5,656 matches
-
expresia Lăcrămioarei Berechet "o decodare impresionistă - a prozei scurte a lui Eliade (n.m) - prin grile previzibile, inerțiale, fără o lectură atentă a eseisticii și a operei științifice, încărcată aluvionar de prejudecăți estetice", în care integrează o mare parte a receptării interbelice, pe de altă parte, "o receptare curajoasă și onestă, comunicând real cu autorul, cu eseistica sa, cu opera științifică, o lectură care-i respectă intenția de a nu păși nicio clipă în "urma" marilor modele, asimilând creația istoriei și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
prozei scurte a lui Eliade (n.m) - prin grile previzibile, inerțiale, fără o lectură atentă a eseisticii și a operei științifice, încărcată aluvionar de prejudecăți estetice", în care integrează o mare parte a receptării interbelice, pe de altă parte, "o receptare curajoasă și onestă, comunicând real cu autorul, cu eseistica sa, cu opera științifică, o lectură care-i respectă intenția de a nu păși nicio clipă în "urma" marilor modele, asimilând creația istoriei și construind premisele momentului următor"32. În acest
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
opere, "ceea ce motivează de ce adevăratele semnificații ale cărților sale transpar din totalitatea lor, valorile individuale nefiind în măsură să dezvăluie dimensiunile camuflate ale ansamblului"34. Intruziunea savantului în opera de ficțiune a fost semnalată de critica literară încă de la începutul receptării operei lui Eliade; Șerban Cioculescu nota în 1940, într-o cronică la Secretul doctorului Honigberger, că "nicăieri, poate, de la Isabel și apele diavolului (1930), care a fost debutul epic al autorului, nu ne surprinde mai puternic capacitatea lui Mircea Eliade
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Repetarea gesturilor exemplare și paradigmatice înseamnă și o reactualizare a momentului mitic, timpul profan se abolește 536; 2) cântecele Leanei - mesaje ezoterice - pornesc de la versuri străvechi ale căror semnificații sunt adaptate experienței estetice a omului modern 537 pentru a asigura receptarea mesajului; 3) fabricarea automată și exterioară a "inspirației populare", prin copierea motivelor folclorice și reproducerea ritmului poeziei populare duce la un lamentabil eșec, despre care Eliade avertiza în articolul Teme folklorice și creație artistică (acestea fiind expresii perfecte ale unei
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în grădini și restaurante. Importantă este nu numai poezia, ci și curtea lui Dionis, "adică ritualul al cărui sens s-a pierdut sau s-a păstrat vag; nu numai arta ca act mimetic și purificator, reprezintă o inițiere, ci și receptarea ei în intimitatea unui loc sacru, fără conștiința funcției sale sacramentale"594. Finalul nuvelei este reiterarea uniunii mistice Dionysos-Persephona, "cuplu mitic care vestește unitatea ființei și a universului, prin coincidența contrariilor", complexul mitic al androginiei umane (Leana și Adrian), fiind
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
intelectul poate fi adus din cînd în cînd, și din care intelectul un rezultat odată stabilit revine la starea sa normală, enstatică"98. 1.1.4. Minus-cunoașterea și problema raționalității Cu ideea minus-cunoașterii, Lucian Blaga a creat serioase dificultăți de receptare și critici acerbe. S-a spus că, atâta vreme cât formulele minus-cunoașterii evoluează spre incomprehensibil, este greu să mai putem vorbi acolo de cunoaștere: este dificil de acceptat ideea că "poate exista o cunoaștere fără înțelegere", din moment ce paradoxalul, absurdul este limita înțelegerii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
firească întrebarea dacă nu cumva Blaga a fost influențat și pe această filieră în predilecția pentru antinomic. 3.3. Blaga și Pavel Florenski În studiul introductiv la traducerea românească a uneia dintre cărțile gânditorului rus Pavel Florenski 398, vorbind despre receptarea gândirii florenskiene în cultura românească, Ioan I. Ică jr. susține "omniprezența evidentă a gândirii florenskiene" în Eonul dogmatic, fără ca numele lui Florenski să fie măcar o singură dată citat. El consideră că idei precum tratarea dogmelor ca antinomii transfigurate, paragrafele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pe care le-o poate da un subiect conștient, capabil să evalueze. Aici este punctul pe care îl dezvoltă Routley, propunând o axiologie a mediului și o teorie morală influențată de Meinong. Dacă ne situăm într-un orizont filosofic de receptare a provocării lui Routley, atunci replica de întâmpinare se poate întemeia pe teza perspectivistă propusă de Nietzsche, și anume, că omul este acela care dă valoare lucrurilor și că valoarea oricărei susțineri este relativă la context, având, în cele din
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
-o cu o modificare radicală a viziunii asupra cunoașterii. Astfel, Jim Cheney 180 deosebește între două perspective asupra cunoașterii. Din perspectiva premodernă cunoașterea apare din conversația dintre lume și persoană, iar oamenii trebuie să se pregătească etic și spiritual pentru receptarea cunoașterii. Prin contrast, din perspectivă modernă, cunoașterea apare ca urmare a relației dintre un subiect cunoscător activ și un obiect al cunoașterii pasiv. Cunoașterea devine un monolog al omului cu el însuși. Mai mult decât atât, scopul cunoașterii este de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
lumină și ceva "solid" pentru ca lumea să fie văzută în culorile ei și cunoscută în formele și speciile ei, trebuie să existe de asemenea diafanul, adică un "mediu" care leagă lucrurile între ele și deschide prin el o cale către receptarea sensibilă și înțelegere. De atunci, diafanul a ajuns să pătrundă în mod tacit nu doar orice știință optică, ci și întreaga reprezentare a lumii sub dublul său aspect sensibil și inteligibil, operând astfel, prin participarea sa la lumină, o veritabilă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Teoretic « Mihail Sadoveanu » ; * Coordonator Grup nr. 9 (grup de lucru al directorilor din liceele din Pașcani și Hălăucești) ; * Președinte MFF-Manageri Fără Frontiere, filiala Iași. Performanțe deosebite: a) în activitatea științifică și de cercetare: * Tema științifico-metodică pentru obținerea gradului didactic I: “Receptarea limbajului poetic al lui Lucian Blaga” Tema lucrării de doctorat: „Limba și stilul prozei la Vasile Voiculescu” * Educație pentru sănătate 2001 ; * Cursuri de formare corectori (ISJ 2002) ; * Cursuri management (ISJ 2003) ; * Perfecționare - Fondurii structurale (CCD Iași, ianuarie 2007) ; * Specialist resurse
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
d) metode combinate - alternări/îmbinări între variantele de mai sus ; * după funcția didactică principală: a) metode de predare și comunicare; b) metode de fixare și consolidare; c) metode de verificare și apreciere a rezultatelor activității școlare; * în funcție de axa învățare prin receptare (învățare mecanică) - învățare prin descoperire (învățare conștientă), Moise identifica: a) metode bazate pe învățarea prin receptare - expunerea, demonstrația cu caracter expozitiv; b) metode care aparțin preponderent descoperirii dirijate - conversația euristică, observația dirijată, instruirea programată, studiul de caz etc.; c) metode
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
de predare și comunicare; b) metode de fixare și consolidare; c) metode de verificare și apreciere a rezultatelor activității școlare; * în funcție de axa învățare prin receptare (învățare mecanică) - învățare prin descoperire (învățare conștientă), Moise identifica: a) metode bazate pe învățarea prin receptare - expunerea, demonstrația cu caracter expozitiv; b) metode care aparțin preponderent descoperirii dirijate - conversația euristică, observația dirijată, instruirea programată, studiul de caz etc.; c) metode de descoperire propriu-zisă - observarea independentă, exercițiul euristic rezolvarea de probleme, brainstormingul etc. Metoda expunerii constă din
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
deprinderilor de calcul, de alcătuire a raționamentului specific); Creionăm și pentru demonstrația cu acțiuni cerințele didactice de respectat: * în prima linie, rămân valabile și aici toate cerințele formate privind așezarea, gruparea, instruirea prealabilă a elevilor, date fiind aceleași necesități cu privire la receptarea convenabilă și interesul suficient din partea acestora din urmă. * exersare prealabilă suficientă a acțiunii de către instructor reiese cu aceeași evidență. * demonstrația să fie înfăptuită efectiv, să constea din acțiune reală, iar nu din “mimare" sau simplă verbalizare. * să se împletească
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
sub criteriu - tipul de învățare implicat în realizarea obiectivelor urmărite s- ar putea ajunge la următoarea clasificare a tipurilor și variantelor de lecții: a) lecții de comunicare și însușire de noi cunoștințe cu variante de lecții bazate pe învățarea prin receptare a narațiunii, descrierii, expunerii, explicației, instructajului, conținutului televizat, textului din manual, etc. b) lecția de elaborare a cunoștințelor și dezvoltare a strategiilor cognitive cu variante de lecții bazate pe învățarea prin cercetare, prin descoperire, prin observarea directă și independentă sau
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
lui K. Bühler) orientează enunțul către destinatar (receptor). Este actualizată de "acele elemente ale mesajului care trimit direct la destinatar, în sensul că locutorul urmărește prelucrarea într-o anumită măsură a colocutorului său, angajarea lui într-un anumit fel în receptarea mesajului" (I. Iordan, V. Robu, 1978: 67). Funcția conativă derivă din funcția de comunicare și este strâns legată de funcția denominativă. Comunicarea nu înseamnă doar transmiterea unei informații despre planul referențial. În conversația curentă, funcția conativă eliberează gândirea de limitele
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
personalități din domeniul vast al culturii. Toate aceste formule este necesar să fie atribuite funcției fatice considerată de profesorul ieșean,,funcție suplimentară" a limbajului, în textul jurnalistic: Ținând seama "chiar în mod empiric, de tipologia cititorului (care, din perspectiva teoeriei receptării, poate fi de la "pasiv" până la "cooperant", cu nuanțele "model" și "ideal", de formație "enciclopedică"), jurnalistul își atrage destinatarul pe terenul autorității instituite prin spusele marilor nume ale civilizației sau al formulelor "înțelepciunii populare", pe care uneori nu se sfiește să
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
prin care receptorul percepe mesajul vizual al unei imagini? Care este relația dintre cod-mesaj-text lingvistic în realizarea imaginii vizuale? În pofida clarității mesajelor emise de producători, în decodificarera mesajului iconic intervine subiectivitatea receptorului, iar multiplicitatea interpretărilor poate creea numeroase ambiguități de receptare. Părerea unanim admisă este că semnul iconic se înscrie într-un cod, de regulă, deschis semnificației - atunci când cercetătorul se raportează la comunicarea prin imagini vizuale. Nu aceeași caracteristică "deschis" este acceptată în lingvistică, cel putin după anii '60, unde codul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
publicitate - ar supraviețui eventual, un episod comun, redus la ideea de flirtu (în clipul pentru promovarea Sidolin), circumstanță ce ar determina destructurarea întregului mesaj, creând un sentiment profund al vulgarului. Argumentarea iconică nu poate fi corect formulată decât în condițiile receptării ei prin limbaj. Este un tip de receptare realizată fie în maniera unei reflecții rapide (de tipul Sidolin), fie sub forma unei analize profunde (generate de achziționarea unui autoturism din gama Ford B-MAX, Dacia Lodgy etc.). În alți termeni, clipul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
la ideea de flirtu (în clipul pentru promovarea Sidolin), circumstanță ce ar determina destructurarea întregului mesaj, creând un sentiment profund al vulgarului. Argumentarea iconică nu poate fi corect formulată decât în condițiile receptării ei prin limbaj. Este un tip de receptare realizată fie în maniera unei reflecții rapide (de tipul Sidolin), fie sub forma unei analize profunde (generate de achziționarea unui autoturism din gama Ford B-MAX, Dacia Lodgy etc.). În alți termeni, clipul și/sau imaginea publicitară nu este numai o
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
jurnalistică de metafora terapeutică, poetică și mai ales, de metafora conceptuală/ terminologică utilizată în limbajele specializate. În contextul larg al strategiilor și al mijloacelor lingvistice de comunicare, metafora jurnalistică accentuează tendința de a asigura dinamica informației ca și transparența de receptare, prin însăși funcțiile sale specifice. Sunt funcții care nu pot fi abordate înafara relației dintre strategiile de comunicare și obiectivele pe care presa și le propune. Mesajul, dar mai ales impactul informației asupra publicului sunt obiective fundamentale. Este dimensiunea care
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
accentuând asupra unor atitudini care nu cer efort, nici fizic și nici cognitiv, ci doar o plasare corectă și o accentuare periodică a acestei opțiuni. El ajunge astfel Într-o etapă de sine social autonom, afirmându-se prin putere de receptare și discernere. Identități europene Paris. De fiecare dată când sunt aici caut expoziția de fotografii de pe grilajul unui parc pe care-l Îndrăgesc mult, Jardin du Luxembourg. E o inițiativă a Senatului Franței, al cărui sediu e În apropiere, În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sînt total diferite. Anglia, Țările de Jos sau Renania se ocupă mai puțin de stil decît de gîndire. În concepția lor, esențial este să se pună știința în serviciul unei "regenerări" a creștinismului. Admirația pentru gînditorii antici trebuie să faciliteze receptarea mesajului creștin. Aceasta este esența gîndirii lui John Colet, a lui Erasmus, a lui Reuchlin sau a lui Thomas Morus. În acest mod, umanismul Europei de nord pregătește drumul către Reformă. Între aceste două forme de umanism, polemica se dezlănțuie
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
idei care constituie subiectul mesajului”. În opinia lui C. Zamfir și a lui L. Vlăsceanu, comunicarea este un „proces de emitere a unui mesaj și de transmitere a acestuia într-o manieră codificată cu ajutorul unui canal către un destinatar în vederea receptării. Noi propunem următoarea definiție: Comunicarea este procesul specific uman prin care se transmit informații, idei, gânduri, sentimente către persoane considerate interesate de respectivul mesaj, apelându-se la orice mijloc presupus eficient în așteptarea unui răspuns. II. Motivarea comunicării Chiar dacă nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
-și adapta permanent activitatea la condiții noi, a rămas la fel de valoroasă până astăzi. Concepția sa didactică se fundamentează în totalitate pe teoria cunoașterii prin experiență. Numai prin și în experiență se pot dobândi cunoștințele autentice, care înseamnă altceva decât o receptare mecanică a informațiilor despre experiența altora. Dewey nu mai este de acord cu metodele de predare tradiționale, deoarece acestea sunt pre-elaborate de profesori în contexte artificiale prefabricate de aceștia la un moment dat. Din perspectivă didactică, Dewey susține acele metode
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]