KorAP: Find »[drukola/base=periferic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...175 176 177 ...535 >

13,371 matches

Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257

rectale), gastropatia hipertensivă, ectazii vasculare antrale, ulcere. CH compensată poate fi descoperită la o examinare de rutină, cu ocazia unor analize biochimice sau a unei operații pentru o altă afecțiune. Pacientul poate prezenta subfebrilitate, steluțe vasculare, eritem palmar, epistaxis, edeme periferice. Este posibilă hepatomegalia dură asociată cu splenomegalie care orientează diagnosticul. Testele biochimice sunt aproape normale, singura anomalie putând fi creșterea moderată a transaminazelor și a GGT. Pacientul poate rămâne compensat până decedează din altă cauză sau după luni, ani de

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
CH apare o scădere a colesterolului, mai ales a fracției esterificate, a HDL, LDL și VLDL și o reducere a sintezei lipoproteinelor implicate în funcțiile membranelor celulare cu creșterea trigliceridelor și apariția lipoproteinelor atipice. Sărurile biliare sunt prezente în sângele periferic (cu efecte citotoxice și colestatice), iar dereglarea majoră a metabolismului acestora duce la malabsorbția vitaminelor A,D,E, K. 5. Dereglări endocrine. Frecvent în cursul CH apare diabetul zaharat, scăderea T3, cu T4 normal și eutiroidie, disfuncții sexuale diverse care

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
sus, semnul valului, matitate deplasabilă pe flancuri, ascensionarea diafragmului. Când sindromul ascitoedematos este subclinic, creșterea în greutate cu peste 1kg în 3-4 zile atrage atenția asupra sa. În 5-10% din cazuri ascita este acompaniată de hidrotorax, de regulă drept. Edemele periferice apar ca urmare a hipoproteinemiei și compresiunii venelor cave inferioare de către lichidul ascitic. Diagnosticul ascitei se face cu ajutorul ecografiei, care o poate evidenția chiar când este minimă (50ml) ca pe un spațiu transonic (semilună în spațiu interhepatorenal a lui Morisson

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
nu se obține rezultatul dorit se vorbește de o rezistență hemodinamică la diuretice care se caracterizează clinic prin creșterea valorilor ureei și creatininei, oligurie și scăderea Na urinar, prin scăderea volumului circulant eficace asociat cu hipotensiune și fiziopatologic prin vasodilatație periferică și vasoconstricție renală. Se poate încerca tratamentul prin imersie în apă 5-6 ore pentru a combate vasodilatația periferică și asocierea dintre un diuretic tiazidic (nefrix) cu xipamide. Grupa III de diuretice osmotice sunt indicate la cei care nu au răspuns

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
creșterea valorilor ureei și creatininei, oligurie și scăderea Na urinar, prin scăderea volumului circulant eficace asociat cu hipotensiune și fiziopatologic prin vasodilatație periferică și vasoconstricție renală. Se poate încerca tratamentul prin imersie în apă 5-6 ore pentru a combate vasodilatația periferică și asocierea dintre un diuretic tiazidic (nefrix) cu xipamide. Grupa III de diuretice osmotice sunt indicate la cei care nu au răspuns la măsurile anterioare și au ca scop corectarea hipovolemiei și hipoalbuminemiei. Albumina umană desodată sau plasma crește valorile

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
semne de neoplazie primară (colon, sân, tiroidă, pulmoni), adenopatii care pot sugera afecțiune metastatică hepatică; - modificări cutanate sugestive pentru ciroză hepatică; - leziuni de grataj, pigmentări melaninice, xantoame, hipocratism digital în sindroame colestatice;tromboflebită migratorie, noduli metastatici cutanați în cancere; - edeme periferice, ascită în ciroză - circulație colaterală. Examenul abdomenului poate evidenția hepatomegalie sau ficat mic atrofic (sugerează afectare hepatică cronică și infirmă colestaza extrahepatică, în care ficatul este mare și regulat), sensibilitate la palpare, splenomegalie (anemie hemolitică, ciroză), alte stigmate cutanate de

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727

ale răspunsului insulinosecretor (85) similare cu cele realizate la modelul cu masa beta-celulară redusă. Acest efect „toxic” exercitat de hiperglicemie, constând pe de o parte în inducerea unei „desensibilizări” a celulelor beta-pancreatice față de glucoză și a unei creșteri a rezistenței periferice la insulină pe de altă parte a ridicat suspiciunea asupra incriminării transportului glucozei ca mecanism unic al ambelor defecte. Afectarea transportului glucozei ar fi putut explica atât scăderea selectivă a sensibilității celulelor beta-pancreatice pentru glucoză cât și scăderea transportului (insulino-stimulat

Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
de altă parte a ridicat suspiciunea asupra incriminării transportului glucozei ca mecanism unic al ambelor defecte. Afectarea transportului glucozei ar fi putut explica atât scăderea selectivă a sensibilității celulelor beta-pancreatice pentru glucoză cât și scăderea transportului (insulino-stimulat) glucozei în țesuturile periferice (158). Totuși, datele experimentale nu au putut confirma această ipoteză; la animalele cu pancreatectomie 90% infuzate cu glucoză, determinarea conținutului în glucoză al celulelor beta-pancreatice nu a evidențiat un nivel scăzut al acesteia. Prin urmare, scăderea insulinosecreției, indusă de hiperglicemie

Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
două componente ritmice distincte: oscilații rapide și oscilații ultradiene, mai lente. a. Oscilațiile rapide ale insulinemiei bazale survin, la om, cu o periodicitate de 5-15 minute și cu o amplitudine medie de 1,6 ?U/ml (82,118) în sângele periferic. Pancreasul uman tranplantat (109,142) insulele Langerhans izolate (119) și celulele beta pancreatice izolate (45) păstrează de asemenea caracterul pulsatil al secreției insulinei. Oscilațiile secretorii rapide ale insulinei sunt prezente și în condițiile în care se realizează experimental o concentrație

Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
parte, prima fază a răspunsului insulinosecretor permite atingerea unui nivel optim al insulinei în lichidul interstițial și exercitarea efectului anti-lipolitic la nivelul adipocitelor cu scăderea rapidă a nivelelor AGL și inhibiția producției endogene de glucoză în paralel cu sensibilizarea țesuturilor periferice pentru creșterea captării glucozei (121). b. Anomalii ale răspunsului insulinosecretor la stimuli ne-glucidici Subiecții cu diabet zaharat insulinoindependent prezintă, în mod caracteristic, absența primei faze a răspunsului insulinosecretor după administrare de glucoza i.v.. Aceiași subiecți conservă un răspuns

Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
defect primar beta celular sau este rezultatul unei eliberări premature a unor granule incomplet maturate, determinată de o solicitare crescută a aparatului insulinosecretor. Eliberarea precoce a unor granule incomplet maturizate, ca o consecință a creșterii efortului insulinosecretor (determinat de nevoi periferice crescute), nu poate însă să reprezinte singura explicație deoarece creșterea efortului insulinosecretor în obezitatea simplă rezultă într-o creștere a proinsulinei proporțional cu cea a insulinei astfel ca se păstrează un raport proinsulină/insulină normal (130, 138). Este posibil însă

Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
fi aceea că expresia redusă a receptorilor pentru GH determină un efect mitogenic redus al GH la nivelul celulelor beta pancreatice și implicit o diminuare a capacității de adaptare a secreției de insulină la rezistența la insulină indusă prin efectul „periferic” al GH. IGF-1 exercită un important efect de inducere a mitogenezei celulelor betapancreatice. Acest efect este glucozo-dependent, manifestându-se în condițiile unui nivel al glicemiei între 108 si 324 mg/dl. La concentrații ale glucozei peste 325 mg/dl, proliferarea

Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

pacientului. Aceste avantaje la distanță trebuie însă să țină seama de riscurile pe termen scurt (perioperator) pe care le implică prezența leziunilor coronariene multivasculare proximale, disfuncția ventriculului stâng, un test de efort intens pozitiv, stări morbide asociate precum boala vasculară periferică, diabetul zaharat etc. Indicații: Clasa I 1. Stenoză semnificativă a trunchiului principal al arterei coronare stângi (left main); 2. Echivalență de left main: stenoze semnificative în porțiunea proximală a LAD și a arterei circumflexe; 3. Leziuni trivasculare (beneficiul în ceea ce privește supraviețuirea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
hazardului, atunci când revascularizarea este incompletă. În condițiile unei operații adecvate, numărul vaselor cu stenoze semnificative, leziunea de left main, precum și numărul anastomozelor distale nu s-au dovedit a fi factori de risc pentru decesul intraspitalicesc. Agresivitatea procesului aterosclerotic Boala vasculară periferică Boala vasculară periferică este un marker important al agresivității procesului aterosclerotic. Acesta este un factor de risc important în condițiile în care decesul de cauză cardiacă după BAC se poate datora nu numai ocluziei grafturilor având drept cauză erori de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
este incompletă. În condițiile unei operații adecvate, numărul vaselor cu stenoze semnificative, leziunea de left main, precum și numărul anastomozelor distale nu s-au dovedit a fi factori de risc pentru decesul intraspitalicesc. Agresivitatea procesului aterosclerotic Boala vasculară periferică Boala vasculară periferică este un marker important al agresivității procesului aterosclerotic. Acesta este un factor de risc important în condițiile în care decesul de cauză cardiacă după BAC se poate datora nu numai ocluziei grafturilor având drept cauză erori de tehnică chirurgicală, ci

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
la nivelul circulației coronariene native, cât și la nivelul grefoanelor. Această progresiune a leziunilor aterosclerotice cu reinstalarea condițiilor ce determină apariția anginei pectorale poate fi sugerată de vârstă, sex, distribuția leziunilor coronariene, elemente de agresivitate a procesului aterosclerotic (boală vasculară periferică, ateroscleroza aortei ascendente, leziuni coronariene distale), afecțiuni asociate precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, dislipidemia. Factori de risc pentru IMA (nonperioperator) după BAC Factorii de risc dependenți de pacient pentru apariția infarctului miocardic (nonperioperator) după operația de by-pass aortocoronarian nu diferă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
aceștia după 10 ani, în timp ce după 15 ani doar 35% vor suferi o nouă intervenție (52). Vârsta tânără la prima operație crește în mod cert riscul pentru reintervenție (53), fiind totodată un marker al agresivității procesului aterosclerotic alături de boala vasculară periferică, leziunile coronariene difuze, hipertensiunea arterială, dislipidemie. Factori de risc procedurali în revascularizarea miocardică Factori de risc procedurali pentru deces după BAC Revascularizarea incompletă Obiectivul urmărit în terapia chirurgicală a bolii cardiace ischemice este realizarea unei revascularizări chirurgicale complete. Se consideră

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de catecolamine. În seara dinaintea operației bolnavul va fi sedat. Premedicația este bine să se administreze cu o oră înainte de inducție. Manevrele efectuate înainte de inducția anesteziei trebuie să se limiteze la unele simple, ușor acceptate de pacient (montarea unei perfuzii periferice, plasarea electrozilor pentru monitorizarea ECG și a manșetei pentru măsurarea neinvazivă a tensiunii arteriale) deoarece procedurile complexe, dureroase pot precipita ischemia miocardică. După ce bolnavul a fost anesteziat, se trece la inserția cateterului arterial și a celui venos central (sau după

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
rapid face necesară instituirea cardioversiei electrice. ̨ n ultimii ani, amiodarona a fost din ce în ce mai folosită pentru tratamentul tahiaritmiilor ventriculare. S-a constatat însă că bolnavii tratați preoperator cu acest drog pot dezvolta bradicardie rezistentă la administrarea de atropină, scăderea rezistențelor periferice și a contractilității. În aceste cazuri, agenții inotropi pozitivi au un efect slab asupra contractilității și rezistențelor periferice. Totodată, această categorie de bolnavi prezintă o rată mai crescută a complicațiilor pulmonare necesitând prelungirea intubației, ceea ce atrage după sine prelungirea duratei

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ventriculare. S-a constatat însă că bolnavii tratați preoperator cu acest drog pot dezvolta bradicardie rezistentă la administrarea de atropină, scăderea rezistențelor periferice și a contractilității. În aceste cazuri, agenții inotropi pozitivi au un efect slab asupra contractilității și rezistențelor periferice. Totodată, această categorie de bolnavi prezintă o rată mai crescută a complicațiilor pulmonare necesitând prelungirea intubației, ceea ce atrage după sine prelungirea duratei de ședere în unitatea de terapie intensivă. Fibrilația ventriculară impune defibrilarea imediată și instituirea masajului cardiac extern sau

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ischemiei miocardice și a IMP. Pacienții trebuie să primească o analgezie și o sedare suficientă pentru a minimaliza stresul produs de procedurile invazive. Când sunt bine conduse, inducerea și menținerea anesteziei sunt asociate cu creșterea saturației în oxigen a sângelui periferic și scăderea cererii miocardice de oxigen. O anestezie generală corespunzătoare implică controlul agresiv al frecvenței și ritmului cardiac pentru a limita tahicardia, prevenirea creșterii presiunii diastolice a ventriculului stâng (distensie ventriculară) și evitarea hipotensiunii sistemice diastolice. Este necesară folosirea narcoticelor

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
debit cardiac scăzut De regulă, după revascularizarea chirurgicală a miocardului, performanța cardiacă este bună. Aceasta asigură o stabilitate hemodinamică adecvată în condițiile în care hipertensiunea arterială este mai frecventă decât hipotensiunea. Sindromul de debit cardiac scăzut se caracterizează prin vasoconstricție periferică, hipotensiune, acidoză metabolică, reducerea debitului urinar, extremități reci. Monitorizarea hemodinamică invazivă cu ajutorul cateterului arterial pulmonar (Swan-Ganz) a permis precizarea parametrilor hemodinamici care caracterizează sindromul de debit cardiac scăzut: index cardiac < 2,0 L/ min/m2, PCWP > 15 mm Hg, rezistențe

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
balonului secundar rupturii acestuia, septicemia (1%), infecția la locul de inserție (2%-3%), sângerarea, fals anevrism (1%), limfocelul, neuropatia femurală, disecția acută de aortă, accidente vasculare cerebrale (2%-3%) (în cazul inserției transaortice). Factorii de risc incriminați în apariția ischemiei periferice sunt: sexul feminin, boala vasculară periferică, diabetul zaharat, fumatul, vârsta înaintată, obezitatea, șocul cardiogenic. Menținerea îndelungată a balonului intraaortic de contrapulsație crește riscul apariției complicațiilor (137). Câteva complicații legate de folosirea IABP pot cauza decesul: sângerarea retroperitoneală, septicemia, leziuni ale

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
infecția la locul de inserție (2%-3%), sângerarea, fals anevrism (1%), limfocelul, neuropatia femurală, disecția acută de aortă, accidente vasculare cerebrale (2%-3%) (în cazul inserției transaortice). Factorii de risc incriminați în apariția ischemiei periferice sunt: sexul feminin, boala vasculară periferică, diabetul zaharat, fumatul, vârsta înaintată, obezitatea, șocul cardiogenic. Menținerea îndelungată a balonului intraaortic de contrapulsație crește riscul apariției complicațiilor (137). Câteva complicații legate de folosirea IABP pot cauza decesul: sângerarea retroperitoneală, septicemia, leziuni ale sistemului nervos central, disecția de aortă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cu simptomatologie caracteristică insuficienței circulatorii vertebrobazilare este bine să fie investigați folosind rezonanța megnetică nucleară cu substanță de contrast. Factori predictivi pentru tipul II de deficit neurologic includ alcoolismul cronic, fibrilația atrială, hipertensiunea arterială, by-pass-ul aortocoronarian în antecedente, boala vasculară periferică, insuficiența cardiacă (140, 141). Modificările de tip encefalopatic par a fi datorate schimbărilor survenite la nivelul microcirculației cerebrale apărute, cel mai probabil, după perioade de hipotensiune sau perfuzie inadecvată. Funcția neurocognitivă este frecvent afectată preoperator la bolnavii coronarieni (169). Declinul

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]