8,522 matches
-
de această deplasare, dificil de acceptat și de administrat, îndeosebi din cauza masivului transfer de populație. Autorul insista asupra marilor tulburări din anii '40, care schimbaseră structura demografică a întregii regiuni, asupra raporturile între diferite etnii, asupra statutului lor economico-social etc. Relatarea sublinia suferințele țării sale agresiunea ucraineană din anii '40, de exemplu dar nu și replicile date de statul polon, între ele numărându-se expulzarea etnicilor germani, după încheierea războiului. Această din urmă acțiune era cumva explicată prin faptul că "la
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
regimul comunist a fost descris mai amănunțit în cărțile școlare moldovenești, decât în cele din România. De această dată vom urmări un manual terminal de liceu 81 investit, tocmai prin adresabilitatea sa, cu o importanță publică sporită. Ca în toate relatările despre comunism citate până acum, și în cazul Moldovei povestirea începea cu cea de-a doua conflagrație mondială. Pentru acest teritoriu, războiul a produs o dramă și mai complexă decât în cazul regatului român. În 1940, Basarabia (provincie românească, încorporată
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
că sovieticii nu s-au străduit să reducă proporțiile acestei drame naționale, dar au cerut populației să livreze și mai multe produse din Moldova spre restul Uniunii 82. Injustiția și brutalitatea instalării regimului comunist în Moldova întrec, de departe, toate relatările citate anterior, trezind resentimente de neșters. Manualul amintea frecvent de un adevărat tribut pe care Moldova l-a plătit mereu imperiului sovietic 83, indiferent dacă au fost anii celui mai crunt stalinism sau deceniul promițător al perestroikăi. În această privință
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
popor!) a devenit "Wir sind das Volk" Noi suntem poporul! moldovenesc, de această dată)92. Este adevărat că teama de reacțiile Rusiei a blocat atât inițiativele diplomatice ale României, cât și pe acelea ale Moldovei. În ciuda descriptivismului ce caracterizează această relatare, autorul a trecut peste o mulțime de fapte, omițându-i pe cei care nu se identificau cu versiunea sa istorică. Cetățenii care nu erau români, ortodocși sau măcar moldoveni, nu își găseau locul în povestire decât, cel mult, pentru a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
își reconsideră vecinătățile, putându-se prezenta, din nou, ca o nouă forță central-europeană. Estul văzut de occidentali Manualul german își însușise felul cum Vestul percepea Estul, reducându-l mereu la imaginea emblematică a Uniunii Sovietice. De obicei, în astfel de relatări, socialismul nu era descris ca un mod de viață, ci ca un capitol al relațiilor internaționale. Tot ceea ce urmase celui de-al Doilea Război Mondial era descris în termenii unei competiții mondiale între doi giganți; un manual francez din anii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
un capitol al relațiilor internaționale. Tot ceea ce urmase celui de-al Doilea Război Mondial era descris în termenii unei competiții mondiale între doi giganți; un manual francez din anii '80 îi nominaliza ca fiind "lumea liberă" și "blocul comunist"98. Relatările de astăzi despre "războiul rece" par familiare oricărui cititor, fie el din Est sau din Vest. Dar, pentru mult timp, existaseră două versiuni rivale cărora, la căderea regimului comunist, li s-au adăugat interpretări naționale inedite. De exemplu, în România
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
înarmarea Vestului: bomba atomică, controlul deținut asupra unei mari părți din suprafața și populația lumii, gigantica Armată Roșie. Investigând sumar interiorul acestui "rău" mondial, cartea respectivă amintea pe scurt de "stalinizarea" țărilor estice. Și această descriere concordă cu multe din relatările manualelor postcomuniste, având deci o sursă comună, viziunea anticomunistă și occidentală asupra istoriei acestor țări. În relatarea manualului francez, contemporan cu ultima decadă a socialismului estic, apăreau puține nume de lideri politici, selectate mai mult pentru a ilustra luptele interne
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Roșie. Investigând sumar interiorul acestui "rău" mondial, cartea respectivă amintea pe scurt de "stalinizarea" țărilor estice. Și această descriere concordă cu multe din relatările manualelor postcomuniste, având deci o sursă comună, viziunea anticomunistă și occidentală asupra istoriei acestor țări. În relatarea manualului francez, contemporan cu ultima decadă a socialismului estic, apăreau puține nume de lideri politici, selectate mai mult pentru a ilustra luptele interne și semnele de insubordonare din tabăra sovietică. Impulsul liberal al lui Hrușciov era invocat împreună cu revoltele deschise
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
către țările capitaliste"107. După înlăturarea regimului comunist din Estul Europei, manualele occidentale și-au recalibrat serios povestirea despre fostul "Război rece". Un alt manual francez, din 1999, sugera destul de clar dimensiunile aceste rescrieri ale trecutului recent. Tonul general al relatării devenea mult mai puțin militant, dimensiunile competiției ideologice între cele două lumi fiind serios atenuate. Chiar succesiunea titlurilor care defineau liniile generale ale povestirii spune multe despre noua istorie a comunismului. Într-o lectură mai relaxată, se vedea că "Războiul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
perioadei comuniste conțin, după cum am văzut, un amestec foarte complicat de adevăruri concurente, dintre care multe se împart mai curând după percepția estică (fostă socialistă) sau vestică (anticomunistă), decât după criteriul "vechimii" sau al "noutății". Termenii care punctează destul de stângaci relatările postcomuniste ("totalitarism", "alegeri libere", "pluripartidism", "Războiul rece" ș.a.) sunt, de fapt, reprezentări occidentale negative despre Estul socialist. Nici pentru estici schimbările de terminologie nu erau chiar necunoscute, dar acestea au putut fi utilizate abia după intrarea lor în verbiajul guvernărilor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de un tratament similar, cu accent pe discontinuitățile, deseori violente, aduse în istoria țărilor respective. Între ele, se construiește un spațiu cumva artificial, al unei istorii în care doar liderii regimului și oponenții lor direcți sunt absolut indispensabili. Tipic, scheletul relatării conține doar câteva nume, câteva date cronologice și mai multe noțiuni abstracte decât în alte lecții. Autorii admit existența unor resentimente colective perpetuate și după căderea comunismului, care au marcat din start epoca respectivă: "neîncrederea", "frica", "nemulțumirea". Spre finalul regimului
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
singurele [perioade] de adolescență pe care le-am avut [...]. Au dispărut specialele [obiectele tehnice], au apărut și alți profesori de fizică, de matematică. Interesant, acum îmi dau seama că am scăpat de S. odată cu revoluția din 1989!" (A.M.). Astfel de relatări nu ajung în programele de examen, deși au făcut parte din realitatea efectiv trăită a epocii respective. Din păcate, adevărul nu este niciodată suficient pentru a justifica o istorie. Mai precis, el ajunge doar un loc comun printre altele și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
dispunerea conținuturilor a fost mult mai generoasă și aparent dezordonată, fiind împărțită în capitole largi "istorie locală", "popoare de ieri și de azi", "momente ale istoriei" ș.a. în care se puteau întâlni atât istorii de viață ale elevilor, cât și relatări despre greci, slavi, turci, francezi, unguri, germani etc. (vezi Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 3919/20.04.2005, "Programe școlare de clasa a IV-a. Istorie", pp. 5-6). 70 Bogdan Teodorescu, Istorie. Manual pentru clasa
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
se aflau de obicei la sfârșitul lecțiilor, în cantitate redusă, având un rol mai mult recapitulativ, de confirmare și supra-argumentare a textului principal. Noua formulă încerca să ofere un suport real "învățării prin descoperire", fără să omită însă nici tradiționala relatare expozitivă, a manualului-povestitor. În același stil era prezentată și tema dedicată "spațiului românesc între diplomație și conflict în Evul Mediu", având o parte special dedicată istoriei noastre "de la întemeierea statelor medievale până la Ștefan cel Mare" (Valentin Băluțoiu, Maria Grecu, Istorie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ștefan cel Mare (s.a.)" (Radu Petrescu, Prizonier al provizoratului. Jurnal, 1957-1970, Editura Paralela 45, Pitești, 2002, p. 274). 186 Spontaneitatea copiilor arată și o diluare sensibilă a "educației patriotice" care însoțea, în mod tradițional, memorarea acestei legende în școală; vezi relatarea Elenei Mărculescu, în Zoltán Rostás, Theodora-Eliza Văcărescu (coord.), op. cit., p. 156. 187 Dancu este o zonă periferică și incomplet urbanizată a Iașului, inventată de autoritățile locale în anii '80 când stabilirea în oraș era practic blocată. 188 Acest grupaj de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
atunci "când era de 10 ani, Ștefan se arăta isteț și plin de năzbâtii: nu găseai în sat copil netrântit de el" (Ștefan cel Mare și Sfânt, 1504-2004. Portret în legendă, Editura Mușatinii, Sfânta Mănăstire Putna, 2003, p. 17). 191 Relatarea aparține unui elev de clasa a VI-a de la Grupul Școlar "Dumitru Mangeron" din Iași și datează din 6 ianuarie 2004. Ea trimite la cunoscuta legendă a "stejarului din Borzești", popularizată de Eusebiu Camilar. 192 După cum susținea o elevă de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
inițial în 1922 și 1924, reeditate în 1925-1927 și apoi în 1989. Lucrarea lui documenta și detalia percepțiile martorului direct. În memoriile publicate mult mai târziu de fiul său regăsim, în linii mari, aceeași viziune, nealterată de versiunile ulterioare ale relatării evenimentelor: "pentru România, războiul nu se sfârșise în 1918", ca pentru Aliații învingători. Țelul declarat al unirii a însemnat o "euforie a începutului" în acest război, care "nu putea dura însă la infinit" și avea nevoie de alte realități care
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nedrept al participării României la Primul Război Mondial (s.a.)" (D. Almaș, G. Georgescu-Buzău și A. Petric, Istoria României. Manual pentru clasa a XI-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1960, p. 269). 37 O astfel de frază, bine integrată în relatarea finalului apoteotic al războiului când popoarele "asuprite", bineînțeles "în frunte cu clasa muncitoare", luptă "pentru eliberare", distrugând imperiile și exploatatorii aducea în atenție și "prăbușirea Imperiului Austro-Ungar". Cititorii puteau afla cu acest prilej că "Transilvania, stăpânită până atunci de imperiul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Și distribuția internă a capitolului despre război era interesantă. După "anii neutralității", urmau "campaniile" din 1916 și 1917. Apoi, România era trecută, pur și simplu, direct în anul următor, 1918, care nu aparținea în mod clar nici războiului, nici unirii. Relatarea insista asupra vinovăției Rusiei bolșevizate, care silise România "să înceteze ostilitățile cu Puterile Centrale". Confruntările cu trupe ale foștilor aliați răsăriteni, la sfârșitul anului 1917 și începutul anului 1918, erau prezentate drept "dificultăți" în interiorul Moldovei, rezolvate prin măsuri "îndreptățite din partea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
activități extrașcolare pe care dorea să le permanentizeze stimulând o întreagă literatură de flatare sau de autoelogiere a celor direct implicați, mai ales în presa didactică; aceasta a păstrat, de altfel, și astăzi, respectivul obicei (vezi, de exemplu, "Tribuna Învățământului"). Relatările se puteau întâlni, în formule deja stereotipe, peste tot: în oficioasele "Albina", "Convorbiri didactice" sau "Revista Generală a Învățământului", dar și în aparițiile locale cum ar fi "Propășirea" (din județul Neamț), "Școala poporană a Olteniei", "Școlarul" (Alexandria), ș.a.m.d.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
este mai potrivit să vorbim despre o sărbătoare sau despre miile de sărbători care o compun, de fapt, prin ceremonialuri desfășurate simultan dar autonom în mai multe locații? Vezi Mona Ozouf, La fête révolutionnaire (1789-1799), Gallimard, Paris, 1988, p. 27. Relatările post-factum ale acestor evenimente, mai ales cele din presă, preferă de obicei să valorifice tocmai multiplicarea scenariului ritual, punând în valoare specificitatea cadrului local și orgoliul fiecărei comunități. 164 Sărbătoarea publică rămâne "întâlnirea prin excelență" a membrilor unei comunități, un
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
știe dacă mâine nu vom sărbători unirea tuturor Românilor" (Ibidem). 166 Gheorghe Gh. Mârzescu, op. cit., p. 220, 222. 167 C. Argetoianu, op. cit., p. 119. 168 Vezi Serbarea Unirei la Iași, în "Evenimentul" de joi 24 ianuarie 1919, p. 2. 169 Relatare din "Evenimentul", numărul de sâmbătă 26 ianuarie 1919. 170 Ibidem, numărul de joi 24 ianuarie 1919, p. 1. Această formulă a fost larg difuzată și reluată cu sârg la toate micile festivități ale momentului. Relatând despre Marea serbare dată de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
reprezentativitatea datei respective, vorbindu-se despre "ziua de 1 decembrie, ziua Unirei, când se împlinesc 20 de ani de la Unirea Ardealului, Bucovinei și Basarabiei la patria mumă (s.n. C.M.) (sic!)" ("Opinia" de joi 1 decembrie 1938, p. 2). 236 Unele relatări despre respectivele ceremonii au fost integral plasate la rubrica Știri Strejărești (Ibidem, p. 3). 237 Școlile care nu dispuneau de un aparat de radio propriu erau invitate să își ducă elevii la instituțiile culturale din apropiere cum ar fi căminele
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
o întreagă lecție, de patru pagini, cu insistente note triumfaliste (vezi Dragna Florea, Ionescu Matei, Iordănescu Aurel, Istoria României. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975, p. 160 și 161-164). 362 Ibidem, p. 163. 363 Relatarea lor era plasată, într-o parțială logică temporală, în interiorul lecției despre Transilvania. Această redactare nu era lipsită de credibilitate, ea oferind explicații de genul "ca și în cazul mișcării pentru unire din Transilvania, evenimentele din Bucovina au progresat rapid, influențându
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
obligă să ne revedem ideile asupra ambelor domenii" (postfața autorului la Gramatica Decameronului). Recunoașterea organizării discursive imanente (a narativității în sensul cel mai larg) pune problema existenței unei forme narative universale (actualizate în faptul divers și nuvelă, basm și reportaj, relatarea istorică și depozițiile martorilor, benzile desenate și procesele verbale etc.) ce transcend frontierele comunicării lingvistice și a unei competențe narative ce subîntinde discursurile-ocurență așa cum sistemul saussurian al limbii subîntinde fluxul vorbirii (A.J. Greimas, J. Courtès, 1979: 219). 5.9
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]