11,435 matches
-
că persoanele care aveau un confident cu care să poată vorbi despre orice aveau o rată de supraviețuire de trei ori mai ridicată comparativ cu cei ce nu aveau un astfel de confident (Dolbier, Steinhardt, 2000). Abordate împreună, cercetările au relevat rezultate ce ilustrează că atât cantitatea, cât și calitatea suportului social sunt aspecte importante ce trebuie luate în considerare atunci când suportul social este relaționat cu sănătatea. Specificitate/globalitate în măsurarea suportului social. Specificitatea indică măsura în care instrumentele suportului social
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a devenit drogul cel mai disponibil în marile aglomerări urbane; în București există o creștere importantă a numărului persoanelor care își injectează heroină față de anul 1998, când un studiu similar estima că 1.000 de persoane își injectează droguri. Studiul relevă, de asemenea, că în toate orașele cercetate și în special în București, există o piață bine structurată a vânzării de droguri. Peste 80% dintre utilizatori sunt tineri cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani. S-au înregistrat însă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sunt tineri cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani. S-au înregistrat însă și consumatori cu vârste de 10-16 ani. Majoritatea consumatorilor de droguri injectabile, peste 70%, sunt persoane fără ocupație sau șomeri. Pentru toate orașele cercetate, studiul relevă că persoanele care își injectează droguri au comportamente la risc legate de posibilitatea infectării cu diverse boli transmisibile, inclusiv a infectării cu HIV. Nivelurile de infectare cu hepatita B și C rezultate din testări sunt de ordinul a zeci de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
utilizatorii de droguri. • Dezvoltarea serviciului de asistență psihosocială privind integrarea comunitară a utilizatorilor de droguri. 1.4. Prevenirea transmiterii în sistemul penitenciar Situația actuală: Sistemul penitenciar este expus unui risc crescut de transmitere HIV/SIDA. O cercetare făcută în 2002 relevă că mai puțin de 1% dintre deținuți folosesc prezervativul în mod constant, iar peste 67% declară că nu l-au folosit niciodată. Circa o treime dintre deținuți raportează contacte sexuale multiple și 37%, contacte sexuale ocazionale. Rata de ocupare a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
impactul acestor programe asupra minorilor este în mare măsură diferit, și, în orice caz, mai puternic decât cel exercitat asupra adulților. Într-o cercetare anterioară a Centrului nostru asupra unui eșantion reprezentativ al liceenilor din București (2002), datele anchetei au relevat că o mare parte a acestora petrece zilnic, în medie, în fața televizorului, mai mult timp decât alocă pregătirii lecțiilor. Conform acestei anchete asupra comportamentului și stilului cultural al elevilor din București, 43% dintre aceștia privesc la televizor cel puțin trei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
dintre aceștia privesc la televizor cel puțin trei ore zilnic. În schimb, numai 31% dintre elevi dedică echivalentul acestui timp activităților de pregătire școlară și numai 12% dintre ei citesc zilnic cărți (evident, în afara manualelor). Și în cazul liceenilor-adolescenți se relevă operațională diferența (considerată structurală, G. Gerbner), dintre „marii” și „micii” consumatori de televiziune (și alte media sau noi tehnologii de comunicare). Astfel, din datele cercetării menționate anterior, rezultă că în cazul „marilor” consumatori de TV, proporția celor care se uită
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
structura televizionării: cei 95% care privesc zilnic la televizor dau un procentaj zilnic al lecturii de numai 8,7%, pe când dintre consumatorii moderați de televiziune se recrutează 13,4% elevi care fac lecturi zilnice. Aceasta este doar una dintre consecințele relevate de aproape toate anchetele ale „coabitării” zilnice cu acest membru al familiei care este televizorul și care își afirmă tot mai pregnant ascendența față de părinți și de școală în socializarea copiilor, adolescenților, tinerilor. Măsurarea violenței televizate Repere conceptuale și metodologice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
multe emisiuni sportive, reality-show-urile și altele. De regulă, astfel de „false mesaje” construite și transmise în diferite forme discursive ale programelor de televiziune și care sunt periculoase prin incapacitatea copiilor de a le da o semnificare și înțelesuri care să releve pericolul lor potențial pentru conduită, sunt următoarele: violența este răsplătită, rareori având consecințe negative: după statistici americane, în peste 7% dintre scenele de violență răufăcătorii scapă nepedepsiți; violența este o realitate omniprezentă, și deci inevitabilă: o fetiță îi spune unei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și de scenarizare a violenței marchează mai semnificativ violența din programele de televiziune din România. În ansamblu, rezultatele studiului nostru sunt concordante cu datele obținute în alte studii din străinătate, cum este studiul Mediascope (SUA, 1995, p. 56), care a relevat următoarele date: 57% dintre programele analizate conțin violență; 33% dintre programele violente conțin nouă interacțiuni violente sau mai multe (o aceeași scenă de interacțiune - să zicem într-un taxi - poate conține mai multe acte de violență); numai 15% dintre programe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
copiii sunt în contact cu televizorul. Mai semnificativă apare influența precumpănitoare a televiziunii asupra percepției și alegerii de către copii a vedetelor preferate (cântăreți, actori de filme, artiști, sportivi, chiar și oameni politici, jurnaliști, staruri de televiziune). Cea mai neașteptată se relevă a fi distribuția preferințelor pentru cântăreți: chiar în cazul copiilor de 7-10 ani, pe primele locuri ale topului rezultat se află doi „maneliști”: Nicolae Guță, Adi de Vito și Andra. Graficul 6. Cântăreții preferați ai copiilor de 7-10 ani EMBED
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
francizează” poezia, „păstrându-i intacte rădăcinile românești”. Demersurile dramaturgice ale scriitorului sunt și ele determinate de vocația poetică, relația dintre poezie și teatru fiind „ombilicală” în cazul poetului ce debutase editorial cu un volum de teatru. Dar caracterul „eminamente poetic”, relevat de Mircea Iorgulescu în piesele de mare succes ale debutului dramaturgic al lui A., este subminat chiar din pornire de tentația confruntării dintre grupurile de personaje antagoniste: în Vin soldații, grupul militarilor, dominați de spirit războinic (Generalul căruia i s-
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
lor din bunurile pe care și le-au însușit cu japca. L-au asasinat [pe tiran] ca să se cațere ei în capul mesei!” În ciuda subtitlurilor atribuite („parabolă”, „farsă”, „divertisment”) și a replicilor savuroase, adeseori de teatru bulevardier, piesele lui A. relevă adevăruri grave, uneori incomode, curajos și lucid evaluate. Reprezentate pe scenele europene și americane (Paris, Londra, Copenhaga, Ankara, Dortmund, Edmonton, Ottawa, New York, Washington etc.) au fost puse în scenă, din nou, și în țară după 1989 și, de asemenea, incluse
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
însoțite de fragmente autobiografice, remarcabile pentru verva ce le animă, capacitatea evocatoare și talentul memorialistic al autorului. Greu încadrabilă într-un gen, această carte - amestec insolit de teorii, anecdote, amintiri, jocuri de cuvinte și de idei care țâșnesc de sub condei - relevă, în persoana scriitorului stabilit la Paris, în primul rând poetul ce-și etalează, cu sau fără voie, originea danubiano-pontică. SCRIERI: Vin soldații și alte piese, pref. Al. Paleologu, București, 1970; Șodron, pref. Eugen Schileru, București, 1970; Teatrul floral-spațial, Luxemburg, 1972
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
în care se scufunda. Procesul e configurat în detaliu, fraza lui B., mlădioasă, elegantă, putând exprima subtilități îndeobște dificil de surprins. Prin aceste calități, romanul își păstrează prospețimea, el fiind, de altfel, reeditat în 1991. Prozele publicate în 1970, Exerciții, relevă aceleași însușiri de observator al lumii exterioare și interioare, având totuși un pronunțat caracter de încercări nefinisate. Excepție face cea mai amplă dintre ele, care propune o continuare a scrierii lui Mateiu I. Caragiale Sub pecetea tainei, fiind reușită ca
BALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285573_a_286902]
-
de săptămânalul scos în 1865 și 1866. A editat „Calendar pentru români” și suplimentul literar „Almanah de învățătură și petrecere” (1847-1869), rămas important prin publicarea unei mari părți din opera proprie. Bogata colaborare la periodicele pe care le-a scos relevă preocupările multiple ale lui A. pentru arhivistică, arheologie și istoriografie (în care face operă de popularizare, uneori de pionierat, fără o documentație riguroasă de specialitate), pentru literatură și toate genurile ei. Numeroase articole, multe nesemnate, conțin cronici literare și artistice
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
cu tematică similară. Verva acut polemică și perspectiva întotdeauna imprevizibilă de intrare în subiect caracterizează mai toate cronicile și profilurile scriitoricești realizate de C., selectiv reținute în volumele Alfabet liric (1974), Poeți și poezie (1980), Printre poeți (1983). Poetul își relevă pe deplin sensibilitatea abia în versurile scrise în dialect aromân (Nihadz, 1980), în prelucrările pe motive aromâne (Povești de la Miazăzi, 1976, Trei balade aromâne, 1980, Ore de aur, 1983) sau în transpunerile în limba literară ale unor creații în dialect
CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
dintre copii în școală, este un bun exemplu de sensibilizare și conștientizare a comunității asupra faptului că printr-un asemenea comportament nu previne transmiterea acestor boli, ci, de fapt, contribuie la excluziunea socială severă a acestor copii. Pe lângă statisticile care relevă scăderea numărului de cazuri noi de persoane infectate (în special copii), rezultatele campaniei încep să apară, iar incluziunea socială a copiilor HIV-pozitiv este treptat recuperată. Măsuri de promovare a incluziunii în sfera educației pentru comunitățile de rromi. Educația formală este
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
indivizilor), accesul dificil la cumpărarea/închirierea unei locuințe în mediul urban al persoanelor fără adăpost. • Supraaglomerarea. Din totalul populației, 42,8% se află sub media de 14,2 m2/persoană (INSSE, 2003). O serie de date recente (INSSE, ACOVI, 2002) relevă faptul că persoanele aflate în primele 3 decile de venit sunt cele mai afectate de supraaglomerare. De asemenea, 7,4% din populație înregistrează o densitate de locuire de peste 2,01 persoane/cameră, iar pentru aproximativ 6% din populația țării (1
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
în ultimele 12 luni. Situația este extrem de alarmantă pentru cele mai sărace 30% dintre gospodării: aproximativ una din două gospodării nu a putut achita cheltuielile de întreținere. O serie de date relativ recente (Barometrul de Opinie Publică, FSD, mai 2000) relevă faptul că, la nivelul lunii mai 2000, cca 24% dintre cei care locuiau la acea dată la bloc aveau datorii la întreținere pe mai mult de trei luni. Aproximativ 68% dintre familiile „datornice” locuiesc în orașe mari, de peste 100 000
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
diminuează substanțial și doar temporar în favoarea salariaților. Pe termen lung, acest lucru este în detrimentul angajaților deoarece, în acest fel, contribuțiile lor la diferitele fonduri sunt mici și ulterior și beneficiile vor fi mai mici. Un aspect și mai grav este relevat de faptul că mulți salariați primesc salariul minim pe economie doar în acte, în realitate angajatorii plătindu-le mai puțin. Aceasta este o formă extrem gravă de corupție și o importantă sursă de excluziune socială pentru salariați. Planul Național de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
un nivel semnificativ întrucât programele de sprijin pentru obținerea actelor de identitate s-au limitat la anumite județe/zone și au inclus un număr relativ mic de persoane (sub 10 000 după anumite estimări). O analiză pe categorii de vârstă relevă ponderea foarte mare a celor fără acte în rândul copiilor comparativ cu cea din rândul adulților. Analiza detaliată pe ani relevă o pondere relativ egală a lipsei actelor în funcție de vârstă la copiii sub 14 ani. Singura explicație plauzibilă este diminuarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
inclus un număr relativ mic de persoane (sub 10 000 după anumite estimări). O analiză pe categorii de vârstă relevă ponderea foarte mare a celor fără acte în rândul copiilor comparativ cu cea din rândul adulților. Analiza detaliată pe ani relevă o pondere relativ egală a lipsei actelor în funcție de vârstă la copiii sub 14 ani. Singura explicație plauzibilă este diminuarea autorității (și autoritarismului ca metodă) instituțiilor statului după 1989 și, poate, și creșterea costurilor procurării certificatului de identitate pentru familiile de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
dintre cei de peste 14 ani; au probleme legate de comportament: - fumează - 60%; - consumă droguri - 19%; - consumă alcool - 17%; - au cazier - 15,5%. 5. sunt în grija a două sau mai multe fundații - 49%. Datele din raportul UNICEF (2000) menționat anterior relevă că 32% dintre copiii străzii din toată țara nu au acte de identitate, că aproape 80% dintre ei cerșesc, 16% spală mașini și 14% fură. Legendă: - roșu - surse „exterioare” individului (comunitate sau stat) - verde - autoexcluziune - portocaliu - consecințe ale excluderii de pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
cât și recuperarea permanentă a trecutului, menită să-l apere pe imigrant de „sentimentul unei mutilări interioare pentru că nimic din trecutul lui nu-l mai însoțește”. Notațiile californiene, cu trimitere precisă la prezent, surprind un interesant peisaj natural și uman, relevând totodată un altul, sufletesc și cultural, infinit mai bogat, ordonat după coduri etice, estetice și comportamentale formate și consolidate anterior venirii în America. C. redă cu discreție detaliile personale ale aclimatizării sale lente și anevoioase în Lumea Nouă, meditând îndelung
CALIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286037_a_287366]
-
versurile de maturitate, risipite în periodice: călătoria, sentimentul exilului perpetuu, fluiditatea și inconsistența lumii, natura ca paradis insondabil, revelat în clipele privilegiate, rătăcirea și ratarea, predestinarea, fragilitatea umanului. Deschiderea către sinestezie, către corespondențele tainice care cosmicizează senzațiile imediate ( G. Călinescu), relevă latura simbolistă a acestui lirism, prefigurare a poeziei noastre interbelice. Torsul pisicii se racordează secret la cel al fusului, al vântului și al astrelor, într-o armonie ce depășește casnicul și terestrul. Plânsul ploii, țârâitul monoton al burlanelor, cântecul vântului
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]