8,290 matches
-
SUFERINZI Autor: Elenă Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1192 din 06 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului “Trimis-a Cuvântul Sau și i-a vindecat pe ei” (Ps. 106, 20)” . La Medjugorje, Lourd, Seuca, Fatima Maica Sfântă cere să lepădam viciul, patimă Să plinim cu sârguința poruncile Tatălui Luminate de râvna milostiva a Fiului. Întinde Doamne brațul Tău apărător Peste întreg pământul, peste acest popor Îndură-te de suferinzii ce-n orice loc oftează Cu Puterea Spiritului Sfânt îi luminează! Sunt oameni
RUGĂ PENTRU SUFERINZI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347755_a_349084]
-
ceasurile lunii, grele, ce ne ispitesc mereu, cu chemări de corn din codru, la obârșe, la izvor, vin mereu în chip de dor și ne-arată-n zare semne, care vor să ne îndemne, spre iubire, spre visare, lângă vatra grea de patimi, lângă bătătura blândă, ce ne duce la izbândă și ne-adapă la fântâni adânci cu apă... joi, 10 aprilie 2014 Referință Bibliografică: ceasuri grele / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1196, Anul IV, 10 aprilie 2014. Drepturi
CEASURI GRELE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347768_a_349097]
-
îmbogățește cântecul cu ceea ce e mai scump și rar: hrană și oxigen sufletesc inepuizabil. Și cerurile cu sfinți, dacă sunt, cântă pasămite spre mântuire și îmbogățire cu duhuri. Dar nu sunt alte spuse mai false ca acelea care aprind scânteia patimii pentru noul exclusiv și excesiv, ștergând totodată urmele detașamentului de înaintași care au clădit baza și-au plantat rădăcinile în muzica ușoară. Această muzică, de azi, e cuscră cu muzica ușoară de ieri pentru că au copii miri, una și cealaltă
PEPINO POPESCU. SUSURUL MUZICII CU MIREILLE MATHIEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347766_a_349095]
-
îl primesc ca lumină” (Sf. Simeon Noul Teolog) Gândul „După cum este firesc ca stâncile să fie lovite de valuri, tot așa și omul negreșit va veni în atingere cu atacurile gândurilor” (Sf. Efrem Sirul) „Îngrijește-te să te eliberezi de patimi și îndată vei alunga gândurile de la mintea ta” (Sf. Maxi, Mărturisitorul) Smerenia „Adevărata bogăție a omului în această viață este smerenia” (Sf. Ambrozie) „Ascultarea naște smerenia și întărește voința” (Avva Dorotei) „Nici Dumnezeu, nici eu nu te vom ajuta, dacă
DE FLORII, FLORI SPIRITUALE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347788_a_349117]
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > PASTE FERICIT! Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1206 din 20 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Paste Fericit! Versuri mângâietoare, în patimă durerii, păcat plătit - Isus ne-a mântuit! Lumină din lumina e fără de sfârșit! (Gheorghe Șerbănescu) Paste Fericit stimata Doamna a cuvântului, Ileana Vulpescu! "Mă atrag oamenii complicați. Mă atrag major, nimicitor, doar oamenii care mă fac să visez, care maschează
PAŞTE FERICIT! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347851_a_349180]
-
Madonei, fostul elev al lui Pumnul!” Acolo văzuse el prima dată acest chip de înger, cânta în hol la pian Bach... „Cine este duduia?” - îl întrebase el curios pe Miron. „Soția rectorului!” - îi făcuse Miron cu ochiul și tăcuseră. Cânta Patimile după Ioan atât de frumos și atât de trist încât îl impresionase pe poet. A doua oară o zărise la Putna cu ocazia serbării; de undeva din bătrânii codri ai lui Dragoș răsunase un corn prelung ca o chemare din
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
venit „pentru noi și pentru a noastră mântuire”, ca să ne răscumpere din boală, din păcat și din moarte pe mine și pe noi, cei mulți... În altă ordine de idei, Sfântul Ioan Scărarul spune despre curățire: „o numesc liberare de patimi și pe bună dreptate, căci ea este începutul învierii de obște și al nestricăciunii celor stricăcioase” (treapta XXIX), ce ne duce pe noi la adevărata libertate, cea în Iisus Hristos. El vrea să ne arate, ca un al doilea Moise
DESPRE ASUMAREA PERSONALĂ A ÎNVIERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347839_a_349168]
-
de care majoritatea aveau să se bucure mai târziu. Doi buni prieteni, Luca și Cleopa, mergeau împreună pe cale spre Emaus, un sat din Ierusalim. Și mergând obosiți pe calea plină de praf, vorbeau între ei cu smerenie și umilință despre patimile mult iubitului lor Învățător. Încet, din vorbă în vorbă, au observat că li s‑a alăturat un străin, care asculta cu atenție discuția lor și care li s‑a adresat la un moment dat: ─ Despre ce anume vorbiți voi, căci
DRUMUL SPRE EMAUS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347864_a_349193]
-
vorbiți voi, căci nu înțeleg mare lucru? Cum, nu vii și tu tot de la Ierusalim? N‑ai auzit despre cele întâmplate acolo? întrebă nedumerit Cleopa. ─ Nu, ce s‑a întâmplat? Cei doi au început a‑i vorbi despre învățăturile și patimile lui Iisus din Nazaret. Și‑i arătau cât au nădăjduit în El și cum va scăpa pe Israel și va aduce lumină nouă în lume. Dar preoții iudeilor și mai marii lor l‑au prins, l‑au chinuit și l
DRUMUL SPRE EMAUS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347864_a_349193]
-
gene stângi / Să te țină într-o dungă !» (p. 125). Și Epitafuri (3, pp. 127 - 134), chiar dacă-i vorba-n ele de „teme“ / „motive“ thanatice, se înrăzăresc în acest volum, în original chip, nu hamletian, ci „firesc-săpânțenesc“: « Și-a pus patima la gheață / S-o transforme-n altă viață» (p. 130); Aici zace-ntr-un consens / Bravul homo sapiens. Doarme somn de frumusețe, / Înțepat de musca țețe.» (p. 132); Aici zace-un individ / Dat afară din partid.» (p. 133); etc. „Închiderea
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
așezați pe fotoliile din anticameră, Ștefan se ridică în picioare, se apropie de fată, întinse mâna și o ajută să se ridice, o cuprinse cu o mână de mijloc iar cu cealaltă o luă de după gât sărutându-i gura cu patimă. O luă în brațe și ca pe un fulg o transportă în dormitor, unde o depuse pe primul pat ieșit în calea lui. Începu să-i desfacă nasturii cămășii în care era îmbrăcată, apoi, îi scoase încălțările, iar când ajunse
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347818_a_349147]
-
daruri și haruri rarissime, răspândite asupra a mii și zeci de mii de oameni! - ... pe care oameni, chiar dacă (în marea lor majoritate!) nu-i vede, totuși, fără nici cea mai mica șovăiala, le pipăie sufletele și le smulge din focul patimilor nesănătoase, spre Sănătatea Credinței în Izvorul Luminii Lumii- HRISTOS : -Membru al Asociației Scriitorilor-filiala Baia Mare, Maramureș; UCMR-ADA București. ACTUALMENTE: Preot iconom stavrofor. Locul ÎI în anul 2000 la Concursul Literar de Inspirație Spiritual-Creștină „Izvorul Tămăduirii” - București, premiul editurii Ariadna (sect. volum
PREOTUL RADU BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347896_a_349225]
-
al locuitorilor. Sărbătoarea „Izvorul Tămăduirii” are loc în fiecare an în bisericile ortodoxe în Vinerea din Săptămâna Luminată, ce urmează imediat Sărbătorii Paștelui și este dedicată Macii Domnului, care printr-o simetrie perfectă, după suferința răstingirii Fiului ei în Vinerea Patimilor trăiește bucuria Învierii acestuia tot într-o zi de Vineri, cât și vindecării miraculoase a unui orb, marcând astel triumful vieții asupra morții, al binelui asupra răului, al luminii asupra întunericului. Parohia orașului „Băile Olănești” sărbătorește în fiecare an șase
HRAMUL BISERICII IZVORUL TĂMĂDUIRII, OLANEŞTI, JUD.VÂLCEA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347959_a_349288]
-
ce zburdă căutând lumina La gândul unui minim soare, eu tremur să nu-mi stric retina Suspin forat din infinit, un plâns constant, dar fără lacrimi Îmi stau în spate ca o umbră și-n fata ca un ghid de patimi Dar, de nu-i soare , nu am umbră, iar patimile se divid Prefer lumina cât de mare, decât o beznă și un vid Idei finite, gânduri grele, ce se grupează în fascicul Dar nu dispar, ci se depun, pe atrii
TRĂIRI TERESTRE de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347250_a_348579]
-
tremur să nu-mi stric retina Suspin forat din infinit, un plâns constant, dar fără lacrimi Îmi stau în spate ca o umbră și-n fata ca un ghid de patimi Dar, de nu-i soare , nu am umbră, iar patimile se divid Prefer lumina cât de mare, decât o beznă și un vid Idei finite, gânduri grele, ce se grupează în fascicul Dar nu dispar, ci se depun, pe atrii, chiar și pe ventricul Se înnegrește mușchiul roșu, se pregătește
TRĂIRI TERESTRE de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347250_a_348579]
-
comuna Izvoarele, satul Malu Vânăt, acest om a trudit cu sudoarea gândului și a talentului, pentru a scrie zeci de cărți de poezie, , monografi, proză, și apoi a le dat luminii tiparului, în folosul cititorilor săi. De la prima sa carte “Patima sărutului “, apărută în 1993 și până la ce-a de a 20-a carte, și mai multe chiar, ne-am dat seama că acest scriitor este dăruit de Dumnezeu cu harul talentului. De aceea Comitetul Director al Ligi Scriitorilor Români a
NICOLAE COSTEA TELEAJEN LA VÂRSTA ÎNŢELEPŢILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347255_a_348584]
-
sparg violina Gemetelor și scâncelii, Ce-n cătușe pun lumina, Vocea, plânsetul bocelii, Sugrumându-și balerina Ca-ntr-un lied al lui Bocelli Și-și ucid demenți regina Înfigând flama răcelii, Împroșcând adrenalina Cu tăișul bănuielii... Gelozia, bat-o vina, Patimă a nebunelii Ce ucide endorfina Fericirii și smintelii...! Referință Bibliografică: Carolina... / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1060, Anul III, 25 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CAROLINA... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347245_a_348574]
-
frunzele. Sfanțul Efrem Șirul - Biserică este revelarea adevărului dumnezeiesc pe pământ, hărăzita prin esență să să fie patria comună a tuturor oamenilor. Alexei Homiakov - Viețile noastre se încheie în ziua când rămânem tăcuți în privința lucrurilor care contează. Martin Luther King - Patimă este un dor nesfârșit pe care noi îl punem la ceva foarte sfârșit... Părintele Rafail Noica - Nu te aperi cu amintirile de năvălirea anilor. Chauteaubriand - Trebuie așa de puțin ca să umpli un suflet uman! Flaubert - Sufletele bine formate au în
CITATE MEMORABILE (38) de ION UNTARU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347282_a_348611]
-
din care redăm cea care închide pagina celor cinci sfaturi: “Fii adiere mângâietoare și ferește-te de a devein cuțitul care se răsucește în rană, otrava care înveninează sufletul, biletul de suicid al aproapelui (cititorului ) tău! Scrie cu putere și patimă! Zidește scrisul tău, după ... chipul și asemănarea Ta!“ Antologia se constituie într-un evantai policrom de stiluri și abordări a realității transpusă în narațiunii care ne introduc în schimbări deosebite în latura esteticii, a faptului însuși de a scrie. Această
VECINĂTATEA AUTORILOR..., CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347297_a_348626]
-
Bisericii într-un număr mare și variat dintre care amintim câteva cum ar fi: desacaralizarea, secularizarea și laxismul religios, arghirofilia și hedonismul precum și iconoclasmul post-modern, cu care ne confruntăm în aceste zile!... Toate acestea duc la înmulțirea păcatului și a patimii, care ajung să fie considerate drept „firești” și „normale” ori ele, de fapt, ne secătuiesc și ne vlăguiesc, din punct de vedere duhovnicesc!... Pentru combaterea acestora este nevoie de canalizarea tuturor energiilor sufletești și trupești ale omului, cu mult discernământ
DESPRE OMILIA A XXII-A CĂTRE TINERI SAU AUTORITATEA SFÂNTULUI IERARH VASILE CEL MARE ÎN RECOMANDĂRILE FĂCUTE CELOR TINERI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347276_a_348605]
-
scrisorile sale o rugă insistent să nu se mai întalnescă și nici să nu-l mai primească în vizită. " Nicuta, fii cuminte. Pe mine m-apuca iar furia înnăscută caracterului meu: gelozia cea rea și cea mai amară din toate patimile... Te rog să n-o hrănești... Al tău, Emin". Ba mai mult, pe lângă vizita domnului Caragiale mai apăruse și domnul Miron Pompiliu care o vizitau pe Veronica. 1882-02-01 Singura dorință a Veronicăi Micle era ca Eminescu să se întoarcă la
MĂ ÎNCLIN IUBIRII LOR, de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347319_a_348648]
-
EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > SEMNAL EDITORIAL Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului PATIMI DULCI ÎN DULCE REVERIE Răsfoind filele timpului prin foile de calendar, alăturate paginilor din jurnalele aglomerate de sensibilitatea cuvântului izvorât din suflet de artist, am constatat, cu bucuria firească a căutătorului de frumos, că poeta Elisabeta Gîlcescu s-a descoperit
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
personal și universal, dorind să ne țină aproape de măsura impusă anterior în propriul spațiu literar, la fel de liniștită sufletește ori, poate, puțin mai tulburată, aceeași vrednică autoare ne provoacă să-i cunoaștem, în acest an - 2013, o parte din ale sale „Patimi dulci”. Aproape firesc, descoperind acest titlu neașteptat, cititorul se întreabă: ce s-a întâmplat cu autoarea? Ce porniri necontrolate ori mare chin să fi avut, sărmana? La fel de firesc, dar îndemnat de o curiozitate aparte, acel lector se va grăbi să
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
formă a lor originară, spontană. De aceea, în privința limbajului, al stilisticii, accentul nu mai cade pe elaborare, ci pe o cât mai pură spontaneitate, este un limbaj „fulgurant”, o transmitere cât mai „imediată” și mai directă a trăirii interioare. Lucrarea „Patimi dulci” a poetei Elisabetei Gîlcescu aparține tocmai acestei noi concepții poetice și noi stilistici, fiind un astfel de parcurs direct către viața interioară a artistei, care îl lasă pe cititor să asiste la căutările ei, îl ia părtaș la căutarea
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
intervine autoarea, de parcă ar citi permanent în sufletul fiecărui cititor, îndemnându-l: „citește/ povestea/ se cere/ se vrea/ doar azi.../ e limpede asfințitul/ a pus rod legat/ trăiește/ înțeles/ nu se lasă/ învins”. Pe de altă parte, acest volum, de „Patimi dulci”, se dorește a dezvălui puțin, foarte puțin, din secretul ori secretele autoarei, tăinuite cu grijă religioasă în „biserica sa, virgină, în care-și păstrează cele mai scumpe daruri ale vieții: sufletul și inima”. Sunt acele daruri care o ajută
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]