6,389 matches
-
n-a fost Întotdeauna realizată Într-o concertare echilibrată și pe deplin consensuală. În consecință, o serie de actori locali, ca și anumiți aleși, diferit poziționați pe eșichierul politic, au ajuns să denunțe crearea unor „ținuturi de drept seniorial”, sub pretextul apărării democrației locale care, după ei, este supusă astfel „dorințelor prințului”. Rămâne Însă o Întrebare obsedantă: cum vom putea, pe viitor, să păstrăm legitimitatea municipală, instaurând În același timp un cadru mai larg care să n-o submineze? Deocamdată, instanțele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Ăal doilea om ca importanță, după Șamil însuși) s-a predat acum câteva zile guvernului rus. El era cel mai curajos - sufletul luptelor din toată zona circaziană, dar a fost obligat să comită o acțiune josnică“. Cam acesta ar fi pretextul real al romanului. Naratorul Ăaproape perfect cameleonic pliat pe textura cărții) începe povestirea în stilul preferat de Tolstoi în romanele scurte: încadrează povestirea într-un chenar. Acesta ar putea fi unul strict narativ: cum e „sertarul“ teoretic-polemic în Sonata Kreutzer
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
să pomenesc nimic de ani, fără să mi se ureze diverse - doar cu multe, multe cadouri. Propun un concurs (fără premiu): găsiți cinci metode de a evita sărbătorirea aniversării - oricum petrecerea e pentru prietenii noștri, nu pentru noi -, minciuni, tertipuri, pretexte, supărări mimate, ceva care să nu ne oblige să ne bucurăm că am împlinit o vârstă. De exemplu, am putea lucra tot anul la un plan de manipulare în masă - i-am convinge pe toți cunoscuții că ziua noastră nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
a penitenciarului, Penal-Banda, programul tandemului Tamango-Hartner s-a încheiat cu o liberă discuție între protagonista filmului Gadjo Dilo și deținuți; film proiectat, șase ore mai apoi, pe pereții Centrului Cultural German. „Pentru mine, IRAF a fost de la bun început un pretext de a întâlni publicul timișorean, cu atât mai mult cu cât de zece ani nu am mai cântat în România; apoi, de a vedea cum este perceput aici filmul «Gadjo Dilo», care niciodată nu a rulat în cinematografele din țara
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
narative opționale sau obligatorii sînt implicate în procesul de narare poate deveni foarte complicată. Schema general acceptată de naratologi este următoarea (vezi Chatman, 1978: 151). În cercetarea lui Chatman, autorul real și cititorul real sînt lăsați la o parte, sub pretextul că contrapunerile lor „implicate” funcționează ca substitute în procesul de transmisie narativă. Mai mult decît atît, Chatman susține că perechea narator-naratar reprezintă poziții opționale. Voi propune o alternativă simplificată care sper să nu ignore posibilele complexități; voi argumenta că, în pofida
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
dacă nu complet eliminate). Într-un articol de ziar, relatarea în VD a unei celebrități din lumea sportului, de exemplu, pretinde a fi o înregistrare fidelă a cuvintelor rostite; dar vorbirea directă din proză este o simulare susținută de un pretext, iar uneori autorul poate decide să nu simuleze prea mult, așa cum nici Shaw și nici Becket nu s-au simțit obligați ca în piesele lor să implice personajele într-un dialog care să sune asemeni unuia dintr-o conversație naturală
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
intestinale, - pacienți cu boli cronice, care au constituție tuberculinică și care răspund parțial la remediile aparent indicate (simmile) necesită Tuberculinum. Expresii comune ale variabilității, așa cum sunt observate în practică - schimbare de: - colegi și școală, - carieră, - serviciu la cel mai mic pretext, - hobby, - doctor, - prieteni, - profesie. - case: de exemplu: va sta câteva zile cu un vecin, apoi cu celalalt. III. Dorința de călătorie și descoperiri Un adevărat cosmopolitan: - exaltat și entuziast anticipând fiecare călătorie sau excursie, - simțul aventurii, - senzație că viața este
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
care se consideră „mai superiori“ (sic!) față de cei ce susțin valoarea națională a creației, este o falsă rezolvare a problemei, pentru un motiv foarte simplu: „cosmopolitismul, spune din nou Eminescu, nu există decît ca simulațiune, ca fățărnicie. El mai e pretextul pentru lenea și indiferentismul celor care nu cunosc un alt scop pe lume decît acela de-a trăi bine“ <footnote Ms. 2257, după Mihai Eminescu, op. cit., p. 91. footnote> . Afirmația aceasta poate părea dură, dar, dacă se are în vedere
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
succesului obținut de Partidul Nazist în alegerile din 1932. Rezultatul a fost dictatura nazistă îngrozitoare ce a urmat ascensiunii lui Hitler în funcția de cancelar la sfârșitul lui ianuarie 1933, incendierea Reichstag-ului pe care el a folosit-o ca pretext pentru a-și asuma puteri excepționale cu mai puțin de patru săptămâni mai tîrziu, și alegerile falsificate de la începutul lui martie 1933. La fel, în Uniunea Sovietică, așa cum arată Jack A. Goldstone, circumstanțele economice și mai dificile din anii 1980
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Politicization", American Historical Review, 1982, pp. 357-389. 6 Guvernul comunist din România a fost instalat ca urmare a unei manifestații organizate de Partidul Comunist și aliații săi, în 5 martie 1945, soldată cu câteva victime. Această manifestație avea să furnizeze pretextul pentru vicecomisarul Afacerilor Externe al URSS, Vâșinski, să ceară regelui schimbarea guvernului, amenințând că nu va retroceda nordul Transilvaniei și reclamând rambursarea imediată a reparațiilor de război. În acea zi și nu în noiembrie 1946, când au avut loc primele
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
retragere de pe piață a antologiei de poezii Îngrijită de tânărul cronicar literar al revistei Contemporanul, Nicolae Manolescu, a venit ca urmare a unor „plângeri” ale unor scriitori precum Cicerone Teodorescu, Eugen Jebeleanu, Boureanu și alții din gruparea lui Stancu; sub pretextul că Manolescu a „Îndrăznit” a insera În antologie poeți „fasciști”, precum Baciu sau Radu Gyr, Își descărcau În fapt frustrarea de a nu fi prezenți ei Înșiși În antologie sau nu Într-o măsură „suficientă”!Ă 7 Succes și valoare
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
În fire, interesante pentru lector mi se par nu atât fragmentele mele de existență, fragmentele biografice ale unui autor român care a trăit cea mai mare parte a vieții sale Într-o țară din Estul Europei, În secolul XX, cât pretextul pe care acestea Îl pot oferi unei reconstituiri sau, dacă vreți, unei viziuni - subiective se’nțelege - asupra acestei frământate a doua jumătăți de secol XX, totul susținut dar și comentat cu păreri, idei, teorii chiar, ce ating - ca și În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
loc, se pare, mai ales după o conflagrație mare, cum a fost primul război, sau o prăbușire politică enormă, cum s-a Întâmplat după ’89. Ce mă supără Însă la acest exod al tinerilor, mai ales cei calificați, este falsul pretext pe care el se sprijină, fapt ce aruncă o lumină crudă asupra mentalităților pe care le moștenim, abia ieșiți din cazanul comunist, cu precădere din cel ceaușist: dacă ardelenii fugeau În America, grupându-se În jurul orașului Detroit, sau În Canada
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nici pe vremea când trăia Nedelciu și nici azi În polemică cu această tendință sau modă - În artă, orice tendință care Întârzie să producă opere viabile rămâne o modă! Eu, În ce mă privește - deoarece memoriile sunt și un bun pretext pentru confesiuni, nu-i așa? -, eu n-am dorit niciodată să afirm autenticitatea În realțiile sau În tipologia umană. Naturalismul francez o făcea magistral, ca și cel românesc, În frunte cu bistrițeanul Liviu Rebreanu. Cine poate fi mai magistral și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și adecvat profilului "cronicii" din rubrica de față. Prin urmare, e de văzut ce-i cu "teroarea istoriei" și cu ceea ce decurge de aici. Eseistul pornește de la o analogie: figura poetului îi evocă ceea ce Eminescu numește un "arheu jignit". Este pretextul de a identifica starea arheică, de singularitate și aceea de reprezentativitate (pentru spiritualitatea românească). S-a ivit momentul de a dezvolta o "temă" mult îndrăgită de Theodor Codreanu: tensiunile profunde ale ființei care trec în transindividual, în "matricea stilistică românească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
constant întru apărarea moștenirii culturale autohtone și întru respectarea demnității acesteia. În opoziție cu domnia sa avem, din păcate, destui năimiți, cozi de topor care din interes sau din prostie încearcă să dărâme tocmai coloanele de susținere ale specificului național, sub pretextul unui internaționalism dubios moștenit probabil de la internaționalismul proletar și convertit în falsele idealuri ale unei noi ordini, impuse și nedorite de nimeni, în fond un instrument de dominare a marilor capitaluri în dauna individualității unor popoare care nu pot să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a fost pacientul unor spitale de psihiatrie, a fost măcinat de o "schizofrenie care a îmbrăcat simptomele autismului". Nimeni, nici un doctor nu i-a intuit boala, în afară poetului însuși: "Nu mă lecuiesc doctorii." De fapt, s-a folosit de "pretextul bolii" pentru a-și alcătui un scut protector la agresiunile și stresul mediului. El voia "liniștea" în "țipătul" generalizat al lumii, așa că a jucat rolul nebunului: "Dar singurul care și-a cunoscut cu adevărat boala a fost poetul. Crizele de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în istorie este o întreprindere artistică de o infinită complexitate. Ce reprezintă istoria pentru romanul inspirat de trecut, cultivat de Mihail Diaconescu? Tindem să credem că reprezintă, ca și pentru Mario Vargas Llosa, "materia primă" și nu este doar un pretext, ca pentru romantici, sau un simplu "ingredient", ca pentru turbulentul Victor Hugo. Dl. Mihail Diaconescu alege chiar momentele decisive ale istoriei, percepută prin chiar principalii protagoniști, care nu sunt doar simpli agenți ai acțiunii, ci și oameni profunzi, de carne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
îl determină pe eminentul exeget Theodor Codreanu să se acomodeze prin comentariu și să-și selecteze conceptele critice din aceeași zonă semantică. Rămânem într-o zonă scripturală în care se interferează și se concurează epicul documentar iar istoria apare ca pretext, cu epicul ficțional, în care sunt activate situații și personaje cunoscute cu situații și personaje ce nu au o atestare fermă. Istoria evocată epic și simbolic nu reprezintă doar o acumulare de necunoscute în ecuația națională. De altfel, deși critica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
toate nuanțele și orientările, pentru a face paradă de libertate și democrație atât în ochii opiniei publice din România, cât și a celei, politice și economice, internaționale. Așadar, susține Theodor Codreanu, în perioada ceaușistă masca postmodernistă a fost folosită ca pretext al libertăților de tot felul pe care regimul le acorda intelighenției, iar după 1989, cum am arătat, pentru a se îmbogăți post-elita aceluiași regim, nestingherită de restricții politice, etnoculturale, morale, religioase sau de responsabilități politice. Puși (dar la sugestia cui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
aruncarea blamului deriziunii asupra a tot ce este românesc. Dimpotrivă, sunt subliniate lucruri și opere extrem de rezistente care, chiar dacă sunt bine știute, sunt maculate în ultimii ani de reprezentanții unei, sau unor linii ideologice și expediate la subsolul culturii sub pretextul demitizării. S-a procedat așa cu istoria noastră, în primii ani de după 1989, apoi s-a continuat cu literatura, știința, credința, în sfârșit cu mai tot ceea ce ne poate justifica dreptul de a avea o voce distinctă în concertul unei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nu-i așa, aceasta din urmă și dintâi, în schimb, din motive de eufonie și ritm greu de obținut prin translare"... Sigur ca A doua schimbare la față (o cercetare transdisciplinară a civilizației române moderne), Princeps Edit, 2008, pornește de la pretextul Cioran, cu Schimbarea la față a României din 1936, mai precis a "tânărului Cioran, îngrijorat ca nimeni altul de soarta României", însă premiza noii demonstrații pro domo, ca să zicem așa, îi este servită autorului nostru de o lucrare a istoricului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Th. Codreanu era conștient de faptul că "în prima etapă această carte va stârni reacții contradictorii, între encomiastică (...) și demolare, dar mai puține scrutări critice pe cât posibile obiective" (p. 12). Majoritatea celor care au criticat dur volumul au avut drept pretext și "lista autorilor canonici", întocmită partizanal de autor, în special în ceea ce-i privește pe autorii contemporani. Până și unii dintre admiratorii săi au rămas dezamăgiți de această atitudine a lui N. Manolescu față de anumiți autori contemporani ai literaturii române
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de părere că "universalitatea canonului, care este universalitatea esteticului, nu poate fi decât abuziv despărțită de național". Totuși, N. Manolescu insistă în ideea că situarea lui Eminescu în centralitatea canonului românesc este maladivă pentru națiunea română, iar ca temei și pretext pentru asemenea "concluzii" îi servește cartea Ioanei Bot, Eminescu poet național român, apărută în 2001, în care autoarea insistă în ideea că "un Eminescu paradigmatic și anistoric neschimbător și pururi exemplar pentru toată suflarea românească este o formulă mortificantă" (p.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
motiv a și răsărit bizara struțocămilă literară manolesciană. Autorul ei a preferat această opțiune tocmai pentru că, după cum conchide Th. Codreanu, "s-a lăsat sedus, ideologic, de mentalitatea postmodernistă a distrugerii canonului occidental și, implicit, românesc, atacând chiar "centralitatea" eminesciană, sub pretextul că sintagma "poet național" este o "aberație culturală"". Acest aspect al "distrugerii" amintește, involuntar, de imnul kominternist Internaționala, din care s-au inspirat revoluționarii bolșevici în Rusia țaristă la începutul secolului XX. Traducerea în limba română a imnului respectiv creează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]