12,874 matches
-
erau bune la ceva zgârieturile, i le-am arătat. Tataie a ascultat fără prea multă convingere istoria noastră, mai puțin despre țuica băută pe nerăsuflate de Fane. Numai a doua zi, când l-a întâlnit pe Fane la fântână a priceput și el în ce pericol fusesem și mirat că acesta, după atâta osteneală, a fost nemulțumit de țuica băută, i-a spus mamaiei: -De ce, fa, Susano nu i-ai dat lui Fane mai multă țuică? Te-a făcut de
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
după morcovi pentru ciorbă. L-am ascuns după butoiul cu varză. Părea mulțumit de efortul meu și s-a lăsat mângâiat până a adormit. Am ieșit din pivniță calmă, dar nu înainte de ai promite, fără să fiu convinsă că a priceput, că voi trece și spre seară pe la el împreună cu tata-mare. În curte nu-mi bănuise nimeni locul absenței, așa că, mai grăbită ca niciodată, mi-am desfăcut ghiozdanul și m-am așezat la masă. Din ce mă grăbeam, penița nu mă
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
de la început și că tot ce făcea grăsanul cu obrajii roșii trecea mai întâi de toate prin stomacul lui și pe urmă, dacă mai avea timp, se gândea și la altelele sau la alții. Mi-am scuturat capul fără să priceapă care îmi erau intențiile și am plecat spre casă plină de indignare. Pe drum începuse să-mi încolțească sămânța răzbunării. O dată ajunsă acasă, fierbeam de mânie mai rău decât apa pentru ceai. Între două ieșiri la wc am dat o
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
cu moartea; l-amenințăm zilnic cu sapa; îl devorăm cărându-l cu roaba, să-l punem în temelii la case sau să lipim sobele iarna. Artiștii plastici, din el, fac busturi în fel și chip, preșcolarii îl modelează cum se pricep, florăresele îl așează în straturi sau îl pun în vaze, iar cei mai mulți, prin nemuncă, îl batjocoresc. A fost împlântat chiar în femeie, pentru perpetuare. Din una ca tine îmi am și eu rădăcina, dar și tu trebuie să știi că
PĂMÂNTUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357344_a_358673]
-
mai ales că lecturasem, cândva, o carte despre o fermă a animalelor, alegorie, cred eu, reușită. Ce pății eu întrece orice poveste.Și numai realitatea întrece povestea. Numai ce intrai în atmosfera babilonică a limbilor păsărești, că și începui să pricep ce se gavarește pe la toate colțurile.Constatai, mintenaș, că și acolo, politica se mânca pe pâine.Adică, umana luptă pentru ciolan era, la orătănii, păsăriceasca luptă pentru grăunțe.Dacă la noi, oamenii, sunt destule „cu cântec”, la ele, toate erau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
omul, mai ales că lecturasem, cândva,o carte despre o fermă a animalelor, alegorie, cred eu, reușită.Ce pății eu întrece orice poveste.Și numai realitatea întrece povestea.Numai ce intrai în atmosfera babilonică a limbilor păsărești, că și începuisă pricep ce se gavarește pe la toate colțurile.Constatai, mintenaș,că și acolo, politica se mânca pe pâine.Adică, umana luptă pentru ciolanera, la orătănii, păsăriceasca luptă pentru grăunțe.Dacă la noi, oamenii,sunt destule „cu cântec”, la ele, toate erau cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
și s-a rătacit Așa cum rătăcește-n mine dorul Chiar dacă altceva i-am poruncit. Ei bine, azi ți-aș spune că iubirea Ca o nalucă, printre stânci, se-adapă Dar, visul ce-mi trezește amintirea, Realitatea, nu vrea s-o priceapă. Ei bine, inima ți-ar spune o minciună Însă nu poate să o împletească, În ea lacrimile se tot adună Iar, dragostea ar vrea să-nmugurească. Citește mai mult Ei bine, azi ți-aș spune că se poateChiar dacă mi-
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
greșit sensul și s-a rătacitAșa cum rătăcește-n mine dorulChiar dacă altceva i-am poruncit.Ei bine, azi ți-aș spune că iubireaCa o nalucă, printre stânci, se-adapăDar, visul ce-mi trezește amintirea,Realitatea, nu vrea s-o priceapă.Ei bine, inima ți-ar spune o minciunăînsă nu poate să o împletească,În ea lacrimile se tot adunăIar, dragostea ar vrea să-nmugurească.... XX. VIBRAȚII, de Daniela Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 295 din 22 octombrie 2011. Astrele mă
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
tovul își aprinse o țigară, ignoră privirile îngrozite ale lui Iftode și puse prima întrebare de control: - Ia, zi, băi, Iftode, tu ai citit sarcinile pă zootehnie prevăzute în plenara dăn luna trecută!? Alea spuse dă Marele Tovarăș, ca să le priceapă tot animalu’! Figura dârză a onestului Iftode trecu în registrul: „disperări de circumstanță”. Cu o puternică tentă stupidă! - Toașu, știți, noiii, mai mult cu vacilii... - Eram sigur, bă, că d-aia venii io, ca să vă esplic cum stă treaba! - Olicăăă
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357448_a_358777]
-
tâmpită. Reuși de minune! - Cu cinci la sută băi, animalule, da' tu nu intri la socoteală. Numai taurii. Adică, că văd că habar n-ai dă armetică, încă cinci capete față dă efectivul d-acu'! În total patruzeci și cinci! Pricepuși!? - Iertare, stimate tovarășe, băgă Iftode una conform documentelor, da' cinci la sută din câte avem noi acu' face aproape unu'! Fumul de țigară se opri în gâtul tovului și-i provocă o tuse convulsivă. Se calmă doar când îi trăsni
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357448_a_358777]
-
nu tac-tu, nu statistica! Partidu’! Deci ce ai de făcut!? - Am înțeles, da' dac-o luăm pă partea economică... - Bă, tâmpitule, da' cine ești tu de te doare-n cur dă economie! Lasă treaba asta pe seama celor care se pricep la așa ceva! Și bagă la căpățână! Cel mai bine se pricepe în țara asta Marele Tovarăș, numai el, bă, că-mi vine să te trec și pe tine la șeptel! Marș la treabă și altă dată să nu mai vii
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357448_a_358777]
-
Am înțeles, da' dac-o luăm pă partea economică... - Bă, tâmpitule, da' cine ești tu de te doare-n cur dă economie! Lasă treaba asta pe seama celor care se pricep la așa ceva! Și bagă la căpățână! Cel mai bine se pricepe în țara asta Marele Tovarăș, numai el, bă, că-mi vine să te trec și pe tine la șeptel! Marș la treabă și altă dată să nu mai vii la mine să te lămuresc fără să sari cu un cartuș
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357448_a_358777]
-
parte din ceată erau conduși de un birăuși un pristav, care se ocupau de toată partea de organizare. Vinu-l aduceau de pe Târnave și mâncarea o adunau din sat, iar fetele o găteau. Atunci vedeau feciorii, care și la ce se pricepe fiecare dintre fetele prezente. Fiecare fecior avea numele scris pe trei țăruși: pe unul scria țuică, pe altul, vinși pe al treilea, bere. Cei trei țăruși reprezentau nota de plată pentru fiecare flăcău, acolo însemna ce și cât a băut
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
pe același dig are palmele înroșite culege ciulini un fel de medicament pentru teamă când duminicile se vor sfârși le va înșira ca pe o corvoadă luminoasă într-un noian de pace să nu zică nimeni că nu s-a priceput să încorseteze verdele până la epuizare Referință Bibliografică: carafa cu apă vie / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1267, Anul IV, 20 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gina Zaharia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CARAFA CU APĂ VIE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357481_a_358810]
-
accident și vă cer iertare c-am să îndrăznesc ceea ce e, categoric, peste îndrituirile mele, anume de a vorbi despre cel care a fost deja împodobit, în istoria literară, cu cele mai alese vorbe de către cei mai autorizați și mai pricepuți în a le meșteșugi. În atari împrejurări, eu voi fi aici doar purtătorul mănunchiului de flori, florile fiind cultivate în grădina unor grădinari vestiți. Adică voi uza în intervenția mea mai mult de vorbele acelor cunoscători și prețuitori consacrați ai
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
că nu mai vin oameni în mănăstire... - Este adevărat că nu vin oameni în mănăstire, și care au venit, mulți au plecat. Este o mare carență în monahismul nostru. Și, cum spuneam mai devreme, de mentalitate, este foarte greu ca să pricepi realitățile. Ai fost obișnuit, cu anumite mentalități, și mergi cu acelea înainte. Chiar azi dimineață mă gândeam că în mitropolia noastră nu-mi aduc aminte să fi fost o sinaxă a stareților, deși în alte eparhii mai sunt. Acum, din
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
a spus: “Dragă Ionele, am afumat mâncarea”. “Lasă, dragă, nu mă interesează. Dar de ce nu te-ai gândit la mine toată ziua? Asta mă interesează pe mine”. Ei, asta o să ne întrebe Dumnezeu, Care ne-a dat inimă puternică ca să pricepem cerurile, veșniciile, să contrazicem răul, să biruim dracii, care ne-a dat această putere de a fi dumnezei după har, veselia că slujim marelui Adevăr - căci aceasta este adevărata veselie și libertate -: De ce nu v-ați gândit la Mine deloc
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357704_a_359033]
-
Nu se teme de Dumnezeu, se teme de tine că i-ai spus acuma să nu facă cutare lucru, că vei fi de față la Judecată. Sigur că are o mare influență asupra lor și o mare putere de a pricepe dacă este sincer sau nu, recunoscător ori ba, pentru marea șansă și marele privilegiu, al înveșnicirii, în comuniunea cea sfântă, cu El!.... - Acestea fiind zise, vă mulțumesc foarte frumos, Preacuvioase Părinte Arhimandrit, pentru aceste zile binecuvântate aici și pentru aceste
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357704_a_359033]
-
măsură să-mi dea relații exacte, doctorița de la Spitalul de boli infecțioase, se află în imposibilitatea de a o face, în acest moment. Asistenta de la triaj rămase uimită, ascultând discursul Emanuelei, așteptând parcă o continuare a acestuia... Părea să nu priceapă ceva, sau... - ...Da...! Intuind nedumerirea asistentei, continuă: - Da..., din nefericire, doamna doctor Străinu, care putea să-mi spună unde se află fetița, se află în stare gravă în spital, în urma furtunii de ieri, fiind implicată în accidentul cu teiul trăsnit
ÎN MÂNA DESTINULUI...(10) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357766_a_359095]
-
Paști... Ție îți vin, că știi tu cum să faci oamenii datori. Te-ai specializat, dom’le Marin! Nu sunt copiii mei os din osu’ tău să facă așa hoții ca tine, bă, banditule! Asta nu ai cum s-o pricepi tu. Că ne-a ferit Dumnezeu de răul acesta din tot neamu’ meu și al nevestei mele... Că om avea noi alte păcate, dar nu hoția, Doamne ferește-ne și apără-ne!” Noroc, noroc, da’ ia și mâncare că nu mai
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
furtuna încercărilor ai ieșit; Bucură-te, că prin statornicia în credință ești pildă tuturor; Bucură-te, candelă care ai ars cu untdelemnul răbdării; Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos! Condacul al 3-lea Nu numai credincioșii au priceput sfințenia viețuirii tale, ci și închinătorii lui Allah, căci prin rugăciune ai trimis stăpânului tău o farfurie cu mâncare, din Procopie până la Mecca, pe care lucru neputând să-l înțeleagă, toți au strigat: Aliluia! Icosul al 3-lea Nimic nu
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
o farfurie cu mâncare; Bucură-te, că deși turcii au râs de tine, ai simțit binecuvântarea cerească; Bucură-te, că stăpânul tău întorcându-se acasă a început să te cinstească; Bucură-te, că până și cei întunecați la minte au priceput sfințenia ta; Bucură-te, că la înmormântarea ta au venit chiar și musulmani și armeni; Bucură-te, că din rânduiala cerească farfuria aceea este și astăzi semn al minunii săvârșite de tine; Bucură-te, că după multe veacuri arătându-te
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
a spus: “Dragă Ionele, am afumat mâncarea”. “Lasă, dragă, nu mă interesează. Dar de ce nu te-ai gândit la mine toată ziua? Asta mă interesează pe mine”. Ei, asta o să ne întrebe Dumnezeu, Care ne-a dat inimă puternică ca să pricepem cerurile, veșniciile, să contrazicem răul, să biruim dracii, care ne-a dat această putere de a fi dumnezei după har, veselia că slujim marelui Adevăr - căci aceasta este adevărata veselie și libertate -: De ce nu v-ați gândit la Mine deloc
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
Nu se teme de Dumnezeu, se teme de tine că i-ai spus acuma să nu facă cutare lucru, că vei fi de față la Judecată. Sigur că are o mare influență asupra lor și o mare putere de a pricepe dacă este sincer sau nu, recunoscător ori ba, pentru marea șansă și marele privilegiu, al înveșnicirii, în comuniunea cea sfântă, cu El!.... - Acestea fiind zise, vă mulțumesc foarte frumos, Preacuvioase Părinte Arhimandrit, pentru aceste zile binecuvântate aici și pentru aceste
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
că s-au „înțeles”, în sensul de a-și fi făcut "jurământul" de iubire și fidelitate. Și, era clar că aveau să urmeze multe nunți ... în vara și toamna acelui an. Când am crescut mai mare, și am început a pricepe mai multe, bunicuțu mi-a povestit ce este cu această sărbătoare căreia i se zice Dragobete, și de unde îi vine numele: - Se zice că Dragobete era feciorul iubit al babei Dochii. Deși avea mai mulți feciori, pe acesta îl iubea
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]