5,549 matches
-
problema - ar trebui să mă gândesc și la materialul din care e făcută, care poate adăuga sau scădea ceva. Intervine deci și un efect de material. De exemplu, fierul este un absorbant energetic, iar tradiția Îl folosește, punând În leagănul pruncului o bucată de fier, menită a-l feri pe acela de duhuri, strigoi etc. - cu toții entități reductive, excedentare energetic, pur și simplu neutralizate, absorbite astfel de fier... Dimpotrivă, alte metale, precum aluminiul ori zincul, de fapt cam tot restul, sunt
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
găină dar fără aceea; adică Îngroșători, edulcoranți, coloranți, arome... Și am pe masă o listă de 5 pagini cu E-uri, acelea care, urmate de o cifră, se lăfăie pe etichete, constatând că salamul cu soia al „ciuruitului“ era un prunc nevinovat: chiar 90% soia, el răsărea de pe un ogor, nu dintr’un reactor chimic. Pisicuța din poveste s’a trezit, opunând o frondă, chiar de seamănă a greva foamei, pentru a-și determina prietenul biped să-i dea ascultare. Poate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a mării propriu zise din vremea nașterii primelor pluricelulare; asta ca să fiu simplistă... Așa vorbind, sunt tentată, eu, picătura de apă, să vă plâng, pe voi dar și pe alții care hălăduiesc pe sare, precum dacii lui Cristi pe oricare prunc: băgați În voi, iar amicul Cristi face din sarea brută un fel de nafură, sarea unei mări de odinioară, cu o compoziție cu totul deosebită, deci incompatibilă vremurilor de astăzi. Sunt tentată și să-i fericesc, de pildă pe franțuji
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
lăsat în biserică o listă cu populația satului Streza, pe ani, în perioada 1871 - 1879 astfel: - în anul 1861, total suflete 829, din care bărbați 419, femei 410. - 1864, total suflete 760, din care bărbați 382, femei 378, din aceștia, prunci umblători la școală băieți 50, fete 25. - 1865, total suflete 782, din care bărbați 390, femei 392. - 1866, total suflete 802, din care bărbați 400, femei 402, din care prunci de scola 102, din care băieți 59, băiete 43, umblătoru
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
după cum atunci când naște n-o știe nimeni, pe când femeia, atunci când face dragoste n-o știe nimeni, dar când naște, musai s-o știe tot satul. Pentru că se află într-o situație specială, femeia ce urmează să aducă pe lume un prunc se află în atenția tuturor, este iubită și adulată, este îngrijită cu multă atenție, scutită de corvezile care ar împieta o naștere cât mai normală. Imediat după naștere, prietenele apropiate ale proaspetei mame vin cu daruri, adică cu «plocon», constând
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
se găsesc din belșug pe hotarul satului. Pe vremea lehuziei care conform canoanelor bisericești trebuie să dureze 40 de zile, femeia care a născut are interdicție de a ieși în uliță, mai ales la fântână ca să scoată apă. Dacă botezul pruncului se oficiază înăuntrul acestor 40 de zile, el se face fără participarea mamei. Obiceiul are explicația în faptul că Maica Domnului, Fecioara Maria, după ce l-a născut pe Pruncul Sfânt în 25 decembrie, a intrat în biserică numai în 2
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în uliță, mai ales la fântână ca să scoată apă. Dacă botezul pruncului se oficiază înăuntrul acestor 40 de zile, el se face fără participarea mamei. Obiceiul are explicația în faptul că Maica Domnului, Fecioara Maria, după ce l-a născut pe Pruncul Sfânt în 25 decembrie, a intrat în biserică numai în 2 februarie, adică la 40 de zile după naștere. La acest termen, orice femeie care a născut trebuie să meargă la biserică sau să cheme preotul acasă ca să-i citească
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
acest fel slobozenia sau dezlegarea, intrând astfel în rândul celorlalte femei, având dreptul să facă treburi ce-i fuseseră interzise până acuma. În acest timp nănașii, cum li se spune pe la noi celor ce i-au cununat cândva pe părinții pruncului, se îngrijesc de tot ritualul ce se obișnuiește a se înfăptui cu ocazia botezului. Adică nănașa vine în ziua programată înfăptuirii tainei botezului, îl îmbracă pe noul născut în haine noi, având grijă să ia un rând de haine de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
noi vom reda numai căteva și numai din cele cântate îndeosebi aci la noi: Raze albe de lumină Azi e ziua ca să vină Fiul Sfânt Dumnezeiesc, Raze albe de lumină pe pământ se risipesc. Mama-n brațe, plângând poartă pe pruncul ei mult iubit, Și-l arată lumii toate, că-i Domnului dăruit. Iată ceata cea cerească, ca să cânte a venit Cu cîntare îngerească, nașterea i-a preamărit. Tuturor folos să fie, tuturor care-l cinstesc, Iar la noi veșnic să
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Lae Nițului, rapsod de anvergură, făuritor de texte, născut la 10 aprilie 1877, vajnic ostaș, distins prin eroismul său în grozăviile primului război mondial de unde se întoarce schilav, sprijinit în cârje ca să-și găsească acasă boreasa, cu vreo doi trei prunci mai mult decât cu câți o lăsase la plecare, și să se stingă apoi încet, în vatra satului pe care atât de mult l-a iubit. Astăzi, la mai bine de optzeci de ani de la dispariția sa, tâmplele albe ale
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mai descoperit ceva rude, dar să revină pe plaiurile natale după mai bine de trei ani, în ajunul crăciunului din 1882, ca să se căsătorească cu Elisafta M. Scorobeț, care până în 1893 îi înobilează casa cu nu mai puțin de cinci prunci, patru feciori și o fătucă, mai toți la vremea lor părăsind Cârțișoara ca să caute rosturi mai bune la antipozi, în America. Am ținut să-l prezentăm pe acest consătean al nostru, de acum mai bine de o sută de ani
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și a celorlalți membri ai familiei, atunci când își dădea seama că unul din copiii săi e mai răsărit, mai perspicace, mai destupat la minte. Organiza atunci «ad hoc» un așa zis consiliu de familie cu boreasa și cu toți ceilalți prunci, fără să omită să-i atragă în dezbateri și pe bunu și pe buna, și aproape în totdeauna, în unanimitate hotărau soarta celui mai ocoș dintre ei. Și fără să întocmească un document scris, se convenea ca din munca întregului
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nevăstuță mândră ca un păun. Câtăva vreme am lucrat amândoi la un jilip prăpăstios și luciu, ca osul înghețat. N-aveam casă, nici bordei. Dormeam sub cetina brazilor și cetină așterneam sub noi, peste nea. Acolo nevăstuța mea a născut prunc. Noaptea îl țineam la sân, să nu înghețe. Că acolo la jilip mulți oameni au murit de ger ; mulți erau schilăviți de lemnele ce coborau pe jgheab cu iuțala glonțului de tun. Batâr de am fi dus-o mai ușor
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ursul. Și pe mine și pe femeia mea în fel și fel ne-au schingiuit, pentru că eram dârji și-am strigat împotriva nedreptății. No, și din aceea s-a tras moartea nevăstuții mele, frumoasă ca un păun. Am rămas cu pruncul, cu Nicola. Avea un an și jumătate ; începuse să dezlege vorbele. L-am crescut singur și l-am îndrăgit cu patimă. Dar după răzmerița din Cârțișoara, musai să plec din Transilvania. Am trecut munții în Moldova, să aflu altă viață
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și când soarele, ca să fie apoi din nou acoperit de nori groși învolburați de nedreaptă istorie. La vreme bună, alături de toți oamenii satului, Budacii și-au muncit cu sârg pământul și s-au bucurat de rodul muncii lor. Au născut prunci sănătoși și inteligenți pe care i-au ținut lângă ei ca să ducă mai departe tradiția satului, sau i au trimis la școli înalte atunci cînd aceștia s-au dovedit isteți și răsăriți. În felul acesta numele de Budac s-a
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pe care acest Coman a reușit să-l școlească a fost acest Maximilian, care după ce prin anii 1890 în calitatea sa de notar la Cârța se căsătorește cu fiica boltașului din Streza, care-i dăruiește nu mai puțin de opt prunci, șase feciori și două fete. Patru dintre fecorii lui Maximilian anume, Max, Coriolan, Remus și Graff sunt școliți la rândul lor și ajung să fie respectați de oamenii satului, și nu numai. Numai lui Tiberiu nu i-a plăcut cartea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pace cu vorbele pe talhari. Ne închipuim cum va fi zâmbit Eminescu mai târziu, când Creangă își începea un capitol al Amintirilor în felul acesta: cum nu se dă scos ursul din bârlog, țăranul de la munte strămutat la câmp și pruncul deslipit de la sânul mamei sale, așa nu mă dam eu dus de la Humulești în toamna anului 1855, când veni vremea să plec la școală...59 Poate chiar să-i fi povestit episodul, făcând haz amândoi, deși se știe că Eminescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
merita o satisfacție târzie, chiar dacă opul urma să îngălbenească în vitrine. Regret decizia de atunci. Asta a fost. * A cum 37 de ani, Editura "Junimea" tipărea cartea de debut a tânărului medic botoșănean Dorel Schor. Pe copertă era fotografia unui prunc durduliu, zâmbitor și frumos în toate cele. Ca să vezi cum s-au scurs deceniile: țâncul cu fundulețul gol de pe copertă (Bogdan Nițescu) este, acum, doctor în geofizică la Universitatea Toronto, iar Dorel Schor, de un sfert de secol, doctor în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
totdeauna necesară, cu atât mai mult în cazul literaturii noastre, unde, vreme de jumătate de veac, au funcționat destule ierarhii contrafăcute. Este, însă, absolut necesară păstrarea echilibrului, a dreptei cumpene, nu de alta, dar odată cu zoaia din covată, azvârlim și pruncul!... Dacă Johann Strauss tatăl ar fi fost român, sunt cât se poate de sigur că l-am fi catalogat printre compozitorii minori. N-a depășit nivelul muzicii de larg consum (valsuri, marșuri, polci), așa că să stea la locul lui, alături de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
chipul Slăviților Mitropoliți, Veniamin Costache și Iosif Naniescu, înfățișați pe peretele sudic. „De față” pe peretele nordic, erau și...Marele Logofăt Grigore Sturza și Mihail Gr. Sturza - domnul Moldovei. Sus, în bolta din plafon, înconjurată de îngeri, Maica Domnului cu Pruncul în brațe, înlăcrimată se ruga, parcă, pentru întoarcerea noastră... Zguduitoare apăreau scenele biblice de pe peretele vestic... Învierea lui Lazăr, Răstignirea, Coborârea Mântuitorului în Iad, ș. a... O liniște deasă, că-ți puteai număra bătăile inimii, mă învălui din toate părțile
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
o soră încă vie, care mai suferea și acum de pe urma nenorocirilor ei. Atunci mi-am imaginat-o într-o tragedie, pe care am scris-o cu toată pasiunea vârstei mult prea tinere. Mă obseda faptul că putuse să-și ucidă pruncii ca să se răzbune pe cel ce o mințise. Nimeni aici nu reușește s-o condamne. Uneori până și peisajul tomitan ni se arată în chip neobișnuit, ca să amintească faptele înspăimântătoare al căror teatru a fost. Atunci se-ntâmplă că și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
că femeia sa este geloasă, el are, de obicei, reacția spontană de reîntoarcere către aceasta. Dacă nici umilința de a-și mărturisi gelozia răscolitoare nu-l readuce în patul nupțial pe Iason, atunci Medeea recurge la argumentul suprem al zămislirii pruncilor, ca pecetluire a căsătoriei lor ritualice: „Dar dacă toate rugăciunile mele se lovesc de o inimă de fier, ascultă-mi atunci cuvintele mai umile decât sufletul meu orgolios. Sunt aici, implorându-te, cum și tu de multe ori ai făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
să mi-o ofere fără ca s-o cer”). Astrologie Aici se prevede viața unui nou-născut, studiindu-se poziția și mișcarea astrelor. Aia e o abilă ghicitoare în stele și toți ceilalți vin s-o consulte, de câte ori li se naște un prunc. Ea știe că fiecare suflare a vieții se află într-un raport foarte precis cu aștrii și cu lumea subterană. Sânge Pentru a face ca voința lui Zalmoxis să fie îndeplinită, e necesar să plătești un preț foarte înalt: să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
4) Chimia chirurgicale și medicină operatoria; 5) Patologia medicale și anatomia patologica; 6) Patologia chirurgicale, protesea și apăratu de fracturi; 7) Patilogia și terapeutică generale; 8) Clinică medicale și terapeutică aplicată; 9) Obstetrica teoretică, clinică boleloru; de leuse și de prunci; 10) Igienă și medicină legale; 11) Clinicele infantile, oftalmologica, sifilitica și dermatologica; 12) Botanica, zoologia, materia medicale și artea de a formula. 255. Facultățile de medicină nu voru pute conferi gradulu de doctoru în medicină de catu după completă loru
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
este un lemn mai "domnos", adică mai plin cu puterea lui Dumnezeu. Rudarii cred și azi despre salcie că este lemn sfânt! Salcia e pomul miraculos care și-a plecat crengile ca să poată trece Maica Domnului plângând să-și miruie pruncul răstignit. Ei spun că din lemnul ăsta "s-au ridicat primii oameni". Așa zic rromii, din credințe vechi, care nu-s În Biblie. Da, și mănâncă lemnul asta, la care Îi spun sfânt. Când cioplesc, când vorbesc, mereu au În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]