5,162 matches
-
întîlnirea cu textul, de a te înstăpîni asupra lui, impunîndu-i un înțeles care trebuie să fie neapărat străin de intenția textului, de contextul lui originar 4. Cînd demersul lor e dominat de pozitivismul secolului al XIX-lea sau de relativismul postmodern, științele religiei ne pun în față o distanță verticală nu doar anulată, ci chiar interzisă, imposibilă. Ele ajung la performanța de a-și lichida obiectul de studiu. Tipologia distanței se completează astfel cu rubrica ei extremă, cu al său caput
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
noastră nu e numai scena ascensiunii fundamentalismelor politizate, agresive. Ea se caracterizează și prin fenomenul cu totul nou al deschiderii conștiințelor către diversitatea religioasă, către legitimitatea și beneficiile ei spirituale. Există analiști care înclină să califice această deschidere ca relativizare postmodernă a credinței. A admite că și alte religii sînt purtătoare de adevăr ar însemna să accepți fragmentarea adevărului sau evacuarea temei lui, pe de o parte ; ar însemna să dai cale liberă alegerii individuale în materie de religie, pe de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pe care o vom numi, simplificat, narativă (...)"7. Astfel putem urmări tendința de cenzură a unei imagini pentru a o înlocui cu ceva nou sau cu forme deja existente, dar ocultate. Chiar dacă acesta prin structura sa induce ideea unei perioade postmoderne, termenul postmodernism și, ulterior cel de transmodernism 8 încearcă surprinderea unor aspecte teoretice ce se dezvoltă într-un mod diferit față de momentele istorice numite în mod generic modernitate și care au determinat apariția curentului cultural modernism. Prin introducerea prefixului post-
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
termenul își pierde din valențe și noutate, el fiind un termen consacrat și ușor de utilizat în scrierile ce urmăresc anumite transformări teoretice. În ciuda concluziei lui Lyotard din introducerea realizată culegerii de articole numită L'Inhumain cum că: "Termenul de postmodern a servit, mai mult rău decât bine, dacă mă gândesc la rezultate, pentru a desemna ceva din această transformare"9, vom folosi termenul postmodernism pentru a desemna totalitatea de transformări de la nivel teoretic prin care se încearcă schimbarea imaginarului 10
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
poate apare datorită sfârșitului resurselor sale. Indiferent de modul în care este imaginat sfârșitul, literatura din acest domeniu este suficient de vastă pentru a fi luată în considerare măcar ca un semnal de alarmă. Aflându-ne între ideile de epistemologie postmodernă sau post epistemologie ne gândim dacă modalitatea de a vedea lumea specifică celei de-a doua jumătăți a secolului XX este o nouă paradigmă 21 (o nouă formă de imaginar) sau doar o dezvoltare a vechii paradigme (atingerea unei stări
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o perioadă de cenzură, dar și una de complementaritate la nivelul imaginarului descris anterior. Structurile aparent de opoziție pot fi doar forme de completare a unei imagini/paradigme. Valorile identificate ale celor două perioade corespunzătoare, cea modernă (epistemică) și cea postmodernă (post epistemică), arată o complementaritate a celor două perioade. Nu putem considera că există o ruptură între ele, ci mai degrabă un transfer de la real spre imaginar, transfer specific unei plinătăți de imagine. Momentul de dezvoltare aduce la un moment
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
aceste trăsături ne duc cu gândul la aceeași concluzie. Chiar dacă în cazul universului epistemic postmodernismul și-a făcut loc mai târziu, prin schimbarea ce s-a realizat, datorită trecerii de la realitate la imagine a universului, ne aflăm în plină mentalitate postmodernă. Totuși, limbajul și atitudinea oamenilor de știință arată că știința încă nu și-a pierdut încă influența sa asupra universului epistemic. Încă se mai fac "descoperiri științifice", acestea reprezentând realitatea și adevărul. Teoriile din paradigmele trecute sunt considerate în majoritatea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Este mai ușor a considera universul ca fiind subiectiv decât să schimbi mentalitatea subiectului. Pentru a sublinia cele susținute de noi aducem drept exemplu cazul lui David Bohm. Putem să-l considerăm a fi elaborat o teorie ce îndeplinește criteriile postmoderne. În cartea sa, Plenitudinea lumii și ordinea ei23, după ce, în prima parte, susține ineficiența științei moderne și tendința acesteia spre fragmentare, criticând modul în care știința își consideră teoriile drept realități, în partea a doua susține teoria rheomod-ului, folosind tocmai
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
modul în care știința își consideră teoriile drept realități, în partea a doua susține teoria rheomod-ului, folosind tocmai instrumentele criticate mai înainte. Postmodernitatea transferă discursul științific de la real la imaginar, dar se ferește de elementele ce țin de ludic. Universul postmodern este unul "serios". Tocmai de aceea, din întreg discursul susținut până acum am eliminat un element important: descoperirile din domeniul informaticii care aduc ideea de realitate la un nivel nou apropiat de cel ludic. Care este diferența dintre joc și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
1985. Le Goff, Jacques, Imaginarul medieval, Editura Meridiane, București, 1991. Le Goff, Jacques, Intelectualii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994. Lucretiu, Poemul naturii, Editura Minerva, București, 1981. Luther, Martin, Scrieri, Vol. I, Editura Logos, Cluj-Napoca, 2003. Lyotard, Jean-Francois,Condiția postmodernă. Raport asupra cunoașterii, Editura Babel, București, 1993. Lyotard, Jean-Francois, Inumanul. Conversații despre timp, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2002. Maltot, Hermant Curato di, Storia delle Eresie, Appresso Franceso Piteri, Venzia, 1750. Maria de Liguoari, Alfonso, Istoria dell'Eresie, Edizione Secunda
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Descartes. În aceeași serie, au mai apărut (selectiv): • Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga, Valică Mihuleac • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Cultura recunoașterii și securitatea umană, Anton Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Dreptatea ca libertate. Locke și problema dreptului natural, Gabriela Rățulea • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
științelor naturii", în Ilie Pârvu, Istoria științei și reconstrucția ei conceptuală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, p. 350. 6 Angela Botez, "Postmodernismul și episemologia sa", în Revista de Filosofie, nr. 4 (iulie-august) 1994, p. 345 7 Jean-Francois Lyotard, Condiția postmodernă. Raport asupra cunoașterii, Editura Babel, București, 1993, p. 25. 8 Termenul de transmodernism introdus de Rosa María Rodríguez Magda, ideea dezvoltată în lucrarea Transmodernidad, Barcelona, Anthropos, 2004, prezintă în spiritul lui Francis Fukuyama (The End of History and the Last
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ideile relativismului, aduce zona imaginarului la nivelul realității. Lumea a treia descrisă de filosof nu este decât un proces invers al relativizării. În loc să considerăm realul ca formă subiectivă, considerăm imaginarul ca formă a obiectivă a realului. 18 Jean-Francois Lyotard, Condiția postmodernă. Raport asupra cunoașterii, Editura Babel, București, 1993, p. 25. 19 Frijof Capra, Taofizica, Editura Tehnică, București, 1999. 20 T. Toro, Fizică modernă și filosofie, Editura Facla, Timișoara, 1973. 21 Termenul este folosit în sensul strict al lui Th. Kuhn. 22
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
coexistență, la Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, 2011, însoțită de o prefață semnată de Codrin Liviu Cuțitaru. Marea întrebare pe care își propune să o cerceteze și la care să formuleze un posibil răspuns este: dă, oare, epoca actuală "postmodernă" vreo șansă continuității, stabilității și identității, sau este cumva prologul unei stări în care omenirea devine infinit și etern plastică, predispusă la schimbări și reinventări neîncetate? Argumentația va fi întemeiată pe un excurs teoretic general în care sînt cuprinse în
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
redus-o la două dimensiuni, ecranul plat al laptopului sau aparatului TV ne-au aplatizat. Sîntem oameni plați. Patru: Modificarea relațiilor dintre sexe, cel mai puternic mijloc în subminarea familiei tradiționale: "Aceasta e, probabil, cea mai puternică formă de relativizare postmodernă, în măsura în care este îndreptată către modificarea naturii umane ca fenomen de la sine înțeles în istorie" (V.N.). Cinci: Tensiunea dintre globalism și multiculturalism, unde globalismul e centralizator și universalist, iar multiculturalismul, prin contrast, afirmă și susține diferențele rasiale, culturale, de gen și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
spectrul unor dezechilibre profunde între viteza mereu accelerată a progresului tehnico-economic și încetineala, ca să nu spunem stagnarea noastră, în plan spiritual și ideal. Această diferență de viteză riscă să ne distrugă, să ne scindeze iremediabil. Aici putem afla rădăcina răului postmodern, a pierderii sensului, a depresiei și devitalizării, a formei de spectacol, de sex și de drog ca posibile refugii. În esență condiția postmodernă întruchipează, ironic sau nu, starea în care discrepanța dintre material și spiritual începe să oprime istoria umană
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Această diferență de viteză riscă să ne distrugă, să ne scindeze iremediabil. Aici putem afla rădăcina răului postmodern, a pierderii sensului, a depresiei și devitalizării, a formei de spectacol, de sex și de drog ca posibile refugii. În esență condiția postmodernă întruchipează, ironic sau nu, starea în care discrepanța dintre material și spiritual începe să oprime istoria umană și să destabilizeze opțiunile viitoare, să le pună sub semnul întrebării" (V.N.). Încît ne întrebăm, alături de profesorul de la catedra "William J. Byron. Distinguished
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
care discrepanța dintre material și spiritual începe să oprime istoria umană și să destabilizeze opțiunile viitoare, să le pună sub semnul întrebării" (V.N.). Încît ne întrebăm, alături de profesorul de la catedra "William J. Byron. Distinguished Profesor of Literature", dacă această condiție postmodernă mai face încă parte din istoria culturală. O oază de continuitate pare a fi "postmodernismul" ca mișcare culturală. Viziunea lui Empedocles asupra universului îi pare lui Virgil Nemoianu aplicabilă actualului context; pentru filosof, universul e un haos turbulent provocat de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
adeseori laxă, copleșită de multiplicitatea opțiunilor posibile, sîntem avertizați: devine practic imposibil să negi un loc printre aceste gîndiri religioase și valorilor culturale canonice. Filosoful comparatist va apela la cînteva exemple concrete de continuitate și stabilitate existente în oceanul relativității postmoderne. Ca reper de referință al declanșării modernității globalizatoare este luat anul 1500, deși au fost evenimente favorizante cu mult mai vechi, ca apariția creștinismului, a impunerii organizării numerice ori alfabetice. Iluminismul secolului al XVIII-lea a determinat pînă la începutul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cu îndreptățire Virgil Nemoianu, este temeiul pe care trebuie să se sprijine o gîndire democrat-creștină cu adevărat serioasă și credibilă. Democrația creștină, față de mai vechile doctrine liberale, conservatoare sau socialiste pare a fi capabilă să asigure răspunsurile necesare dilemelor vieții "postmoderne". Secularizarea este benefică statului, cu amendamentul de a se asigura din partea laicatului o atitudine binevoitoare și protectoare față de religie, sigur benefică ambelor părți. "Creștinismul, cum judicios remarcă profesorul de la Universitatea catolică din Washington, a fost, mereu și mereu, o credință
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
religioase și cultural-literare. În această linie de gîndire, valori diferite precum mila, curajul, nedeterminarea, speranța, onoarea și cumpătarea pot coexista cu succes și pot contribui la interesul general. Eu consider umanismul creștin o posibilă soluție la uriașa diversitate a contradicțiilor postmoderne" (V.N.). Frumosul care înglobează literatura și arta, și spiritualul, ce cuprinde religia, cu preponderență creștinismul, sînt cei doi piloni de sprijinire și asigurare a identității și continuității în contemporaneitate. Soluțiile propuse de Virgil Nemoianu în îmblînzirea postmodernității sînt nu numai
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pretențiilor ideologizate ale științei pur raționaliste și refuzul de a ține știința pe un fel de piedestal, ca pe o expresie supremă, de nezdruncinat, a adevărului în comparație cu orice alt tip de discurs. Aceasta e una dintre consecințele stranii ale relativismului postmodern (semnalat de mulți intelectuali, inclusiv de Benedict al XVI-lea): scepticismul urmărit cu încăpățînare și onestitate trebuie să se nege pe sine în final. (Acest tip de paradox logic a fost deja observat de către unii filozofi ai antichității greco-romane.) O
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pledează în favoarea diversității etnice, naționale, rasiale... Romantismul și curentele care l-au urmat au sfîrșit, cum remarcă Virgil Nemoianu, să pună bazele fenomenului multiculturalist. Context în care constată cu justețe: "De fapt, se prea poate ca ceea ce noi numim "condiție postmodernă" să nu fie decît un cazan în care nenumăratele variante de interacțiune dintre globalism și multiculturalism fierb și dau pe dinafară, provocînd multora o stare de confuzie, de nesiguranță și de angoasă în ceea ce privește viitorul". Filosoful comparatist face o radiografie exactă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
funerare, ca și cele mai multe buletine de vot au pe ele o cruce". În numele optimismului, fără de care se susține că nu sînt șanse de supraviețuire în viitor, se cere inhibarea, reducerea la tăcere a literaturii, în care pesimismul face legea. Globalizarea postmodernă și-a pus amprenta pe întreaga activitate socio-umană, este dominată de fragmentare și constantă relativizare. În acest ocean al dezolării, al lipsei de sens răsar, iluminează șansele stabilității și identității. Varianta postmodernă a globalizării conține spații și goluri, ne permite
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a literaturii, în care pesimismul face legea. Globalizarea postmodernă și-a pus amprenta pe întreaga activitate socio-umană, este dominată de fragmentare și constantă relativizare. În acest ocean al dezolării, al lipsei de sens răsar, iluminează șansele stabilității și identității. Varianta postmodernă a globalizării conține spații și goluri, ne permite să menținem sau să construim identități și stabilități, să ne deplîngem înfrîngerile și să le contemplăm cu o tristă seninătate, să țesem continuități, să reînviem tradiții, să facem mișcări de eschivă" (V.N.
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]