4,932 matches
-
Săpat se află (1802-1810), monument istoric de arhitectură de interes național aflat în satul Vadu Săpat, ansamblu alcătuit din ruinele bisericii propriu-zise și din zidul de incintă. Tot de interes național este și , aflat în zonele „la Siliște”, „Hulă” și „Puțul lui Burciu” din Vadu Săpat, unde s-au găsit urme de așezări din neolitic, din secolele al V-lea-al II-lea î.e.n. și din secolele al II-lea-al III-lea e.n., o necropolă din secolele al IV-lea
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
petrol și gaz natural. Rezervele de petrol alcătuiesc în jur de 10 miliarde tone, iar împreună cu gazele naturale - 18 - 20 miliarde tone. Extragerea petrolului în Marea Caspică a început în anul 1820, când pe peninsula Apșeronski a fost săpat primul puț de petrol. În jumătatea a doua a secolului XIX a început extragerea țițeiului în cantități mai mari, în scopuri industriale, pe aceeași peninsulă, iar apoi și pe alte teritorii. Pe lângă extragerea petrolului, pe țărmul Mării Caspice se practică și extragerea
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
în activitate. La Mauna Loa conul principal are o înălțime de 4162 m, iar cu partea submersă ajunge până la 9000 m. Diametrul bazei, la nivelul mării este de 400 km. Pe platoul central se află un crater în forma de puț ("pit-crater"), format prin prăbușire, mărginit de pereți abrupți și umplut de multe ori cu lavă incandescentă. Au dimensiuni mult mai mici, le lipsește platoul central, iar înclinarea pantelor este mai mare. În Islanda se întâlnesc platouri vulcanice întinse, formate prin
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
prin alunecări, prăbușiri, solifluxiune și șiroire. De multe ori în interiorul acestor cratere se formează lacuri. La vulcanii activi, o nouă explozie reactivează și intensifică modelarea craterului. Un tip aparte rezultă prin prăbușirea lavei bazaltice consolidate de tip hawaiian; este craterul puț (pit-crater) întâlnit în interiorul calderelor. Aceste cratere ciuruiesc lava consolidată, prezintă pereți verticali, iar în interiorul lor se găsesc adesea lacuri de lavă (lacuri de foc); așa sunt craterele vulcanilor Kilauea și Mauna Loa. Calderele (căldare, în spaniolă) reprezintă cratere uriașe formate
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
Italia). Caldera în trepte ia naștere în urma scufundării inegale pe falii sau fisuri circulare, a unei mari părți din con. Treptele dau calderei aspectul unor circuri îmbucate, cum sunt cele din vulcanul Camerun. Maarele sunt depresiuni rotunde, de forma unui puț, cu un diametru de sute de metri până la 2-3 km, rezultate în urma exploziilor vulcanice. Sunt umplute cu sfărâmături provenite din explozie sau din prăbușirea pereților. Ele nu expulzează lavă și de aceea nu formează un con. Aparatul se compune din
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
Mărăcineni (satul Mătești). Satul Săpoca avea pe atunci 560 de locuitori ce trăiau în 128 de case, în vreme ce Mătești avea 520 de locuitori în 108 case. Comuna s-a format în 1931, având în compunere inițial satele Săpoca și Valea Puțului. Comuna a fost trecută în 1950 în compunerea raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, ea a revenit, conform noii organizări administrative din România, în județul Buzău. Tot atunci, satul Valea Puțului a
Comuna Săpoca, Buzău () [Corola-website/Science/300790_a_302119]
-
Valea Puțului. Comuna a fost trecută în 1950 în compunerea raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, ea a revenit, conform noii organizări administrative din România, în județul Buzău. Tot atunci, satul Valea Puțului a fost desființat și inclus în satul Săpoca, iar comunei i-a fost transferat și satul Mătești, fost la comuna Mărăcineni. Două obiective din comuna Săpoca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local
Comuna Săpoca, Buzău () [Corola-website/Science/300790_a_302119]
-
alte roci s-a format polia Zatonul din Podișul Mehedinți. Din punct de vedere genetic sunt distinse 5 tipuri principale: 4. poliile de prăbușire - care apar prin prăbușirea tavanului unor peșteri; 5. polii cu origine complexă; f)Avenele sunt niște puțuri, de diferite dimensiuni, care comunică în partea inferioară cu o peșteră sau o galerie subterană. După geneză se diferențiază avene : de coroziune și eroziune, tectonice și de prăbușire. Au adâncimi foarte mari: Izvorul Taușoarelor (415m), Avenul din Stanul Foncii (325m
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
locuitorilor sunt ortodocși (97,01%). Pentru 2,65% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Slănic al județului Buzău și era formată din satele Căldărești, Cernătești, Mălăești, Săpoca, Valea Puțului, și Zărneștii de Slănic, având în total 2140 de locuitori. În comună funcționau o moară de apă, o stână, 4 biserici ortodoxe și două școli care aveau 100 de elevi (din care 4 fete). Pe teritoriul actual al comunei, în
Comuna Cernătești, Buzău () [Corola-website/Science/300808_a_302137]
-
Slănic. În 1925, comuna Cernătești avea aceeași compoziție, făcea parte din plasa Câlnău a aceluiași județ și avea 3023 de locuitori. Comunele Aldeni și Băești fuseseră unite, formând comuna Băești-Aldeni, cu 1630 de locuitori. În 1931, satele Săpoca și Valea Puțului s-au separat de comuna Cernătești, formând de atunci comuna Săpoca. În 1950, comunele Aldeni și Cernătești au fost incluse în raionul Cărpiniștea din regiunea Buzău și apoi (după 1952) în raionul Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, comunele au
Comuna Cernătești, Buzău () [Corola-website/Science/300808_a_302137]
-
-lea-al XVII-lea, și o așezare și o necropolă aparținând culturii Monteoru (Epoca Bronzului, mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.). În fine, monumentul funerar este crucea lui Parlat, din secolul al XIX-lea, aflată în zona „Lunca Puțului” dintre satele Cernătești și Zărneștii de Slănic.
Comuna Cernătești, Buzău () [Corola-website/Science/300808_a_302137]
-
Merei este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Ciobănoaia, Dealul Viei, Dobrilești, Gura Sărății, Izvoru Dulce, Lipia, Merei (reședința), Nenciulești, Ogrăzile, Sărata-Monteoru și Valea Puțului Merei. Comuna se învecinează la est cu municipiul Buzău, în sud-est și sud cu comunele Stâlpu și respectiv Ulmeni, la vest cu comuna Pietroasele, iar la nord cu Tisău și Vernești. Clima este temperat continentală. Comuna se află în zona
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
cultura de tip Monteoru, care durează de la sfârșitul perioadei timpurii și până în cea târzie a epocii bronzului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Merei făcea parte din plasa Sărata și era formată doar din cătunele Merei, Odăile și Valea Puțului, având în total 1300 de locuitori ce trăiau în 288 de case. În comuna Merei funcționau 2 școli de băieți și una de fete în satul de reședință, 2 biserici ortodoxe (una în Merei și alta în Valea Puțului), 3
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
Valea Puțului, având în total 1300 de locuitori ce trăiau în 288 de case. În comuna Merei funcționau 2 școli de băieți și una de fete în satul de reședință, 2 biserici ortodoxe (una în Merei și alta în Valea Puțului), 3 mori de apă și o rafinărie de petrol. Pe teritoriul actual al comunei, în aceeași plasă, mai funcționau și comunele Lipia, Gura Sărății și Monteoru. Comuna Lipia era formată din satele Lipia, Ciobănoaia, Nenciu și Valea Puțului, cu 2310
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
în Valea Puțului), 3 mori de apă și o rafinărie de petrol. Pe teritoriul actual al comunei, în aceeași plasă, mai funcționau și comunele Lipia, Gura Sărății și Monteoru. Comuna Lipia era formată din satele Lipia, Ciobănoaia, Nenciu și Valea Puțului, cu 2310 locuitori în total; în comuna Lipia funcționau o școală de băieți cu 66 de elevi, una de fete cu 44 de eleve, și 4 biserici. Comuna Gura Sărății avea cătunele Atârnați, Cârlești, Ciuhoiu, Dobrilești, Gura Sărății, Izvoru Dulce
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
Merei se află alte nouăsprezece obiective incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Nouă dintre acestea sunt situri arheologice: situl „La Huioabă” de la Sărata Monteoru, cel de la „Hula Pităresei” de la sud de satul Valea Puțului Merei, cel de la vest de satul Dealu Viei, cel de la Izvoru Dulce, cel de la Movila Drumul Oilor și cel de la Movila de la Baltă (ambele lângă Lipia), așezarea geto-dacică de pe Dealul Călugărului de lângă satul Merei, necropola din epoca migrațiilor de la sud
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
ca monumente memoriale și funerare, toate fiind vechi cruci de piatră răspândite pe teritoriul comunei: la Dealu Viei (secolul al XVIII-lea), la Izvoru Dulce (1808), la Ogrăzile (1834) și două cruci din secolul al XIX-lea aflate la Valea Puțului Merei. În comună sunt 1 dispensar medical uman și 3 puncte sanitare, un cabinet stomatologic și un dispensar veterinar. Instituțiile de învățământ din comună sunt: Echipa locală de fotbal Partizanul Merei a activat o vreme în Liga a III-a
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
și Valea Boiului în cătunul Poiana Bratca. Galeria are o denivelare de 295 m de la suprafață, din acest punct se situează pe locul 2. Este accesibilă doar persoanelor cu echipament adecvat pentru a putea coborî. De la suprafața traseul urmează câteva puțuri până la galeria în plan orizontal care devine destul de spectaculoasă prin formațiuni de stalactite și stalagmite, hornuri, marmite de evorsiune și cascade, una dintre aceste căderi de apă fiind de 15 m înălțime. În satul Valea Crisului se găsește o interesantă
Bratca, Bihor () [Corola-website/Science/300848_a_302177]
-
Drenajul intern și extern este în general bun favorizând eliminarea excesului de umiditate apărut primăvara după topirea zăpezilor sau după ploi în timpul verii . Apele pedofreatice influențează rețeaua hidrologică și sunt folosite de localnici prin săparea de fântâni și amenajarea unor puțuri, iar apa din Acumularea Cătămărăști este folosită la irigații. Apele subterane sunt localizate în depozitele argiloase sarmațiene, cu intercalații nisipoase și orizonturi grezoase. Se întâlnesc numeroase pâraie cu regim torențial ce se varsă în pâraiele Dresleuca și Sitna. Alimentarea acestora
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
tradiție. In ultimii ani se exploatează importante zăcăminte de bauxită și argilă refractară, ocupația de bază a locuitorilor tinzând să devină mineritul. Intrucât apa potabilă se găsește în izvoare situate la distanțe mari unul de altul oamenii și-au amenajat puțuri adânci la streașina casei acumulând în ele apa de ploaie. Până nu demult, când apa potabilă a fost canalizată, puteau fi văzute femeile care purtau apă de la izvoare în urcioare de lut legate în spate cu ajutorul unei fâșii de pânză
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
și cantitativ. Terenul agricol aparținând comunei este asigurat cu : a. sistem de irigații (canale aducțiune principale, antene, etc.); b. sistem de desecare (canale de colectare, evacuare, stații de pompare, etc.) parțial în funcțiune. Sistemul de alimentare existent este compus din puțuri forate, rezervor 250 mc și circa 201 km rețea distribuție care nu funcționează, locuitorii folosind apa din puțurile sătești. Face excepție zona fostului SMA unde sistemul local compus din puț forat și castel de apă alimentează consumatorii din zona de
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
b. sistem de desecare (canale de colectare, evacuare, stații de pompare, etc.) parțial în funcțiune. Sistemul de alimentare existent este compus din puțuri forate, rezervor 250 mc și circa 201 km rețea distribuție care nu funcționează, locuitorii folosind apa din puțurile sătești. Face excepție zona fostului SMA unde sistemul local compus din puț forat și castel de apă alimentează consumatorii din zona de NE, inclusiv spitalul. Frontul de captare format din cinci puțuri forate în zona de vest a localității s-
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
parțial în funcțiune. Sistemul de alimentare existent este compus din puțuri forate, rezervor 250 mc și circa 201 km rețea distribuție care nu funcționează, locuitorii folosind apa din puțurile sătești. Face excepție zona fostului SMA unde sistemul local compus din puț forat și castel de apă alimentează consumatorii din zona de NE, inclusiv spitalul. Frontul de captare format din cinci puțuri forate în zona de vest a localității s-a realizat pentru a asigura debitul de apă necesar complexului de creștere
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
distribuție care nu funcționează, locuitorii folosind apa din puțurile sătești. Face excepție zona fostului SMA unde sistemul local compus din puț forat și castel de apă alimentează consumatorii din zona de NE, inclusiv spitalul. Frontul de captare format din cinci puțuri forate în zona de vest a localității s-a realizat pentru a asigura debitul de apă necesar complexului de creștere și ingrășare a taurinelor (fost AEI), alimentând temporar o parte din populația localității. Apa nu se încadrează în limitele STAS
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
Mikes"”. În partea de sud a satului pe hartă este marcat amplasamentul unui conac (“Schloß”). Pe teritoriul satului există un izvor cu apă sărată concentrată (“mărătoare”), dovada prezenței în adâncime a unui masiv de sare. Izvorul este captat într-un puț, căptușit cu scânduri groase, nivelul saramurii ajungând la suprafața solului. Satele din jur (Tureni, Ceanu Mic, Rediu, Mărtinești, Comșești, Vâlcele, Petreștii de Jos, Deleni, Livada, Plaiuri, Agriș, Crăești, Săliște) se aprovizionau sistematic cu saramură de aici, utilizată în alimentație si
Micești, Cluj () [Corola-website/Science/300340_a_301669]