5,290 matches
-
spre casă. Fata nu m-a auzit intrând. Dormea atât de adânc, încât am crezut câteva clipe că nu mai trăiește. Mi-am apropiat urechea de pieptul ei și-am auzit-o respirând. I-am pus lucrurile roz, uscate, lângă pernă și prăjiturile pe noptieră. Mă tenta grozav să mă bag în pat lângă ea, dar m-am abținut. M-am dus la bucătărie, am băut o cană cu apă, mi-am amintit de pipi și am intrat în baie, m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
să-ți dărui dacă / Nu-mi cauți ușa, musafir”). De aici și claritatea, eufonia multor versuri, dar și plata sfătoșenie, mediocritatea „frumoasă” a altora. Dincolo de toate, ies în evidență câteva piese, precum Revenind la Vârciorova, Sămânțăresele, Analogii, Inscripție pe o pernă și altele adunate în volumul Vitralii, ce dau integral măsura talentului lui C., poet ce are forța de a plasticiza peisajul locurilor natale și de a evoca rodirile nesfârșite. Un ciclu final al Vitraliilor aparține ipostazei erotice, cu melancolii de
CHIORALIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286200_a_287529]
-
Andone Ioan, "căinele Bălții"... C. I.: A fost gardian la Salcia? S. Ț.: L-am avut gardian și am avut și eu un conflict cu el. Eram la dig, era vară, cald, și-mi făcusem un slip dintr-o față de pernă. Stăteam - după ce am mâncat mazărea aia cu gărgărițe, de crănțănea chitina între măsele, dar n-aveai ce face, mâncai așa! -, stăteam lungit la soare cu mâinile sub cap. De ce o fi venit Andone la mine, nu îmi mai aduc aminte
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
știa că eu am un cod, pentru că ea a venit și a întrebat dacă nu cumva acesta este codul cu care purtam corespondență cu prietenele mele. În fine, nu au reușit să descifreze. Tata a pus cartea poștală pe o pernă pe care el călca hainele și a pus fierul de călcat peste ea și a ieșit la iveală tot ce le mai scrisesem: să nu-și facă nici o grijă, că-s sănătos și sper să fiu sănătos, sper să mă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vieții... este dramatic! C. I.: Îmi povesteați la un moment dat că Ștefan Vasile vă aducea de la bucătărie coji arse de pe ceaunul de mămăligă. S. Ț.: Ștefan Vasile se ducea la bucătărie și se întorcea de acolo cu o față de pernă cu coji de mămăligă. Bucătarul șef era un inginer, Munteanu, din București, cel care m-a hrănit cât am stat două săptămâni la izolare. Și venea Ștefan Vasile și zicea: "Dragă, le-am tras un Rigolleto că i-am înnebunit
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Gheața aia era susținută de stuf care lucra ca un fel de armătură. La minus 20 de grade ieșeai din apă, atunci când se mai rupea gheața, ca un pește la Verhoiansk! Între pufoaica înghețată și corp se crea un spațiu, pernă din aer, simțeai că este rece, dar nu înghețai tu. Și apoi, până se trăgea cu pistolul cu rachete, semnalul de adunare, până veneai la locul de adunare, de pe unde erai la tăiat de stuf ca să te ducă la colonie
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
foame, de frig și de boli iar averea noastră a trecut în proprietatea statului. Nu mai vorbesc despre presiunile pe care le făceau asupra noastră autoritățile de atunci. Biata mamă mereu plângea, îmi spunea apoi că nu i se usca perna de lacrimi de cât a plâns. Mama a fost cea mai afectată pentru că avea responsabilitatea noastră. Noi eram copii, luam situația ca atare și nu realizam, nu înțelegeam până la capăt situația în care ne aflam. Dar mama realiza și era
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cărei pereți albi nu au altă deschidere decât o ușă neagră în mijlocul fiecăruia. Alb ca și pereții, cu o trapă neagră în centru, plafonul nu e înalt. Pardoseala este în întregime acoperită de un covor gros roșu, pe care stau perne mari, negre. Într-un colț este o scară dublă de aluminiu, care atinge plafonul". Desigur se găsește un incinerator în pivniță, evocat cu umor262, dar dormitoarele sunt descrise cu complezență, fiecare tapisat în culorile celor care le locuiesc. Ușile glisează
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
tău va fi un sfânt! Ea dădu să țipe; dar, alunecând pe raza de lună, el se ridică ușurel și se topi în văzduh. Cântecele ospățului răsunară și mai tare. Ea auzi glasuri îngerești; și capul îi căzu iar pe perna, deasupra căreia se aflau niște moaște de mucenic într-o ramă bătută în nestemate"364*. Se pare că într-o stare de semi-somn, mama ia o rază de lună, umbră mișcătoare, drept un ermit. Contrastul între o situație obiectivă și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
acceptat în această casă"). Când cățelușul vine să-i atingă fața, animalul inofensiv este descris cu ostilitate, respins cu iritare și devine sursă de multiple întrebări privitoare la motivele care îl fac să circule noaptea în casă, să stea aproape de perna naratorului. Oaspetele, care are sentimentul că se amestecă prea mult în treburile casei, începe totuși să alerge cu copiii, cu singura deosebire că pașii copiilor sunt abia perceptibili în timp ce cizmele lui grele fac zgomot, traversând încăperile, descoperind camera bătrânilor goală
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este el însuși înstărit și duce o viață lipsită de griji. O iubește pe fata castelanului? Nu, nu, e la adăpost de această bănuială...". 581 Astfel, hangița, de exemplu: "Luă din nou fotografia, o privi, netezi și o puse sub pernă. Mișcările-i deveniră mai încete; dar nu era oboseală, ci povara amintirii" (109). 582 "Această fantomă care nu exista [...] care ar trebui să fiu eu și care îmi face o asemenea frică încât m-ar îmboldi să o iau la
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
haine, echiparea spitalelor militare, prezentarea la muncă În folos obștesc ș.a. Ce se putea lua de la săracii Iașiului? „Acești agenți șfiscaliț umblau În cartierele evreiești, prin acele case unde nu erau decât văduve și orfani, scoteau de sub capul acestor nenorociți pernele și desbrăcau șde haineț și băteau până la sânge, iar lucrurile luau direcții necunoscute. Perceptorii acestor ștafete ale morții vârau groaza În populația evreiască. N’avei cui să te plângi și nimeni nu asculta pe «jidanii care au tras În armată
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
lucrurile luau direcții necunoscute. Perceptorii acestor ștafete ale morții vârau groaza În populația evreiască. N’avei cui să te plângi și nimeni nu asculta pe «jidanii care au tras În armată»; nu era milă pentru ei. Acești zbiri, care scoteau pernele, lăsând goi și desculți, văduvele și orfanii, urmăreau plata taxelor militare pentru acei cari au fost omorâți. Până unde a mers teroarea: după ce ți-a omorât tatăl, soțul, copiii sau frații, veneau hienele fiscale și trăgeau din avutul sărăcăcios ce
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
reținuți. Comunitatea plătea „În mod oficial” diversele taxe impuse săracilor din Iași; iar În cazurile În care cei care confiscau Întocmeau un inventar al obiectelor confiscate, și nu le jefuiau, plata avea ca scop Înapoierea efectelor minime de trai - plăpumi, perne, mobilier elementar ș.a. Comunitatea plătea pentru ei taxele militare, taxele speciale și „diferite impozite restante răscolite de fanteziile agenților șfiscaliț urmăritori”, iarăși conform definiției directorului Contenciosului Comunității. În multe cazuri, și-a amintit Reicher, Iacov XE "Iacov" și Hahamu XE
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
pot evacua răniții și este aci o mare aglomerare, ceiace a creiat, contrar celor ce s'au petrecut până acum, o rea cazare și îngrijire. Rechiziționează dela evreii din București, Cernăuți, Roman, etc, pături de lână, saltele de lână, cearceafuri, perne și trimite-le cât mai curând aci. Să doarmă și evreii pe paie. Deasemenea mai trebuie și medici și doamne dela Crucea Roșie sau dela Patronaj. MAREȘAL ANTONESCU ANIC, fond Președinția Consiliului de Miniștri-Cabinet Militar, dosar nr. 170/1941, f.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
acestea, după Legea vămilor, nu puteau fi trecute peste frontieră. Nu este adevărat că li s'au luat haine, iar alimentele s'au confiscat numai surplusurile considerate ca stocaj. Li s'au mai confiscat de asemenea lucruri voluminoase ca: saltele, perne, covoare etc.; lăsându-li-se numai ce puteau duce cu ei fiecare. Această măsură Inspectorul Florescu a motivat-o prin faptul, constatat de Domnia sa, că de la Atachi evacuații sunt porniți peste Nistru în coloană pe jos mai multe etape până
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evreilor Prefectura de Poliție Odessa Către Marea Unitate "Borcea" 719 INSTRUCȚIUNI pentru operațiunile de adunare a obiectelor dela evreii evacuați Conform ord. telegrafic Nr. ...................... al d-lui Guvernator al Transnistriei 720, urmează a se strânge din casele evreilor evacuați cearceafurile, pernele, păturile, saltelele, căni, farfurii, furculițe, linguri, cuțite, pentru a fi date spitalelor militare. În acest scop se dispune: 1. Începerea lucrărilor Comisiunilor este 29 Ianuarie 1942. Locul de predare pentru toate raioanelor este la depozitul general, aflat în str. Novorâbnaia
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
O estimație aproximativă trebuie să arate că prestațiunile ce populațiunea evreiască din Cernăuți ar trebui să efectueze potrivit decretului lege în cauză, ar atinge o sumă fantastică, așa încât chiar dacă evreii din Cernăuți ar da ultima lor cămașă și ultima lor pernă ei totuși n-ar putea îndeplini prevederile legii, acestea depășind în măsura cea mai mare posibilitățile lor materiale. Să ne fie permis a arăta că nici Legea pentru înființarea "impozitului excepțional de reîntregire", publicat în Mon. Of. No. 89/421136
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
costumelor populare și vechimea diferitelor obiecte, dar ochiul unui vizitator a văzut dincolo de aceasta, a văzut cum, în secolul tehnologiei avansate și al informaticii mai există încă oameni mici și mari care cred în strigoaice sau în busuiocul pus sub pernă. Realitatea e dură, căci astăzi deja valențele istorico- culturale ale unei sărbători, tind spre conservatorism. E un lucru deosebit că în fiecare an Școala Normală, prin intermediul unor oameni deosebiți, readuce acea nostalgie după trecut în sufletul fiecăruia dintre noi. In
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
o doamnă mărunțică și plină de viață, anume pe doamna profesoară Maria (Coca) Agapi, Domnia Sa fiind schimbul unui bănuț. Sarea înseamnă moliciune, iar cioburile fericire. În această noapte fetele își pot afla ursitul. Tradiția spune că, dacă își pun sub pernă busuioc sfințit, sau un pieptene ,sau manâncă o turtă, sărată tinerele vor afla cu cine se vor căsători. Tot în această noapte strigoii bântuie liberi. Pentru a fi feriți de acțiunea lor malefică oamenii pun usturoi la ferestre și uși
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
rețele de energie termică 0,5 - rețele de gaze naturale 0,5 - rețele de telefonie 0,5 - rețele de transport urban 0,5 f) Caracteristicile geotehnice ale terenului: ... - terenuri normale 1,0 - terenuri dificile de fundare care necesită îmbunătățiri: compactări, perne de pămînt sau balast, coloane de balast etc. - 0,2 - terenuri care necesită desecări și măsuri contra inundațiilor - 0,4 - terenuri situate în zone instabile - alunecări de versanți, alunecări de talazuri, ruperi de maluri - 0,7 g) Restricțiile de folosire
CRITERII Nr. 2665 DIN 28 februarie 1992 privind stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108996_a_110325]
-
ajutor umanitar acordat Republicii Islamice Iran - 20 corturi (15 buc. de 5 persoane, 5 buc. de 20 persoane) 4.918.830 lei - 1.000 paturi 3.433.000 lei - 2.000 cearșafuri 1.687.800 lei - 1.000 fete de pernă 289.060 lei - 500 prosoape 169.750 lei - 5.000 pachete comprese tifon (4.500 pachete 10/8, 500 pachete 40/40) 1.139.750 lei - 3.000 feși de tifon (1.500 buc. 5/10, 1.500 buc. 10
HOTĂRÎREA nr. 138 din 6 aprilie 1993 privind acordarea unui ajutor umanitar Republicii Islamice Iran ca urmare a inundaţiilor catastrofale înregistrate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109382_a_110711]
-
întru eterna slavă a pesedismului. Tiptil-tiptil, alde Vanghelie ori Culiță Tărâță reapar pe generic afișând zâmbete largi, de proaspăt revirginizați de către aspiratorul de pete numit PNA. Or, dacă oamenii sunt curați ca lacrima, de ce să nu-i repunem pe moile perne catifelate de unde i-am coborât până să treacă uraganul campaniei electorale? Și uite-așa, c-o scrisorică de fante de mahala, c-un talk-show ușor ca un șpriț, cu două-trei amenințări semi-voalate, cu câte un sondaj de opinie plesnind de
Nu da șagă dă tunuri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12552_a_13877]
-
încît nici măcar negustorii de șerpi sosiți din partea cealaltă a Zidului nu știau unde se află, pe unde umblă. Din acel moment, la palat s-a înstăpînit liniștea, s-a interzis vorbitul, muritul, născutul și amintitul. împăratul Sang zăcea abătut pe perna lui așternută cu petale de trandafiri. Să se fi speriat Liu de însărcinarea primită și acum se ascunde pe undeva, ori s-o fi refugiat în codri? Să se fi alăturat țăranilor? Sau s-o fi înfruntînd pe sine? împăratul
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
Așa cum o poate vedea astăzi oricine la Muzeul Freud din Londra, e vorba de o banală sofa, acoperită cu o cuvertură în nuanțe maronii, ce reproduce, în gustul vremii, o formulă grafică nostalgic-medievală, cu ușoare inflexiuni orientale. Nu lipsesc, firește, pernele moi, îmbrăcate în catifea, iar la căpătâi, în stil ,Empire", un fotoliu, îmbrăcat și el într-un material moale, verde și maro. Pe perete, în dreapta, câteva rafturi cu cărți legate în piele. Deasupra canapelei, o fotografie a unui personaj în
Clubbing pe canapeaua lui Freud by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11358_a_12683]