4,633 matches
-
Strobl (din Orlat, Sibiu, Duș, Bucegi sau Postăvaru, 1897), Thalhammer sau Fleck (din Muntenia, 1904) sunt foarte sumare și în care se menționează doar câteva specii. O etapă deosebită în dipterologia românească este marcată de eminentul om de știință și pedagog Prof. Dr. Petru M. Șuster, care a adus cea mai amplă contribuție la cunoașterea distribuției acestei familii în România. Ea se concretizează în 12 lucrări faunistice, publicate între anii 1926-1953 și reprezintă rodul cercetărilor sale neobosite în multe județe din
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
mai întâi a intenționat să urmeze cursurile de preoție. Mai târziu se înscrie la secția de Agronomie și Geografie. Din lipsa mijloacelor de întreținere la facultate, el a solicitat ajutorul profesorului Paul Bujor, care i-a găsit un post de pedagog la Liceul Internat Iași. A terminat facultatea la 23 februarie 1923, luându-și examenul de licență cu calificativul "Magna cum laude", după care a fost încadrat ca asistent provizoriu la catedra prof. dr. Ion Borcea, specialitatea hidrobiologie. Între timp a
Petru M. Șuster () [Corola-website/Science/309435_a_310764]
-
naționale în diverse direcții - Costești, Tîrnova etc. Prin oraș trece calea ferată Cernăuți-Larga. Sistemul de educație din oraș este format dintr-o grădiniță de copii, o școală medie rusă, o școală medie moldovenească și o școală normală-colegiu de pregătire a pedagogilor. De asemenea în subordonarea ministerului de interne funcționează Întreprinderea de educație prin muncă. Sistemul de ocrotire a sănătății este constituit din Spitalul raional și un Centru al medicilor de familie. Instituțiile culturale din oraș sunt: 2 biblioteci publice, o casă
Lipcani () [Corola-website/Science/305085_a_306414]
-
plasat la Lazovsc (actualmente Sângerei). În anii 60-80 aici au existat o fabrică de brânzeturi și unt, una de cărămidă, o coloană auto, un complex de îngrășare a porcinelor. În anii 60-80 la școala Telenești au lucrat o serie de pedagogi, cum ar fi: Beniamin Cogan, Ilie Țehman, Mendel Șapocinic, Miron Strulovici, David Ghițel Bronștein, Ștefan Guțu, Ion Canicovschi, Ludmila Năstase, Buma Vainboim, Israil Iosilevici. Printre absolvenții școlii din Telenești se numără scriitorii și publiciștii Ion Constantin Ciobanu (n.Budăi), Axentie
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
Albatros, 1992-1993), ” În vâltoarea Revoluției rusești. Însemnări din Basarabia anului 1917” (FCR, 1993), ”Pagini de jurnal” (3 volume - Albatros, 1996-2000), ”Onisifor Ghibu în corespondență” (2 volume - Semne, 1998), ”De la Răscoala lui Horia la Dictatul de la Viena” (Albatros, 2001), ” Amintirile unui pedagog militant” (ICR, 2004), ”Oameni între oameni II” (Albatros, 2006), ” Din scrisorile primite de Onisifor Ghibu” (3 volume - Semne, 2007), ”Octavian Goga. Prietenie și luptă de o viață” (Semne, 2010). Pentru ilustrarea ”rezistenței” anticomuniste a lui Onisifor Ghibu se reproduce integral
Onisifor Ghibu () [Corola-website/Science/305079_a_306408]
-
primar Nicolae Procopie, notar - Ștefan Ionescu, preot - Serghei Pereteatcov. Școala parohială cu o clasă înființata pe lîngă biserică din 1903, iar școala laică cu patru clase fusese deschisă în 1918 în atelierul moșierului Ion Untu. În 1923 instruiau elevii trei pedagogi: Teodor Porucic și Andrei Mușcinschi cu soția Olga. Din 1931 și pînă în 1944 director al școlii primare din Gura Cănarului a fost Efim Popescu.Războiul, foametea și deportările masive au redus populația satului din 1940 pină în 1949 de la
Gura Căinarului, Florești () [Corola-website/Science/305113_a_306442]
-
Maftioi, Vasile Voroșan, Vasile Tutelea, Vasile Stâncă. Toți aceștia după ce și-au făcut studiile în diferite instituții de peste Prut au revenit în satul natal și s-au consacrat pentru toată viața profesiei de a instrui și a educa copiii. Sus-numiții pedagogi, la care s-au alăturat mai târziu Ion Carpovici, Teodor Tîșcu, Dumitru Turcuman, Teodora Surugiu, Alexandra Galben, Dora Lisacovici, Dumitru Alexandra Zasiavnețchi, Nina Cosovan, Leonid Surugiu, Lidia Olmad, Daria Chisari și mulți alții au păstrat și au dezvoltat tradițiile școlii
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
de Al Doilea Război Mondial au căzut pe câmpurile de luptă 101 bărbați. În anul 1956 este înființată școala medie, pe baza uneia din cele 2 școli de 8 ani, primul director fiind Petru Alexandrovici. În ambele școli 84 de pedagogi instruiau 763 de elevi. În 1961 biserica este închisă, luându-i-se icoanele. Biserica a fost transformată într-un depozit pentru cereale, apoi părăsită cu totul. În 1971 satul avea 3332 de locuitori. Aici se construiește combinatul piscicol, care produce
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
științei și învățământului al Republicii Moldova, cetățean de onoare al localității. Vlad Cubreacov, jurnalist, deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1994-2009), membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, cetățean de onoare al localității. Emil Gaju, actor și regizor la Teatrul "Luceafărul" din Chișinău, pedagog, conferențiar universitar la Academia de Arte, artist al poporului, cetățean de onoare al localității. Oxana Copceanu, interpretă de muzică populară românească. Vasile Cozma, fost președinte al Curții de Conturi a Republicii Moldova Aurica Crețu, jurnalistă de televiziune. Vitalie Dogaru, jurnalist de
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
care ar poseda limba rusă, lecțiile au fost suspendate de mai multe ori, apoi aceeași școală se redeschide la 1 noiem. 1882, cu concursul arendașului moșiei boierești S. N. Nicolau, care a donat în susținerea ei 100 rub. Au lucrat ca pedagogi Maria Soroceanu, Antonie Jolondcovschi, Gavril Nicolaevici, Sofia Pivovarova. Un timp școala s-a aflat în casa lui lacob Caduc, iar în 1902 s-a terminat construcția și a fost deschisă o școală nouă, care a costat 3.538 rub. In
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
de alta. Cu sprijinul cârmuirii kolhozului, a întregului sat, (în deosebi părinților copiilor) directorul școlii, învățătorul de istorie Valeriu Ion Moraru a izbutit să organizeze și să ducă la un bun sfârșit construcția clădirii actuale a școlii din localitate. Printre pedagogii școlii medii Jăvreni, care au intrat în inimile absolvenților se numără: Petru Mifodie Ursu, Lidia Andrei Moraru, Petru Epifan Rotaru, Lidia Andrei Palii, Gheorghe Ion Corovai, Veceslav Nicolae și Maria Ion Borș, Lilia Petru Ciubotaru, Margareta Emilian, director al școlii
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
o clădire edificată în anii ’40, ulterior i s-a alipită o anexă construită în 1971. În prezent instituția dispune de două blocuri, situate la o distanță de jumătate de kilometru unul de altul. În cadrul liceul activează Asociația Părinților și Pedagogilor (APP) „Răuțel”, înființată în 2005 și gestionată de profesoară de educația tehnologică Veronica Muruzuc. Datorită acesteia s-a reușit să se implementeze cu succes câteva proiecte, printre care asigurarea cu hrană a elevilor, procurarea veselei și a unui frigider, materialelor
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
Petrunea este prezentat de 1 instituții preșcolare cu o capacitate de 300 locuri, la moment încadrează 140 preșcolari, ceea ce constituie 56% din contingentul respectiv de varsta; 1 liceu, în present studiază 380 elevi. În sistemul sătesc de învățământ activează 40 pedagogi.
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
doi codreni au fost deputați in Sfatul Țării, doi Eroi s-au învrednicit de Steluța de Aur, unul e cavaler la Ordinul Republicii; teologul Dionisie Erhan a urcat la rangul clerical de episcop. Sute de bărdăreni au îmbrațișat profesiile de pedagogi, medici, ingineri, agronomi, economiști, juriști, agricultori cu mîini de aur. Bardarul e o comunitate umana cu oameni gospodăroși, înțelepți și ospitalieri, care țin la obiceiurile strămoșești și privesc cu mîndrie în viitor. Conform recensămâtului din 2004 în satul Bardar locuiesc
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
(n. 1808, Viena, Austria, d. 1889 la Kritzendorf, Austria) a fost un economist, jurnalist, militar, pedagog, politician și scriitor de origine austriacă care a trăit mult timp în România unde a fost și încetățenit. Născut la Viena, în 1808, a venit în Țara Românească în 1829, înrolându-se ca ofițer în tânăra armată română în curs
Eric Winterhalder () [Corola-website/Science/306127_a_307456]
-
(n. 5 iunie 1779, Avrig - d. 17 septembrie 1823, Avrig) a fost un pedagog, teolog, traducător și inginer român, considerat fondatorul învățământului în limba română din Țara Românească (în 1818 a înființat în București prima școală cu predare în limba română, Școala de la Sfântul Sava). Data nașterii acestui părinte al învățământului bucureștean este controversată
Gheorghe Lazăr () [Corola-website/Science/306154_a_307483]
-
în anul 1934, Școala militară de ofițeri de infanterie din Sibiu a reamenajat mormântul său. Primii biografi i-au fost elevii săi, Ion Heliade Rădulescu și Petrache Poenaru, care au oferit istoriei primele date biografice precum și primele analize ale ideilor pedagogului Gheorghe Lazăr. Ca o recunoaștere a activității sale, în multe localități din România au fost amplasate statui ale lui Gheorghe Lazăr. Astfel în anul 1886, în Piața Universității din capitala României a fost amplasată o impunătoare statuie care readuce în
Gheorghe Lazăr () [Corola-website/Science/306154_a_307483]
-
jucat alături de Leny Caler și Ion Iancovescu. A emigrat în Israel în 1977. A avut un frate, Isaiia Răcăciuni (poet, editor, romancier). A fost căsătorit cu actrița Nora Piacentini și cu artista Rolanda Cămin, cu care a avut un fiu, pedagogul de teatru Eugen Nacht Stroe, si o fiică, Dana, psihologa. A fost unul dintre cele mai îndrăgite cupluri umoristice, înscris cu litere de aur în istoria Teatrului de Revista și a Revistei românești, format din actorii N. Stroe (1905-1990) și
Nicolae Stroe () [Corola-website/Science/306233_a_307562]
-
de calificare în muzeografie. Este tuns în monahism la Mănăstirea Neamț la 10 martie 1951 sub numele Pimen, fiind hirotonit ierodiacon (1951) și apoi ieromonah (1957). Slujește în calitate de Profesor la școlile monahale din Mănăstirile Neamț și Secu (1951-1952), apoi ca pedagog la Seminarul Teologic din Mănăstirea Neamț (1952-1953). După absolvirea Facultății, este numit egumen, apoi stareț la Mănăstirea Putna (1957-1961). Îndeplinește apoi ascultări în mai multe mănăstiri din zona Neamțului: preot-duhovnic la Mănăstirea Văratec (1961-1962), preot la Schitul Durău (1962-1964), muzeograf
Editura Pimen Zainea () [Corola-website/Science/304821_a_306150]
-
(n. 8 aprilie 1847, Sângeorz - d. 15 octombrie 1896) a fost un biolog și pedagog român. La Școala Trivială din Sângiorz și-a însușit limba germană, apoi se transferă la Școala Normală din Năsăud. Liceul îl începe la Bistrița, dar îl termină la Blaj , în anul 1868, și aceasta mulțumită unei burse din fondurile grănicerești
Artemiu Publiu Alexi () [Corola-website/Science/305717_a_307046]
-
(n. 4 ianuarie 1841, satul Săcărești, comuna Cucuteni, județul Iași; d. 2 aprilie 1925, Iași) a fost un chimist, fizician, pedagog, mineralog și om politic român, pionier al școlii românești de chimie. A fost profesor la Universitatea din Iași și membru titular al Academiei Române. A absolvit școala primară la Târgu Frumos și apoi a urmat la Gimnaziul Central din Iași (1852-1859
Petru Poni () [Corola-website/Science/305710_a_307039]
-
studiile secundare la Liceul grăniceresc „George Coșbuc” din Năsăud, clasa I și la Liceul „Petru Maior” din Gherla, cl. II-VII. În iunie 1929 a promovat cu succes examenul de bacalaureat. După absolvirea liceului, Ioan Cherteș a rămas un an ca pedagog la Gherla, la Liceul Petru Maior” și student, „la fără frecvență al Facultății de Drept de la Universitatea din Cluj, iar în anul 1930 a fost primit în clerul tânăr al Diecezei de Gherla, fiind trimis de episcopul Iuliu Hossu la
Ioan Cherteș () [Corola-website/Science/305257_a_306586]
-
637 gosrodarii, la cel din 1923-781 gospodării, în anul 1910 se înregistrase 2663 locuitori, iar în 1923 numărul lor scăzuse- erau 2616 locuitori. Tot o pagină însemnată din istoria satului este și anul 1870, cînd savantul rus Vasile Docuceaev, renumit pedagog, făcînd cercetări pe pămînturile care intrau în parametrii moșiei Mihailenilor a ajuns la concluzia, ca solurile Moldovei sînt cele mai fertile din cîte a cunoscut el . Primul cărturar cu studii superioare a fost Tudor Musteața, a fost membru al Dumei
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
in1947, care a absolvit o școală pedagogica din țară. Au urmat: Gheorghe Pătrașcu, Maria Ciornai, Nina Crihan,Valentina Zastavnețchi, Maria Lachei, Valentina Chitoroaga și Rodica Voinițchi, surorile Carolina și Victoria Bubulici ,Natalia Ciornîi, Liliana Stratan - toți au ales profesia de pedagog. Absolventul Panasiuc Ion, născut în 1973, termină cu succes școală superioară de aviație și în prezent este pilot de curse internaționale la Timișoara. Pavliuc Alexandru, studiază la o școală militară din URSS și muncește în domeniul dat până la momentul pensionarii
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
de romanțe "Crizantema de argint", secțiunea "Creație", în cadrul cărora au fost decernate 11 premii prestigiose. Autor al Albumului de romanțe "Te duci tinerețe, te duci". Raisa Lozan (n. 29 noiemb. 1927) a fost un eminent om de cultură și un pedagog prin vocație. A absolvit liceul românesc. A activat la Institutul Învățătoresc din Soroca, la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Pedagogice, metodist și inspector la Ministerul Învățămîntului. Eleonora Sîtnic (n. 9. sept. 1943) vine din familie de răzeși. După primele studii
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]