8,590 matches
-
Marx și “metoda” de a institui așa zisele “valori” și “plusvalori”, inventându-ți mereu așa ziși dușmani de clasă , de rasă și de castă, într-o societate care numai dezvoltată și civilă nu se profila atunci, cum naiv credeam eu, rătăcit în tranziție. Era o societate, așa cum este de altfel și astăzi, mereu controlată de un extraterestru ET-Y-X-Z, venit în inspecție tehnică pe pământ, însoțit parcă întotdeuna de un “Ying and Yang”, care controla România la sânge, foarte atent doar la
SCRISOAREA NR. 69. CUM SE COMITE UN ATENTAT FINANCIAR ASUPRA OMENIRII PRIN EXTRATEREŞTRI ET-Y-X- de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345889_a_347218]
-
cititorului o poezie a senzorialului celebrat în sonuri imnice, un fel de curgere temporal-intimă pe care însuși titlul Stare, numerotat de la doi până la cifra douăzeci, dă măsura unei tensiuni lirice care atinge spre finalul cărții semnele vulnerabilității prădătoare:... m-am rătăcit o clipă/în pumnul fiarei./ m-a strâns fără milă,/ jinduind la fulgerele fără culoare.... O poezie a muzicalității originare, a ,,delectării” ființei cu angoase și evanescențe. Recuzita lirică este austeră, Anne Marie Bejliu comunicând adesea în fraze lirice extrem de
CU ÎNCREDERE, DESPRE POEZIE DE DOAMNA IOLANDA MALAMEN (PREFAŢĂ LA VOLUMUL GEOMETRIA SUFLETULUI ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345998_a_347327]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Scriitori > PROMISIUNEA DE JOI (XV) Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 894 din 12 iunie 2013 Toate Articolele Autorului În locul unde pictorul își dăduse ultimele sale clipe de viață, unde un nebun rătăcise ani întregi prin negura destinului, unde întâmplările se succedau cu irelevanță aparentă și unde se zbătuse să înțeleagă de ce pașii îi erau dezorientați ca ai unui animal flămând, pilotul și-a îmbrățișat soția cu dor, cu mulțumire, cu dragoste: - Domnilor
PROMISIUNEA DE JOI (XV) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346012_a_347341]
-
Când am venit aici, am stat puțin/ Că nu știam de lume și dureri./ Dar le-am simțit din mac, cu sânge plin/ Și mi-am urat “drum bun și multe veri, “( Calea mea). În acelaș context, pentru a nu rătăci drumul pe care a intrat “ pe una dintre porți,“ poeta cere ajutorul divin, dar nu înainte de aș face un proces de conștiință: “Să mă întorci din drumul greu,/ Am înțeles târziu, mereu/ Păcătuiam fără să știu/ Că drumul vieții-mi
POEZIA CA REZONANŢĂ A METAFOREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346048_a_347377]
-
Acasa > Impact > Analize > LIMBA NOASTRĂ Autor: Cristea Aurora Publicat în: Ediția nr. 825 din 04 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Mi se întâmplă să rătăcesc pe diverse site-uri, cu precădere pe cele de cultură, texte literare, descoperiri științifice, spiritualitate, citate, poezii, picturi, magazine istorice ș.a. Le răsfoiesc, citesc câte o frază, două ori poate chiar mai mult dacă simt că subiectul mă pasionează, după
LIMBA NOASTRĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346049_a_347378]
-
far păzit de soldați. Conform legendelor într-o noapte un șarpe s-a încolăcit pe turn, a băut uleiul din lampă, acesta nu a mai putut lumina, reușind astfel să salveze orașul de atacatorii de pe mare, care din cauza întunericului au rătăcit calea și au ajuns în altă parte. S-au făcut multe interpretări asupra acestor simboluri, nereușind să se ajungă la o părere unanimă. După părerea specialiștilor turnul ar fi un simbol al orașului sau al curajului care i-a caracterizat
CĂLĂTORIE ÎN SALENTO, ITALIA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347734_a_349063]
-
de izvor. Dar spre surprinderea sa pădurea era defrișată alandala. Puțin mai la vale văzu un lac și se grăbi ca să facă o baie. Dar cu cât se apropia cu atât un miros de cianură se răspândea în jur. Se rătăci prin acea sălbăticie creată de forța umană cu bună știință și de durere și jale pierdu noțiunea timpului. În cele din urmă nimeri cărarea ce duce spre Împărăția Cerului. Ajunse la Poarta Raiului și rușinat de veștile pe care le
REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
-
Și mi-am dat iarăși mările deoparte. Să-ți scriu cu valuri n-am mai îndrăznit Nicio poveste-n care pân’ la moarte Și dincolo de ea ți-aș fi zâmbit... Azi te-am lăsat așa, cu noaptea-n brațe Să rătăcești prin lutul altui gând Sperând ca mâine iar să se înalțe Pe cerul nostru-același soare blând... Referință Bibliografică: Cratimă între azi și mâine, speranța / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1197, Anul IV, 11 aprilie 2014. Drepturi de
CRATIMĂ ÎNTRE AZI ŞI MÂINE, SPERANŢA de AURA POPA în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347790_a_349119]
-
sau pompând din vermorelul său zeama bordeleză peste frunzele viței de vie, expusă la fel de fel de dăunători. Pe cap, sacerdotul, purta o soioasă căciulă neagră din piele de oaie de pe vremea lui Deceneu. Astfel treceau peste getul acesta, ce-și rătăcise veacul, uitând să se bărbierească, anotimpurile, cultivând astronomia și agricultura. Tatăl său, care-și pierduse o mână în război, murise de curând, rămânând singur. Celibatar convins, după ce-și prăjea două-trei ouă amestecate cu jumări în tigaia magică (pe care
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
sau fruntea obosită după o zi de muncă. Vei fi mâna ce-mi alungă grăbită gândurile întunecate... ori ceea ce se află dincolo de fereastra sufletului îndurerat, sub apăsarea depărtării, când nu vom fi unul lângă celălalt. Eu voi fi gând hoinar, rătăcit în părul tău negru, scânteia ce strălucește în privirea ochilor tăi, de culoarea cerului senin. Voi fi firul de iarbă peste care calci grăbită să întâmpini bucuria zilei, care te umple de speranță. Voi fi bobul de rouă, căzut peste
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XIII PART. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347720_a_349049]
-
de cer,visează... Dar ce distinge-anume-n Vacarmul din cetate, Nu bate oare-n poartă Un suflet rătăcit? Mirată foarte este Că-n visurile nopții Repetitiv,fecioara La fel a auzit! Un nordic stă călare Cu-o umbră de tristețe Vag rătăcind cu gândul Spre-un orizont pierdut Înalță lent privirea Spre-o fantă de lumină: Doi ochi de cer zărește Și brusc,rămâne mut! Cum poate fi aevea Ce-a căutat o viață Zburănd cu-nfrigurare De peste mări și țări Luceferii
POVESTE LA CASTEL de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347832_a_349161]
-
-ai revărsat-o, ci păcatele și vina..." Și iată că timpul a demonstrat-o; atât el cât și savanți sau figuri marcante ale culturii sunt răscolite de pigmei ai lumii noastre ce se cred lei tolăniți în ignoranța unui suflet rătăcit într-o lume materială ce se vrea intelectuală. Ștefan cel Mare și Sfânt alături de Mihai Eminescu și-au legat destinul de țară, contribuind cu sabia sau condeiul la neatârnarea și nemurirea neamului nostru, astfel că pot asculta „muzica îngerilor" din
IN LUMINA LUMII de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347874_a_349203]
-
de lumină și întuneric Bucurie, trisțe Duplicitare trepte spre lumină. Mamă Prunc Infinit Tată. PUNTEA CERULUI limbi scânteietoare se ridică din frunzele uscate iluziile ard clipe de gânduri risipite violet, miresme suave, din neutroni sălbatici un Big Bang se ivește rătăciți printre formule, așteaptă miliarde un culegător de aștri, bătrânul măslin e doar o umbră călătoare un mugur e salvarea Blue eyes Katharsis scară în infinit. SĂ APRINDEM RUGUL Beau o cană de lapte, muls din aripa unui aisberg aștept răsar
ÎNTÂLNIRE CU NEMURIREA (POEME) de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347871_a_349200]
-
pană rătăcită Nu ești nici cânt nici pasăre Te-ai ridicat spre zare... Unii spun că-i cenușie, alții văd paradisul Te întreb: de ce ești curioasă... Îmi spui că-ți plac florile... A lui e drăgăstoasă, a ei mieroasă Tot rătăcești iscoditoare Ai aflat? Câți pui sunt în cuib? O, iar ești mioapă În lumea crizelor de piatră... nu mai avem s-au aruncat toate Murul se înalță să ne separe În a vedea sau nu ce-i libertatea Iar te-
ALTARUL LUMINII (POEME) de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347876_a_349205]
-
te folosește când pictează inorogi în suflet Sau când vorbește de tymp... Unii ți-au dat și o definiție esoterică Eu mă bucur când mângâi florile Picur de cer, picur de viață în oglindiri de azur Pupila sufletului și minții rătăcită în zarea clipei de foc... MESRA Zona s-a activat Sub cuțitul îndoielilor aburul cafelei te cheamă în sanctuar Izvorul urcă, cerul coboară îmbrățișând piatra. Ascultă cum crește Miracol al umbrei din apă Șoaptă de cristal prins în plasa tympului
ALTARUL LUMINII (POEME) de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347876_a_349205]
-
cum numai el știa s-o facă. Se lăsase brunul amurgului peste oraș, întunecând mătasea zilei cu pânze de doliu, bătute-n argintul lunii, se-auzea acel susur molcom al Dunării peste care aluneca prelung fluierul strident al vreunui vapor rătăcit în noapte. Și ce de stele mai răsăriseră pe bolta albastră, pe Calea Laptelui, în creștetul capetelor lor; și ce miresme îmbătătoare bătute de vântul primăverii veneau din pădurile bătrâne ale Grizlingului... Noapte de feerie ca la Ipotești când își
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
jună,/ Albă ca neaua noaptea, păru-i de aur,/ Lin împletind în crinii mânilor,/ Ivind prin haina albă membri-angelici,/ Abia călcând podul cel lung cu-a ei / Picioare de omăt zâna Mirandoniz./ Ea ajunge în grădina ei de codri/ Și rătăcește,-o umbră argintie/ Și luminoasă-n umbra lor cea neagră;/ Ici se pleacă spre a culege o floare,/ Spre- a arunca în fluviul bătrân/ Colo aleargă dup-un flutur,/ Îl prinde-i sărută ochii și-i dă drumul;/ Apoi ea
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
care-și întinsese imperiul cu poftele lui nesățioase până la porțile Vienei. Asediul orașului fusese crunt și pentru valahii care și-au dat sufletul aici. Domnitorul ridicase în cinstea lor o capelă mică, în semn de pioasă amintire și reculegere... Românii, rătăciți prin imperiu, vin adesea aici și se roagă Bunului Dumnezeu, aprinzând o lumânare pentru slobozirea și fericirea neamului lor. Eminescu venise de zeci de ori aici, fie singur, fie cu Slavici și cu ceilalți colegi, unde cântaseră, în zile de
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
și pe Veronica Micle, să-i arate micile minuni ale românior pe pământul bătrânei Europe. În fața lor apăru o mică bisericuță care strălucea la lumina lunii în umbra câtorva bătrâni stejari. Eminescu avea prieten bun un paracliser, tot un român rătăcit prin imperiu, care, bătut de soartă, se aciuase aici. Bătu de câteva ori în ușă și-i răspunse un moșneag care amenința dintr-un picior: -Ce-i, conașule Mihai, la ora asta cu dumneata pe-aici? -Bună noaptea, moș Lazăre! -Bună
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
vei intra pe pagina mea, te-aș ruga, din toată inima, să încerci să te descalți de resentimente, si sa pășești desculț, pentru că vei pași peste sufletul meu cu ale lui cărări presărate cu petale și spini. Poate te vei rătăci dar apoi te vei regăsi, ascultând subjugat freamătul din sufletul meu care vibrează în acorduri melodioase cu fiecare rând pe care-l vei parcurge. Așa vei înțelege cu adevarat noima mesajului meu de prietenie, de tandrețe și de iubire! Dar
SINGURATATEA! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347885_a_349214]
-
ce mai fac pigmeii aceia care se numesc oameni. Decebal se interesa de Sarmisegetusa și de Dacia lui... -Și ce le-ai spus? -Că pe pământ oamenii sunt slabi, fără suflet, mișei; vechii romani au devenit romunculi... Apoi m-am rătăcit prin palate subacvatice cu portaluri și colonade de zăpadă și argint din Ophir, căutam o zână căreia trebuia să-i cânt cântul meu care mă mistuia. -Și-ai găsit-o? -Am văzut o copilă ca întruparea unui crin printre bolțile arcate
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
data asta -, ne-a revigorat după cei aproape 90 de kilometri parcurși până în apropiere de Ayia Napa. O zi frumoasă de început de iunie, cu mult soare și-o adiere de vânt călduț, o mașinuță cochetă și două românce vesele rătăcite prin frumusețe și mister prevesteau o nouă captură sprirituală, cu locuri și oameni despre care îmi este drag să vorbesc. Doar grecii au avut curajul să se așeze aici? Regiunea în care se află stațiunea este una dintre cele mai
AYIA NAPA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347897_a_349226]
-
se cutremură de teama față de o putere nevăzută. Se agită nervos gata să-și ia stăpânul târâș printre stânci și brazi. - Doamne ce mi-a fost dat să văd!... Oare turiștii care au trecut prin sat nu cumva s-au rătăcit săracii pe aceste meleaguri? Porni pe drumul de întoarcere spre casă, dar un gând din umbră îl tot sâcâia. „Dacă tot ai ajuns până aici, de ce nu tragi o raită prin pădure, că doar sunt destule ceasuri până se întunecă
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
ca să-și reamintească ce-l învățase cândva doamna învățătoare, că după mușchiul copacilor te poți orienta care-i miazănoapte și care-i miazăzi! Dar pe care din părțile tulpinii cresc acei mușchi de pădure? Se zăpăci dea binelea. - M-am rătăcit! Am trecut peste comoară!... Ce mă fac?... Deci se adeverește zvonul că dacă din întâmplare treci peste locul unde este îngropat aur pe dată te rătăcești... În ce direcție este satul?... Dacă mă prinde noaptea voi cădea pradă duhurilor rele
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
din părțile tulpinii cresc acei mușchi de pădure? Se zăpăci dea binelea. - M-am rătăcit! Am trecut peste comoară!... Ce mă fac?... Deci se adeverește zvonul că dacă din întâmplare treci peste locul unde este îngropat aur pe dată te rătăcești... În ce direcție este satul?... Dacă mă prinde noaptea voi cădea pradă duhurilor rele... Doar mi s-au arătat semne și nu mi-am băgat mințile în cap... Trebuia să mă întorc acasă și să nu mă aventurez în pădure
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]