4,664 matches
-
transcrierea și replicarea genelor HPV; E4 - pare a fi implicată în maturarea și eliberarea particulelor virale; E5 - este implicată în obstrucția mecanismelor de supresie a diviziunii celulare; E6 - contribuie la transformarea celulelor gazdă prin legarea supresorului tumoral p53; E7 - induce proliferarea celulară, imortalizarea și transformarea prin cuplarea cu antioncogena celulară pRb; L1 - proteina capsidară majoră, autoagregă formând particule virus like (VLP); L2 - proteina capsidară minoră: este probabil implicată în împachetarea ADN și posedă epitopi comuni între mai multe genotipuri . Genomul viral
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
extinde la cele două treimi inferioare ale epiteliului scuamos. Diferențierea celulară este limitată la stratul parabazal. Sunt frecvente anomaliile nucleare, hipercromatoza și mitozele. Keratinizarea și koilocitozele sunt prezente în zone izolate. CIN3 este o leziune precanceroasă care corespunde displaziei severe. Proliferarea atipică a epiteliului parabazal depășește cele două treimi inferioare ale epiteliului scuamos. Dezorganizarea arhitecturală și mitozele atipice sunt semne certe ale malignizării. PATOGENIA LEZIUNILOR MALIGNE Replicarea HPV este corelată cu procesul de diferențiere celulară, de keratinizare. Numai epiteliul bazal este
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
genei TERC pe brațul q al cromozomului 3. Tehnica de lucru este hibridizarea in situ cu sonde marcate fluorescent (tehnica FISH). Sensibilitatea este de 100% iar specifictatea de 70% însă tehnica este foarte laborioasă și complicată tehnic. Alți markeri pentru proliferarea ciclului celular sugerează o bună specificitate (de exemplu, proteinele cdc 6 sau mcm 5). Unii autori susțin posibilitatea diferențierii clare între leziuni LSIL și HSIL, ceea ce ar scădea necesitatea examenelor complementare colposcopice. 5. RĂSPUNSUL IMUN ÎN INFECȚIA NATURALĂ ȘI POST-VACCINARE
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
responsabile de 12% din cancerele de col. Imunitatea post vaccinală este dependentă de proteinele capsidare L1. Răspunsul imun după infecția naturală poate controla și producția proteinelor virale cu risc oncogen E6 și E7, proteine timpurii care sunt implicate în extinderea proliferării celulelor epiteliului bazal și în întârzierea diferențierii (Schiller J. și Nardelli-Haefliger D., 2006). Specificitatea de tip a rezultatelor serologice depinde de prepararea unor VLP intacte conformațional (Kirnbauer R. și colab., 1991) care se obțin în sisteme eukariote (exemplu: celule de
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
transcrierea și replicarea genelor HPV; E4 - pare a fi implicată în maturarea și eliberarea particulelor virale; E5 - este implicată în obstrucția mecanismelor de supresie a diviziunii celulare; E6 - contribuie la transformarea celulelor gazdă prin legarea supresorului tumoral p53; E7 - induce proliferarea celulară, imortalizarea și transformarea prin cuplarea cu antioncogena celulară pRb; L1 - proteina capsidară majoră, autoagregă formând particule virus like (VLP); L2 - proteina capsidară minoră: este probabil implicată în împachetarea ADN și posedă epitopi comuni între mai multe genotipuri . Genomul viral
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
extinde la cele două treimi inferioare ale epiteliului scuamos. Diferențierea celulară este limitată la stratul parabazal. Sunt frecvente anomaliile nucleare, hipercromatoza și mitozele. Keratinizarea și koilocitozele sunt prezente în zone izolate. CIN3 este o leziune precanceroasă care corespunde displaziei severe. Proliferarea atipică a epiteliului parabazal depășește cele două treimi inferioare ale epiteliului scuamos. Dezorganizarea arhitecturală și mitozele atipice sunt semne certe ale malignizării. PATOGENIA LEZIUNILOR MALIGNE Replicarea HPV este corelată cu procesul de diferențiere celulară, de keratinizare. Numai epiteliul bazal este
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
genei TERC pe brațul q al cromozomului 3. Tehnica de lucru este hibridizarea in situ cu sonde marcate fluorescent (tehnica FISH). Sensibilitatea este de 100% iar specifictatea de 70% însă tehnica este foarte laborioasă și complicată tehnic. Alți markeri pentru proliferarea ciclului celular sugerează o bună specificitate (de exemplu, proteinele cdc 6 sau mcm 5). Unii autori susțin posibilitatea diferențierii clare între leziuni LSIL și HSIL, ceea ce ar scădea necesitatea examenelor complementare colposcopice. 5. RĂSPUNSUL IMUN ÎN INFECȚIA NATURALĂ ȘI POST-VACCINARE
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
responsabile de 12% din cancerele de col. Imunitatea post vaccinală este dependentă de proteinele capsidare L1. Răspunsul imun după infecția naturală poate controla și producția proteinelor virale cu risc oncogen E6 și E7, proteine timpurii care sunt implicate în extinderea proliferării celulelor epiteliului bazal și în întârzierea diferențierii (Schiller J. și Nardelli-Haefliger D., 2006). Specificitatea de tip a rezultatelor serologice depinde de prepararea unor VLP intacte conformațional (Kirnbauer R. și colab., 1991) care se obțin în sisteme eukariote (exemplu: celule de
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
structuralistă și politică de... autor. În ciuda cursurilor și a cărților sale, Foucault își spunea: Nu sunt un autor! Ceea ce respingea profesorul de la Collège de France era funcția social-politică de autor, și nu dreptul asupra spuselor sale! Pe de altă parte, proliferarea autorilor în societatea de discurs modernă ar fi creat o masă discursivă, unde funcția de autor și-ar fi pierdut semnificația inițială; aceea din secolul al XIX-lea, când cei care scriau și publicau evident, mult mai puțini se distingeau
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
scrieri și relatări din trecut ale căror AUTOR nu sunt. Autorii sunt autori doar în măsura unor discursuri originale și neîntâlnite până în prezent... Cel puțin aceasta e una dintre exigențele impuse de Foucault, iar moartea autorului poate fi echivalentă cu proliferarea stereotipă și reverbativă a unor discursuri non-originale și non-esențiale, care prin funcția lor non-creativă sterilizează imaginația și gândirea. Oricum intelectualii și autorii sunt în situația unor... producții de serie într-o societate care transformă orice activitate spirituală într-o afacere
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Foucault rămâne cel mai etichetat gânditor contemporan, demonificat în fel și chip! Ceea ce nu înțeleg anumiți filosofi, ceea ce nu înțeleg practicienii "științelor" sociale este însăși condiția istorică a existenței unei lumi postmoderne. Atât timp cât avem aceleași legi (de manifestare și de proliferare) ale capitalului, nu putem avea pretenția la o lume postmodernă. Atât timp cât profitul, concurența, activitățile și profiturile inegale ale distribuției bunurilor în raport cu producătorii, raporturile sofisticate de speculă și de stabilire a... "valorii" între mărfuri și capital (să le denumim generic Burse
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
implică o absență a consumului de reprezentări și de fantasme sexuale! De aici și mentalitatea sexistă (occidentală) că ești cu adevărat puternic și adevărat-ca-om în măsura potenței sexuale. Conform acestei mentalități, cu cât un om e mai potent, cu atât proliferarea reprezentărilor despre sex este mai mică și invers. Dacă ar fi să judecăm lumea modernă și contemporană după raportul potență-reprezentare sexuală, atunci aceasta tinde spre o stare de impotență, care stinge în om nu doar voința de sex și de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Practica homosexualității ar putea fi înțeleasă în cultivarea acelei Iluzii a sexualității aparte, ca un efect pervers al discursului occidental despre sexualitate. Mă întreb dacă nu cumva acest discurs al căutării sexualității supreme și al sexualității aparte ar fi încurajat proliferarea homosexualității, a formelor colaterale de practică sexuală? Dacă nu cumva discursul incriminării sexualității nefirești stă la baza afirmării, cu mai multă vehemență, a unei monosexualități? În cadrul societăților noastre avem, astfel, raporturi de putere, dar și raporturi de clivaj social, de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
fi interpretate în fel și chip, dincolo de cel mai elementar bun simț față de o evidență a realului, față de o evidență istorică. Mai sunt și "istorici" care pun "evidențele" lor hidoase peste cele ireversibile ale istoriei. Prin hermeneutică, avem și o proliferare a unei cunoașteri istorice, ideologizată și științificizată de către gândirea modernă. De altfel, Schleiermacher nu și-ar fi intemeiat hermeneutica fără să fi avut conștiința că orice act de a spune și citirea cuvântului tipărit implică o analitică a reprezentării, fără
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
fațete sociale). Ce este diferența? Ce ar putea fi o diferență? În primul rând, diferența înseamnă a face distincții, a înțelege tot ceea ce a fost și tot ceea ce este în raport cu tot ceea ce poți să faci prin altfel de gândiri/ acțiuni. Proliferarea modernă a falselor identificări este și un substitut la posibilitatea unei gândiri autentice. Diferența este concomitent câștig și pierdere, dat și posibilitate, trecut și prezent spre noi gândiri, noi cunoașteri. Discursul și discursul lumii s-au întemeiat pe o relație
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în raport cu ceea ce poate fi spus/arătat după o evidență reală, logică, bazată pe fapte. Michel Foucault considera că există o "sărăcie enunțiativă"158, iar a interpreta este o reacție la această sărăcie, compensând-o prin multiplicarea sensului. În acest fel, proliferarea sensurilor în cunoaștere este echivalentă cu sărăcia enunțiativă. Întotdeauna a interpreta și sensul construit de una sau de mai multe interpretări sunt ersatz-uri intelectuale în raport cu posibilitatea unei cunoașteri rare și valoroase. Interpretările sunt în situația "substitutelor" sau a "înlocuitorilor" în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
adevărul este echivalent cu ideea de cunoaștere și prima condiție epistemică a întemeierii filosofiei drept o disciplină autentică, care își pune întrebări despre existența omului și a societății și încearcă să găsească răspunsuri. Incertitudinea găsirii adevărurilor este, oarecum, echivalentă cu proliferarea "metodelor" în lumea științifică modernă. Foucault a definit metoda ca fiind "o formă de reflexivitate ce permite a se stabili care e certitudinea ce va putea servi drept criteriu pentru oricare adevăr posibil și, care, pornind de aici, pornind din
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
poate întemeia doar printr-o "codificare" discursivă à la Galileo, precum în cazul oamenilor de știință moderni. Ea are nevoie de o evidență (experimente sau date concrete), care să o întemeieze. Astfel că avem o serie de pseudo-metode și o proliferare a scepticismului nihilist și a incertitudinii ori de câte ori un enunț empiric este lansat în spațiul public al societății de discurs moderne. Metoda este mai mult un joc de la particular la general sau invers, dar ea rezolvă problema adevărului numai dacă evidența
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
semne și de semnificații, dincolo de manipulările și instrumentalizările ce se pot institui pe baza conținuturilor de cunoaștere istorică, dincolo de funcționalitățile ce se pot institui prin aceste cunoașteri. Acea history as evidence dezautorizează atât istoria propusă de sistem(e), cât și proliferarea interpretărilor, a configurațiilor intelectuale pe baza enunțurilor din istorie. Evidența istoriei ne pune în dificultatea lui No Comment!, pentru că această evidență nu este stabilită de unul sau mai mulți istorici, de un grup uman sau intelectual cum cred unii! în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
energie; când însă cantitatea lor în sistem depășește un anumit prag (capacitatea sistemelor de a-i descompuneă atunci devin nocivi. De exemplu, în cazul ecosistemelor acvatice, atunci când acești poluanți pătrund în cantități ridicate determină dezechilibre semnificative, manifestate în special prin proliferarea unor populații de alge (“înflorirea 40 apelor” = eutrofizareă. Această masă mare de alge, crează prin moarte și descompunere stări de hipoxie, scăderea concentrației oxigenului din apă, mai ales în zona bentală, stări care conduc la simplificarea structurii și implicit a
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
dacă se aplică pesticide, deci o scădere a cantității de oxigen pe care acestea ar putea-o produce. Scăderea cantității de oxigen din apă poate apare ca o consecință indirectă, prin reducerea sau eliminarea zooplanctonului ierbivor, fenomen care ar determina proliferarea algelor filamentoase de la suprafața apei, ceea ce are drept consecință reducerea transparenței apei, deci scăderea intensității procesului de fotosinteză în straturile profunde și diminuarea cantității de oxigen în aceste straturi. Inhibarea procesului de fotosinteză determinată de acțiunea pesticidelor, conduce pe de
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
provenit de pe soluri poluate cu cadmiu, poluare datorată exploatărilor miniere din zonă (Botnariuc, Vădineanu, 1982Ă. Eutrofizarea Prin eutrofizare se înțelege creșterea artificială și nedorită a aprovizionării cu nutrienți, în special P și N a ecosistemelor acvatice, având ca efect intensa proliferare a algelor și macrofitelor și acumularea în cantități excesive a substanței organice incomplet descompuse. Eutrofizarea poate fi naturală sau culturală (accelerată). În cazul eutrofizării naturale, cauza este acumularea treptată de nutrienți și materiale transportate de apă de la suprafața terenurilor (eroziuneă
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
de conducere. În esență, se presupune profesionalizarea muncii manageriale, dobândirea unei pregătiri teoretice și practice de un anumit gen și nivel, autoinstruirea și instruirea permanentă devenind factori esențiali de reușită și menținere În cariera managerială. Aceasta explică de altfel, și proliferarea spectaculoasă În ultimele decenii a formelor de realizare practică a „educației manageriale”, care cuprind: studiu individual, cursuri scurte de reciclare În cadrul institutelor și centrelor specializate de perfecționare a personalului de conducere, cursurile de reciclare organizate În cadrul universităților, seminarii tematice pentru
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
majoritatea celor ce s-au ocupat de studierea sistematică a acestui fenomen. Necesitatea metodologică de încasetare meticuloasă a multiplelor variante care iradiază dintr-un generic invariant se lovește implacabil mai întâi de noianul interpretărilor date fenomenului în ansamblu, motiv de proliferare dezarmantă a posibilelor clasificări, și apoi de inoperantul melanj între propusele distincte derivate ale comicului. Cel dintâi incovenient creează senzația de dezorientare la constatarea că, în ciuda unor coincidențe de viziune, se pot descifra cam tot atâtea tipologii ale comicului, câte
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
O anumită predispoziție națională 31, o reminiscență genetică de la străvechii latini care-și revendicau paternitatea asupra acestui genus comoediae prin formularea apodictică "satura tota nostra est" (Quintilian), dar și valurile istoriei care au modelat în fiecare etapă condiții prielnice pentru proliferarea formelor literare de defulare a revoltelor acumulate, de compensare în plan ideal a înfrângerilor din planul concret material, pot fi explicații pentru propensiunea către satiră a scriitorilor români, în afara cauzelor care țin de înclinațiile și personalitatea fiecăruia, considerat ca individualitate
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]