5,618 matches
-
de dominare ce o animă. Cele douăzeci și opt de întrebări ale chestionarului ocolesc termenul de dialect preferîndu-l pe acela peiorativ de jargon. În afară de aceasta ele depășesc cadrul strict lingvistic testînd gradul de adeziune al maselor față de Revoluție, patriotismul lor civico-național și "prejudecățile" de ordin lingvistic ce le stînjenesc. În fapt însă, numeroși corespondenți ai abatelui Grégoire nu vor decît să-și apere particularismul lingvistic, argumentînd, de exemplu, că este vorba de o "limbă a fraților și a prietenilor", și că "pentru a
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
autenticitate decît în expresia trăsăturilor specifice ale unei societăți și ale unei culturi. La rîndul său, Herder va preciza în 1774, în O altă filozofie a istoriei în care contestă fără ocolișuri primatul raționalității kantiene și pretenția de universalitate că "prejudecata este bună la un moment dat, fiindcă aduce fericire. Ea readuce popoarele în matca lor, le întărește atașamentul față de origini, le face mai înfloritoare în ceea ce au specific, mai ardente și, în consecință, cu atît mai fericite în năzuințele și
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în matca lor, le întărește atașamentul față de origini, le face mai înfloritoare în ceea ce au specific, mai ardente și, în consecință, cu atît mai fericite în năzuințele și scopurile lor". "Națiunea cea mai ignorantă, adaugă el, cea mai plină de prejudecăți este din acest punct de vedere, adesea, cea dintîi: epoca dorințelor de emigrare și a călătoriilor pline de speranță, în străinătate, reprezintă deja boală, morbiditate, presentiment al morții"205. Nu se putea să fii mai explicit în exaltarea tacită a
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
evolutive și deschise. Astfel este concepția lui Bertrand Badie care consideră națiunea drept cadru al unei "construcții identitare" ce rezultă din mișcarea diferitelor ansambluri umane.211 În spiritul unei astfel de idei Herder respinge pretenția europeană a universalității și invalidează prejudecățile rasiale, spunînd: "cuvîntul rasă se raportează la o deosebire care nu există"212 și se revelează chiar anticolonialist, cu anticipație. E adevărat că opinia sa asupra "lumii a treia" suferă de ambiguitate prin însăși ostentația sa. Sub acoperirea cine știe cărei specificități
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Destinat unui mare viitor în perspectiva naționalismului romantic și apoi al extremei drepte antidemocratice, Volksgeist-ul, spiritul poporului, constituie în ochii săi singura valoare imperativă. Interesant este faptul că această filantropie populistă nu l-a împiedicat pe Herder să rămînă fidel prejudecăților inega-litare ale epocii sale. El aderă la teoria climatelor a lui Montesquieu și crede în superioritatea genetică a anumitor grupuri chiar dacă obiectează față de conceptul de rasă, fiindcă, dacă îi neagă realitatea, o face doar pentru a-i opune ideea că
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
exterioare (Kürwille). Și în Franța transpare această dihotomie, prin Émile Durkheim care distinge solidaritatea mecanică a societăților de tip comunitar, de solidaritatea organică a societăților industriale, cu mai mare diferențiere socială. Numai termenii sînt alții sau poate numai gradul de prejudecată împotriva societății. Fără îndoială aceeași poziție, ceva mai nuanțată, manifestă și sionistul Aharon David Gordon care distinge grupările unite prin experiență comună de cele care sînt rezultatul unei construcții intelectuale. Aceasta însă nu-l împiedică să scrie în cele din
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
idealului democratic, Renan este mai curînd un agnostic, un pozitivist conservator, fidel pînă în 1870 națiunii făurite prin legitimitate dinastică și nu pe baza suveranității populare. Însă, în ciuda specializării sale profesionale, Renan se lasă cucerit de teoriile antisemite și de prejudecata superiorității ariene. În Histoire générale des langues sémitiques, apărută în 1855, el susține că "în comparație cu rasa indoeuropeană, rasa semitică reprezintă într-adevăr o combinație inferioară a rasei umane"231, iar în 1862, în discursul de deschidere de la catedra Colegiului francez
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
vorba aici chiar de cei foarte apropiați care suportă povara "dublei educații, a despotismului și catolicismului"275. Autosatisfacția francezilor se exprimă în alt mod. Ei nu se consideră doar inventatorii libertății, ca englezii ci, pur și simplu inventatorii civilizației. Această prejudecată rămîne ne-schimbată la Guizot care în 1828 apreciază că "nu există nici o idee măreață care să nu fi trecut mai întîi prin Franța"276, la Napoleon III care consideră Franța drept "o santinelă înaintată, și primul pion al civilizației
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
amplu proces așa-numit de "normalizare lingvistică" ce constă în fapt în impunerea limbii basce unei majorități rămase în cea mai mare parte hispanofone.384 În schimb, în măsura în care ambiția națională provenea dintr-un particularism cultural ce ignora exaltarea religioasă și prejudecata rasistă, în Catalania, nu s-au manifestat astfel de excese. Dimpotrivă, s-ar putea spune că mișcarea catalană s-a orientat chiar de la început spre o perspectivă democratică, îndeplinind astfel un rol de precursor la scara întregii Spanii. Cu reprezentanți
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
nu exaltă Republica sau Parlamentul, adică Statul sau casta profesioniștilor ce dețin puterea, ci se referă la Suveran, adică la poporul căruia, onorat astfel, i se împrumută maiestatea atribuită cîndva monarhilor absoluți. În plus, această desemnare nu se potrivește cu prejudecata care postulează sinonimia cuvintelor popor și guvernanți și care atribuie națiunii un destin sublim în ordinea universală. Contractul elvețienilor nu se joacă cu cuvintele și nu manifestă nici o ambiție educativă. Năzuința sa modestă se supune mai curînd unui resort negativ
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
dacă nu cumva naționalistă, conducătorii politici se străduiesc să o folosească, mai ales cînd o pot justifica în numele apărării. În plus, lucrurile nu se opresc la aceste mici cazuri ce relevă spiritul de parodie. Și mai demnă de subliniat este prejudecata superiorității sau ireductibilității naționale care se conservă destul de bine. În Franța mai ales, aceasta se exprimă printr-o rivalitate persistentă față de anglo-saxoni, de exemplu, atunci cînd vreun fost responsabil al celulei africane a președinției Republicii observă că "Franța este mai
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
devin frânele ce pun piedică avansului creativității din fabrica pe care o coordonează. Tratamentul la care sunt supuși entuziaștii inovatori acționează ca o hârtie de turnesol. Ironia de care este înconjurată munca acestor pionieri staliniști trădează răspândirea unui spirit antipartinic. Prejudecata "studiilor de specialitate" este una abandonată în democrația populară. Uzina comunistă este hrănită de energia celor care se dedică schimbării, conștienți fiind de poziția lor de constructori ai socialismului. Îndoiala în fața liniei de partid este un păcat capital. Neglijarea cabinetului
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Le vom cere mereu în literatură, artă, în filosofie, în modul de a gândi al fiecăruia. Trebuie să creem în locul stupidelor dogme obscurantiste iluminarea umanitară. Va trebui să schimbăm până în adâncuri structura concepțiilor noastre îmbuibate de superstiții primitive și de prejudecăți retrograde". Mesajul a fost foarte bine primit de Ion Călugăru în ediția din 11 noiembrie 1944 a Scînteii ("Despre poziția unei reviste de cultură"). În Scînteia, noua direcție va fi teoretizată într-un articol semnat de Victor Iliu, intitulat sugestiv
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cădem, deci, de acord că, într-un sens larg, intelectualii operează în mod frecvent într-o schemă ideologică. Prezența publică a unui intelectual implică o poziționare ideologică în care se regăsesc incluse elemente de ordin axiologic, tipuri de raportare etică, prejudecăți (în sens gadamerian), chiar stereotipuri, preferințe politice și opțiuni de viață, toate acestea transferându-se, implicit, la nivelul produselor simbolice ale activității intelectuale, identificabile, evident, în spațiul discursiv. Dacă într-o societate plurală sau, în sens popperian, "deschisă", există o
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
semantică nu mai ține cont doar de dorința unuia sau a altuia, pentru că, vrând-nevrând, trădează gânduri ascunse, sentimente refulate, invită cuvintele să-și găsească locul într-o rețea de simboluri care oferă posibilități nenumărate de asociere sau de combinare, deșteaptă prejudecăți, solicită sau împiedică adeziunea la ansamblul ideatic propus. Textul pare uneori că își modelează cititorii, iar alteori că își subjugă și autorul, pe care-l trădează. Studiul nostru este, din acest punct de vedere, o încercare de a identifica acele
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
prisma caracterului protestatar al poeziei, dar, mai ales, ținând cont de faptul că multă vreme nu se numără printre favoriții regimului) pare să ilustreze foarte clar acest aspect. Desigur critica literară este adesea victimă a contextului cultural, social, politic, a prejudecăților de moment, a simpatiilor sau a antipatiilor și, probabil, nu ar fi la fel de interesantă dacă nu s-ar lăsa influențată de acești factori. Împrumută adesea stilul literaturii și alunecă în capcanele limbajului care permite interpretări și reinterpretări ce se pot
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
date de-a lungul timpului, preferă să abordeze problema aceasta într-un stil dinamitard: Se știe că unul dintre cele mai reprezentative aspecte ale poeziei moderne este acela al rânjetului sarcastic, pe care aceasta îl comite înaintea unui castel de prejudecăți și limite burgheze. Poetul modern își însușește libertatea satanică de a dărâma, acolo unde s-a clădit cu calcul și sudoare o întreagă citadelă de etichete și rețele convenționale", deși poezia unora dintre albatrosiști este scrisă chiar în acest stil
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și ale cărei aspecte grotești uneori sunt respinse de către puriști și, în consecință, exprimă un refuz al scrisului frumos și o preferință pentru "emoții puternice, (...) viață reală, dezbrăcată, adevăr în pielea goală, realitate cu bube și redată la rece, fără prejudecăți, fără calapoade sau decaloguri de bună creștere"170. Astfel, chiar dacă Ion Caraion nu a făcut parte propriu-zis din grupul de la Albatros, părerile exprimate apoi în publicațiile vremii, îl apropie ca ideologie de acesta. Seria interdicțiilor va continua și în anii
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
scrisului frumos care va reveni ca laitmotiv al profesiunilor de credință ale poetului. Își exprimă, de asemenea, convingerea că nimic nu poate împiedica această literatură să se manifeste, tocmai "fiindcă ea este o realitate care respiră prudent dar sigur (...) fără prejudecăți, canoane și paragrafe; fiindcă irită; fiindcă sufocă tot ce parvine din mediocritate sau tinde către ea; fiindcă literatura nouă care gâlgâie la barierele inimii și așteaptă să inunde, să se reverse ca o ploaie torențială peste betonul orașelor îmbâcsite de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pentru că acesta se dovedește a fi lipsit de autenticitatea necesară transmiterii unor emoții puternice. Poezia care literaturizează viața servindu-se de clișee de exprimare este o dovadă de lașitate și, în linia demistificatoare a avangardei, Caraion cere o poezie "fără prejudecăți", a adevărului "în pielea goală"197. Deși recunoaște eventualele pericolele care pândesc o literatură inspirată din viața mulțimii, crede că aceasta ar putea să fie soluția care să-i asigure perenitatea. Inovațiile din literatura modernă nu i se par decât
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
translatorii nu mai au ce căuta: iar ultima noastră reacție/ rămâne netezirea acestui pântec, desproprietărit parțial de buric", Memorie). Prin violența limbajului și prin mesajul transmis, Caraion amintește de literatura avangardei, pentru că regăsim și aici ideea de a înlătura orice prejudecată, de a elimina clișeele de gândire și de exprimare, inutile și mutilante, omul nu mai are nevoie de un "translator" care să-i explice realitatea sau să o transfigureze. Cangrenă sintetizează în lungile sale enumerări trăsăturile principale ale spațiului citadin
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în clișee ("disprețuim cumințenia reumatică/ a inșilor bolnavi de centimentri pătrați." - Antreul poemului). Antreul poemului se apropie astfel ca structură și expresie de manifestele avangardei. E un refuz al tradiției poetice și o afirmare a necesității unei poezii lipsite de prejudecăți, de literaturizare forțată. Textul se construiește prin asocieri șocante, elemente ale limbajului cotidian, colocvial, cu valoarea depreciativă adesea, se descoperă indisolubil unite cu elemente care redau sfera poeticului ("igrasie din ploaie, rachiu din poem/ otravă murdară, țipătul spân"). Acumulările de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
opera sa o poate aduce în această calitate, cere omenirii să facă "curat în odăi", să arunce "tot ce avem cenușiu în noi". Se propune astfel o purificare spirituală, o desprindere de materialitate, dar aceasta se face prin renunțarea la prejudecăți, prin acceptarea realității așa cum este fără false iluzii, fără mistificări. De aceea, poezia propusă este inedită, distanțându-se de tot ce s-a scris până în acel moment: "eu vin în numele poeziei pe care n-a scris-o nimeni,/ pentru că fiecare
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
dintr-un joc al aparențelor, al iluziilor. Oscilația între siguranță și îndoială tinde să devină modalitate primordială de constituire a discursului poetic. În acest caz, poemul alternează interogații, îndoieli, cu axiome. Numitorul comun îl constituie însă dorința de a răsturna prejudecățile, pentru că elementele în legătură cu care există deja clișee de gândire, de exprimare, de asociații sunt luate în răspăr, sunt puse sub semnul întrebării. Evidența este privită cu suspiciune. Și nu intră în această discuție doar evidențele/ adevărurile lumii contemporane, ci și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
maximă sau de poantă, care însă se constituie ca o parte firească a lumii descrise. Discursul sincer nu presupune doar referire strictă la viața comună sau acceptarea existenței cotidiene ca realitate supremă, ci și renunțarea la false pudori și la prejudecățile de orice tip. Se adoptă astfel maniera exprimării directe cu aducerea în prim-plan a eului emitent care se adresează unui lector invitat să devină parte a universului fictiv: "Eu zic să fim optimiști și să ne lipim cu burta
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]