6,509 matches
-
ovule congelate și Întrebându-se dacă va mai avea vreodată timp să le decongeleze. Încerc să ignor zgomotul aeroportului și să mă gândesc la ce Înseamnă Emily și Ben pentru mine, apoi Îmi adun ultimele rămășițe de energie și le revărs asupra lui Momo. Copiii sunt dovada trecerii noastre, Momo, acolo unde ne ducem după ce murim. Sunt cel mai bun lucru și cel mai imposibil lucru, dar nu există altceva. Trebuie să mă crezi. Viața e o ghicitoare și ei sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
13.27: Ies În goană din birou când secretara lui Robin Îmi dă raportul lui Jill despre familie: Robin Îl uitase. Sprintez spre Cannon Street. Până să ajung la malul apei, plămânii Îmi iau foc, boabe de sudoare mi se revarsă În cascadă peste sâni ca un colier rupt. Mă Împiedic pe treptele gării și-mi rup ciorapii În dreptul genunchiului stâng. Fir-ar al dracu’. Traversez În zbor holul gării, intru derapând la Knickerbox și Înșfac prima pereche de ciorapi negri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
se numește „bucuria sufletului“. Într-o bună zi, când voi avea timp, voi face grădina frumoasă. O să cresc lobelii și camelii și un dafin și tufe de iasomie dulce și o să am ghivece cioplite din piatră din care se vor revărsa panseluțe. Se aude un scheunat de la una dintre ferestrele de sus de tot ale casei. Ca și mine, copiilor le e greu să doarmă În nopțile astea calde. Ben s-a trezit În țipete pe la 5, când eu eram prinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
se încredințeze mirelui ei... Devotamentul față de Biserica răstignită nu se micșorează nici atunci cînd instituția bisericească îmbracă chipul sever și mortificant al condamnării nedrepte". Antonio Rosmini a fost o flacără care s-a consumat luminîndu-i pe alții; și continuă să reverse lumină și astăzi. De aceea Biserica îl beatifică. I.P.S. Prof. Dr. Ioan Robu Arhiepiscop-Mitropolit al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București Introducere Antonio Rosmini, filosof, gînditor politic și "reformator" al bisericii catolice Antonio Rosmini (născut la Rovereto în nordul Italiei în anul
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
minții, fie pe calea simțurilor, îi mergeau la inimă creștinului și-i dăruiau un sentiment înalt asupra întregii creații, tainic și divin; sentiment care lucra, era atotputernic precum harul care îl alcătuia; căci cuvintele predicii evanghelice proveneau de la sfinții care revărsau asupra ascultătorilor acea abundență de spirit de care ei debordau; iar riturile eficiente prin ele însele erau redate prin cei mai buni credincioși pregătiți să primească rezultatele salutare ale cuvintelor Păstorilor și ale înțelegerii limpezi a tot ceea ce se făcea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
insufla tînărului Cler și care îl făceau și pe învățător, păstor, părinte să se reînnoiască, încît nu se poate spune ce rînduială armonioasă, admirabilă producea în conducerea Bisericii, ce demnitate adăuga preoției, acestui corp unic și compact, ce forță sănătoasă revărsa asupra popoarelor. Ales și educat astfel, chiar și un Cler sărac răspundea pe deplin nevoilor Bisericilor; iar gradul de simplu Preot devenea atît de venerabil și înalt, încît nu era nimeni, oricît de mare în vremea sa, care să nu
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
am pomenit stînd În mijlocul unei lumi marine, salonul de ceremonii plin de nămol al unui vas de linie scufundat. Mobila stil Empire și draperiile de brocart, tapiseriile și covoarele chinezești erau decorul unui tărîm scufundat, Înecat de apa care se revărsase prin tavanul prăbușit. Dincolo de ușile interioare se afla sala de mese, În care, pe o masă de stejar, se Înălța un morman de șipci și bucăți de ghips dimpreună cu cioburile de cristal ale unui candelabru. Am pășit de pe parchet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
-și vîndă acțiunile de la club. Hennessy traversă terasa În urma mea, fără nici o tragere de inimă. Un balcon Îngust Înconjura casa și ducea la o scară de piatră care urca dealul la vreo cincisprezece metri distanță. Un crîng de lămîi Își revărsase cîndva parfumul uleios asupra ferestrelor dormitorului, dar furtuna de flăcări trecuse și prin el, iar acum doar niște cioturi carbonizate mai răsăreau din pămînt ca o pădure de umbrele negre. — Dumnezeule mare, e o ieșire de incendiu..., am spus arătînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
paginile goale părînd a spune totul despre depresia din ce În ce mai profundă a mamei. După o cină liniștită În restaurantul pustiu, am ațipit pe divan, cu albumul pe piept, și m-am trezit după miezul nopții, cînd zgomotul unei petreceri Îndrăcite se revărsa dinspre discotecă pe terasa piscinei. Doi bărbați În smochinguri albe se bălăceau În piscină, cu paharele ridicate În cinstea nevestelor lor, care se dezbrăcau lîngă trambulină, rămînÎnd În lenjerie. O tînără beată criță, Într-o rochie aurie strînsă pe corp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
bogaților adormiți În apartamentele lor de lux de o lume mult mai apropiată de esență decît banii. Și totuși, În Rio avusesem parte de somnul cel mai profund din toate nopțile mele. Ușile discotecii se deschiseră și muzica house se revărsă În noapte. Doi bărbați, aparent chelneri spanioli aflați În afara programului, se feriră din lumina strălucitoare cînd doi tineri ieșiră În fugă spre mașina lor. Bărbații se foiau prin jurul unui covor de flori ornamental, de parcă se pregăteau să se ușureze În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
traversat amîndoi platforma de scînduri și am intrat din coridor Într-o cămăruță. Aici focul se dezlănțuise cu și mai multă furie. Rămășițele Înnegrite ale unei păpuși mari zăceau pe podea, aducînd cu un copil incinerat, dar torentul de apă revărsat pe acoperiș cu furtunul ștersese toate celelalte urme ale persoanei care ocupase camera. Într-un colț, focul iertase o măsuță de toaletă, pe care Încă se mai afla un CD-player. — Asta era camera lui Bibi, mă informă Paula pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
copilărie. În timpul ședințelor de filmare de la vilă, cînd Laurie făcea sex În patul meu cu Iuri Mirikov, Adonisul rus al lui Betty Shand, Crawford dădea uneori la o parte vălurile negre de pe ferestre, batjocorindu-l pe Sanger cu strălucirea reflectoarelor revărsată peste complexul de bungalouri. Se culcase ea cu Sanger, părea să spună, și poate cu tatăl ei, Însă acum, cu orice bărbat Îi alegea Crawford În turneele lor vesperale prin baruri. Eu nu participam În nici un fel la ședințele astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
nu mai puteam desluși nici măcar ceea ce scrisesem până atunci în el. Știam că profa de română nu mă are la suflet și bănuiam că nu mi-ar înțelege niciodată gândurile și nu mi-ar aproba niciodată scrisul. Dar modul cum revărsase acel potop de vorbe asupra mea, ca pe o găleată cu lături, mă năucise și te încețoșase și mai mult pe tine, Edo. Oare de ce? Ce anume din mine îi face pe majoritatea celor din jurul meu să simtă atâta încrâncenare
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Ardeal, li se zice pepeni), falnici harbuji de smalț albastru, care încep să capete nume nou, de pepene verde, galbeni și gingași cantalupi, numiții pepeni galbeni, mofturoși în zile de văpăi, în stare să explodeze ca bomba și să-și reverse mațele fragede, dacă nu-i culegi înainte de a se ridica soarele în cruce. Pe când Petrea Păun ieșea, cu lipițanii lui cuminți, din Goldana și din grijile humei, Nicanor Galan apăru din întuneric, pășind pe cărarea de alături de drum, cu pălăria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
noua stăpânire socialistă, în casa părăsită a lui Petrea Păun. Gigel-ciobanul divulgase o inatacabilă constatare a Kaliei, comunicând-o unor tați perpelindu-se în emoțiile facerii dintâi, refugiați profilactic, lângă un alambic, mascat în vreun șopron de trestie cenușie, ce revărsa anemic o șuviță tulbure și călduță de trascău, la o distanță considerabilă de tortura travaliului și de agitațiile țigăncii: Muierilor le e frică de nălucile șotioase, care se arată în casele pustii..., a fost sublinierea sa. Gigel-ciobanul nu reținuse și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
face fierbinte în coșul pieptului, la gândul unei nemaiîntâlnite nedreptăți, fiindcă de mai avea cineva provizii e lege că trebuie să le împartă cu ceilalți Apoi, zicându-mi în cuget cele cuvenite și cele necuvenite, o altă fierbințeală mi-a revărsat în inimă, gândind la altă undă de mare primejdie Ci, așa cum bănuisem, nu după multă așteptare, lampa lui Pamfil Duran a abătut unda de lumină spre locul de unde venea plescăitul Și unde nu ne-am trezit că, în lumină, Enea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
răsucește unuia mâinile subțiri de hoț la spate și-i cotrobăiește după actele personale, în buzunarul secret. Tocmai atunci, printre surpăturile zonei în demolare și printre dantelăriile zidurilor crenelate haotic pe orizontul roșiatic al asfințitului de soare, începe să se reverse un val de muncitoare de la Fabrica de confecții militare pentru Orientul revoluționar. Cu brațele așezate cruciș pe sâni, acestea stau mai întâi și privesc la tânăra cu fusta hărtănită, de sub care se dezgoleau apărând rotulele ei bronzate și rotunde, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
șampanie tot atât de mare ca și cele folosite la ceremoniile marilor competiții automobilistice de la Monte Carlo. Silit de aplauzele de stadion ale obștii de cheflii, Vladimir acceptă să i se monteze în gâtlej o pâlnie albastră, pe care cei doi bufoni revărsară un șuvoi de șampanie, în amestec cu deliciosul Rom-Havana-Club. Într-un târziu de noapte, Svetlana, un zdrahon de femeie, în sarafanul mov de rigoare, fostă, înainte de Revoluție, șefă de sindicat în cea mai mare fabrică textilă din zonă, renumită pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
precizând: Azi, mă fac băiat cuminte: nu mai amestec băuturile. Dacă nu te superi, dragul meu amic, am să mă abțin de la toate celelalte. Rămân numai și numai la whisky. Bleotu căscă zdravăn, neavând nimic de obiectat. Văzând cum Vladimir revarsă pe gât, într-o șuviță continuă, ditamai paharul de Bourbon , clătină admirativ din cap și, fără să-i pese de somnul chefliilor din sala mare, explodă în specificele lui hohote zgomotoase, răsturnând pe podeaua de parchet lăcuit o întreagă tabla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
șubrezindu-i decizia avansării necontenite pe drumul acelor cavaleri cruciați, Vladimir își permise răgazul de recuperare a forțelor. Eșuă în penibila căutare a unui adăpost temporar, undeva, în spatele zidului apărut în cale. Obstacolul acelui zid se contura în întunericul lăptos, revărsat de o Lună nevăzută, care se ghicea prin noapte și prin ninsoare. Se deplasă, clătinându-se, către profilul întunecat, al unei porți de grilaj, sugerând o copcă zugrăvită pe bezna congelată a nopții. Poarta rămăsese întredeschisă în omăt, după pasajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
păstrase în felul de a se machia al femeilor moderne? După încă o lulea terminată în fum albastru de reverii, pe când doamna aducea pentru oaspeții din spațiosul living al vilei în stil texan tava cu cești de porțelan de Sèvres, revărsând din ele ademenitoarea aromă a cafelei arabe, esențiala amintire pe care o căuta de atâta vreme începu să i se deslușească în fața ochilor. Apărea ca o referire rezumativă la preistoricele umbre ale animismului, care acum i se conturau ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de sunete, regimentele se desprinseră unele de altele, alunecând precum feliile dintr-un tort multicolor. Picioarele furnicilor-soldați, în foșnete ritmate, se mișcau la distanțe egale, ca tijele dintr-un lan unduitor de grâu. Escadroanele de furnici-lăncieri, încălecate pe pureci-săritori, se revărsară în valuri, după îndemnul impetuosului marș Cu pieptul la hotare. Alte escadroane de furnici, ținând prelungi trestii în cumpănire (Or fi fiind țevile aruncătoarelor de otrăvuri! gândi greierele în mintea lui de artist), se deplasară pe susținute acorduri de cimpoaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de Înjurături. Eu am bâguit doar: - A cam sărit peste cal. Dar lasă că... Nu mai știu ce trebuia să lase Cristina. Poate că nici nu aveam pregătită o continuare memorabilă a frazei. Mai bine. Fiindcă ea m-a Întrerupt, revărsând asupra mea un șuvoi de plângeri care m-au făcut ca, În doar cinci minute, să fiu la curent cu toate defectele de soț ale lui Cătă. Expuse răstit, cele mai multe dintre ele ținând de domeniul strict casnic, nereușind să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Ca întotdeauna se dovedește a fi o apariție plăcută și îngrijită. Poartă o rochie subțire de in, maro deschis, cu mâneci scurte, ușor decoltată. Părul lung, lăsat pe spate, formează o cascadă de bucle roșcat-strălucitoare ce acoperă umerii și se revarsă generos către piept. Ochii vii dezvăluie candoarea unui suflet curat, fără vanități și orgolii. Buenos dias1, Amalia! Bărbatul vorbește spaniola cu un pronunțat accent slav. Se ridică, traversează camera călcând pe pardoseala de piatră cu un ușor șchiopătat al piciorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de armată, asta nu l-a făcut să uite moartea lui Valentin Papadopol, ultimul dintre prietenii care formaseră grupul său din viața civilă. Îl găsise agonizând după un atac aerian într-o groapă de proiectil, cu buzele vinete și intestinele revărsate printre degetele chircite pe abdomenul transformat într-o rană uriașă. Murise într-o dimineață cu cer senin și parcă la fel de înghețat ca și zăpada din jur. Pe un teren ceva mai înalt săpase o groapă, iar din două scânduri improvizase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]