, precum virtual = vital sau virtual = viral. De asemenea, abordarea virtualului nu se face în opoziție cu realul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ca un fel de haină ideologică menită să mascheze naufragiul idealului democrației constituționale liberale. În sfârșit, ceea ce putem spune că rezultă din întreaga lucrare pe care o prefațăm, fără a greși prea mult, este că este nevoie de o nouă paradigmă, o nouă concepție despre om și univers, deoarece nu soluția economică ne salvează din criză, ci una spirituală, un nou tip de educație prin care să învățăm să ne cunoaștem, să învățăm ce trebuie făcut și să învățăm să trăim
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
cetățenilor, în particular, și a societății, în ansamblu, în principalele instituții democratice, atât de la nivel european, cât și național. Răspunsul la această provocare înseamnă formularea unei noi viziuni referitoare la rolul și importanța actorilor guvernamentali, dar și adoptarea unor noi paradigme de gândire și de comportament. Construcția acestei noi viziuni se bazează pe asumarea unei abordări strategice centrată pe consolidarea eforturilor actorilor guvernamentali orientate către renunțarea la structurile ierarhice tradiționale rigide, generatoare de corupție, în favoarea unor structuri inovative, flexibile, în care
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
actualele provocări nu pot fi depășite decât dacă guvernele abandonează poziția și modul de acțiune tradițional, și anume acelea de furnizori birocratici de bunuri publice (în calitatea de proprietari de servicii asupra cărora dețin monopolul, de cele mai multe ori). Conform noilor paradigme, guvernele vor fi obligate să acționeze ca agregatori (de rețele, manageri, parteneri sau cumpărători de noi forme de valoare în cadrul unor noi tipuri de aranjamente). În această transformare, guvernele sunt confruntate cu remodelarea propriilor sisteme, practici, structuri și seturi de
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
actori-componenți ai rețelei. În aceste condiții, guvernarea capătă o semnificație specială, deoarece înglobează eforturile de cooperare ale tuturor actorilor din rețea. Este o abordare nouă, total diferită de abordarea tradițională în care guvernului îi revenea rolul principal. Această schimbare de paradigmă aduce în prim-plan dezbaterea referitoare la poziția administrației centrale, dar și la poziția celorlalți actori ai rețelei. Extinderea rolului altor actori, care participă la rețea, nu implică reducerea rolului administrației, ci dezvoltarea unor forme suplimentare de luare a deciziilor
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
1995, p. 11). În măsura în care administrațiile publice sunt vehicule pentru exprimarea valorilor și preferințelor cetățenilor și comunităților, coproducția pare a fi un concept eminamente potrivit pentru ghidarea reformelor în administrația publică. Din acest punct de vedere, aceasta înseamnă renunțarea la vechile paradigme și acceptarea unor abordări inovatoare, în care beneficiarii/utilizatorii de servicii sunt, în același timp, coparticipanți la inovarea serviciilor publice de care beneficiază. Abordarea menționată este nu doar o măsură tehnică, ci și o problemă de implementare. Este, de asemenea
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
prețul poate constitui un estimator al valorii de piață a întreprinderii. În ultimii ani, tot mai multe studii evidențiază posibilitatea ca teoria financiară să evolueze și independent de cea a piețelor financiare eficiente. Poate este vorba despre necesitatea schimbării unei paradigme tot mai depășite de realitățile din noul mediu economic mondial. Vom aduce în discuție două opinii pe care le considerăm extrem de pertinente, una aparținând unuia dintre teoreticienii de valoare ai „noului val” al finanțelor în sens academic, iar cea de
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
stilului publicistic în această lucrare, cu aspect științific incontestabil. După expunerea pe larg a eșafodajului teoretic despre I Metamorfozele socio-culturale ale imagii și imaginarului (arhitectura imaginii, spațiu imaginar), II Epistema lingvistică a spațiului imaginar (limbajul poetic, semnul poetic, discursul poetic, paradigma poeticității) apoi III Categorii poetice ale imaginarului colectiv (discursul mitic, categorii cronomorfe, categorii topomorfe) autoarea trece la analiza concretă a materialelor, mai ales din zonă. Aflăm, din lucrare, că discursul poetic specific creației populare din Bucovina se ilustrează cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
perceptibilă și rațională, semnul poetic atât la imaginarul arhaic, originar, cât și la imaginarul unei realități prezentificate semantic.43Astfel, discursul poetic este format din matricea semantică a textului, aflată în relație de interdependență cu nucleul referențial intern.44 II.3. PARADIGMA POETICITĂȚII Metafora, ca esență a poeticității, stabilește legătura semantică dintre imaginea originară, constantă,recuperată la nivelul textului, și circumstanțele textuale. Codul semantic subordonează contextului semnificațiile co-textuale, realizând, în același timp, coordonarea inferențială dintre coduri. Astfel, metafora devine o structură deschisă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a doua emisferă prin care se rotunjește destinul uman".55 Cele patru elemente apa, pământul, focul, aerul ca entități structurante ale discursului poetic, au un dublu rol, la nivelul epistemei lingvistice, acționând ca universalii ontologice, și ca instanțe discursive. Astfel, paradigma poeticității poate fi reprezentată în felul următor: În cadrul discursului poetic, cele patru elemente generează matricea semantică a textului și dinamizează nucleul referențial intern. Structural, apa, pământul, focul, aerul își dezvăluie semnificațiile la nivelul celor trei coduri (ontologic, semantic, gnoseologic), înfățișându
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nici se clătește, / Bate vântul s-abura, / El atunci că se scula / Și din gură-așa zicea: / Sculați-vă slugile, / Să măture curțile / Cu poalele supniță, / Cu vârful cosițelor. / La mulți ani cu sănătate, / Că-i mai bună decât toate!"125 Paradigma mitologică a colindelor este construită pe baza nuntirii dintre pământ și cer, legătură consfințită de prezența astrelor; în unele colinde, apar și ipostaze feminine ale soarelui care mijlocesc comuniunea dintre sacru și profan: "Sora Soarelui / Că așa zicea, / Că ea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dor, / Arși de foc nestingător, / Veșnic să vă alungați, / Cerul să cutreierați, / Lumile să luminați!"192 Același scenariu narativ, al nuntirii soarelui cu luna, poate fi întâlnit și într-o colindă din Hunedoara în care se transfigurează motivul profan, devenind paradigmă cosmogonică. Parcursul inițiatic, de la Iad la Rai și de la Pământ la Cer, prin construirea unor surogate pământești scară, pod va fi desăvârșit de asumarea ontologică a propriului destin, Soarele și Luna consfințind hotarele temporale și spațiale, în drumul de veghe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
111 II.1.1. LIMBAJUL POETIC STRUCTURĂ 114 ȘI FUNCȚIONALITATE 114 II.1.2. SEMNUL POETIC PREDICAȚIE ȘI DEVENIRE 116 II.2. DISCURSUL POETIC 117 II.2.1. SISTEME DE SEMNE 117 II.2.2. INSTANȚE DISCURSIVE 119 II.3. PARADIGMA POETICITĂȚII 125 II.3.1. COSMOSUL ANTROPOMORF 129 II.3.2. RELAȚIA OM-COSMOS 149 II.3.3. "GHEMUL VIEȚII" 164 CAPITOLUL III CATEGORII POETICE ALE IMAGINARULUI COLECTIV 181 III.1. DISCURSUL MITIC UN DISCURS POLIFONIC 184 III.1.1. STRUCTURI
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
majoritatea statelor moderne și, mai târziu,consecințele celor două războaie mondiale au necesitat intervenția guvernamentală atât pentru soluționarea problemelor sociale cauzate de rapida dezvoltareeconomică 1, cât și pentru reconstruirea societăților afectate de război (în special în privința infrastructurii). Impunerea keynesianismului ca paradigmă economică dominantă începând cu anii ’50 a favorizat creșterea cheltuielilor publice pentru a asigura stabilitatea economică și capacitățile de acțiune strategică a statului. Tanzi și Schuknecht (2000) arată că sectorul public a crescut constant în primele nouă decenii ale secoluluiXX
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]