6,715 matches
-
sens atât de larg, încât orice poate deveni act de... rezistență. Dar să nu anticipăm. în al doilea rând, pare în general admisă tipologia pe care am propus-o și care credem își păstrează valabilitatea. Ea presupune o distincție netă, riguroasă, între rezistența activă (respectiv orice acțiune literar-culturală, contrară unei dispoziții legale, juridice sau admiistrative) și cea pasivă, redusă la refuzul colaborării, la eludarea spontană, inocentă ori conștient-asumată, a ordinii ideologice existente. Rămânem fermi la convingerea că sensul prim, tare, al
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
într-o zonă de confesiuni și procese de conștiință, complexe și obscure, în care sinceritatea și automistificarea inocentă coexistă, mai totdeauna, în mod inevitabil și nedisociabil, cu ambiguitățile cele mai evidente și deschis asumate. O notabilă definiție a intransigenței morale riguroase, formată și trăită în anii cei mai sumbri ai ceaușismului, întâlnim la Matei Călinescu, în recenta sa corespondență, reluată cu Ion Vianu. Este vorba de generația optzecistă. Ea se caracterizează printr-o opoziție mută dar admirabil de dârză față de cultura
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a cunoscut niciodată teroarea totalitară; neautorizată deci moral să dea lecții (p. 295). Una din explicațiile marginalizării care înconjoară numele lui Constantin Dumitrescu (pe care nu-l cunoaștem personal) s-ar putea să fie tocmai această independență de spirit. Cartea, riguroasă și acerbă în același timp, se citește cu interes și pasiune. Argumentare și expunere strânsă, tensionată, concentrată. Reținem deocamdată, în acest cadru, doar capitolul cultural intitulat: Apoteoza banalității (pp. 255-280). Este cea mai riguroasă expunere critică a ceaușismului cultural, a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
tocmai această independență de spirit. Cartea, riguroasă și acerbă în același timp, se citește cu interes și pasiune. Argumentare și expunere strânsă, tensionată, concentrată. Reținem deocamdată, în acest cadru, doar capitolul cultural intitulat: Apoteoza banalității (pp. 255-280). Este cea mai riguroasă expunere critică a ceaușismului cultural, a revoluției culturale desfășurată la noi de fosta dictatură, scrisă până acum. Se simte imediat experiența trăită și documentarea directă. Pentru a nu mai aminti de talentul de sinteză, dublat de unul de polemist ideologic
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
uneori chiar megalomanie), unii scriitori se cred efectiv investiți cu dreptul de a decide. în toate problemele. Chiar și în cele în care ei n-au nici o competență reală. Inclusiv în cea politică. Există în același timp și conștiințe literare riguroase, de mare responsabilitate civică și morală, implicate profund în viața societății. Acestea au dreptul și chiar datoria să se pronunțe, să cenzureze, să critice, oricât de sever, viață politică a epocii lor și sub toate aspectele sale. Opun butadelor de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
simplu salariat. De unde și rezerva scriitorului. De aici, pe de altă parte, și un alt gen de relații: cinic tranzacționale, oportuniste și venale. Din orice direcție am privi, relația pare deci viciată și impură, imposibilă în orice caz în forme riguroase și intransigente. Aceasta ar fi, în linii mari, influența politicii asupra literaturii. Influența literaturii asupra politicii se pune în cu totul alți termeni. Soluțiile întrevăzute sunt de ordin intrinsec și ideal, cu mult iluzionism și chiar estetism, de altfel. Iată
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
caracterizați de un critic străin: Roger Caillois), spre întreprinderi culturale, în genere, lipsite de soliditate, care nu rezistă. Este evident că această situație nu se poate modifica decât, în principiu, prin punerea bazelor unei culturi de alt tip: solidă, specializată, riguroasă, sistematizată, profesionalizată. Cât timp precizia, exactitatea, opera de longue haleine vor fi socotite de către mulți, inclusiv poeți, valori minore, pedante, iritante, plictisitoare, obositoare etc., un mare progres în direcția marii culturi nu va fi posibil. Concluzia ni se pare firească
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
deci, de la caz la caz. Pentru a condamna (perfect legitim) o mie de vinovați, sacrificăm (cât de legitim?) o sută de nevinovați? Ce valabilitate supremă, definitivă, au normele generale, inflexibile, dure, în astfel de cazuri? Cine poate da un răspuns riguros și permanent valabil? Summum jus, summa injuria (Cicero, De off. I, 10, 33)? Așa se pare. Execuțiile capitale aparțin revoluțiilor. Condamnările strict legale doar ordinii democratice. O certitudine absolută există totuși în cazul acestor oficiali, chiar și al celor aparent
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Situație plină de urmări, cu explicații structurale profunde. De aici provin și toate viciile fundamentale ale relațiilor culturale oficiale externe actuale. Cel puțin patru dintre acestea au efecte de o deosebită gravitate. Unii pot spune de-a dreptul catastrofale: monopolul riguros, controlul strict, centralizarea și birocratizarea greoaie, inevitabil ineficientă. Peste toate plutește umbra grea a dogmei, prejudecata fundamentală a oricărei propagande externe de acest tip: efortul de a impune cu orice preț sistemul, O nou cultură română criteriile și ierarhia internă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
progresului cultural: traducători, redactori, tehno redactori etc. de o cât mai înaltă calificare posibilă. Soarta culturii române medii viitoare se joacă, deci, în primul rând, la acest nivel, deloc de prim plan publicistic, al păturii profesioniste mijlocii. Profesionalism sistematic, tehnicitate riguroasă, specializare precisă, nostalgii încă departe de realizare. Marile genii apar și se descurcă oricum. Imprevizibile, spontane, cu o forță naturală de supraviețuire și penetrație, noi nu avem a le purta de grijă (cel puțin sub acest aspect). Dar o cultură
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
filozofia sticlei: ea este plină sau goală, totdeauna doar pe jumătate, după împrejurări; depinde de modul cum evaluăm astfel de eforturi culturale. 2. Esențială este și profunda dilemă actuală: totalizare a cunoașterii sau specializare? Enciclopedism difuz și împrăștiat, sau formație riguroasă, strict disciplinată, tehnicizată și precis compartimentată? Sincronizarea actuală, la antipodul întregii noastre vocații latente enciclopedice, ne obligă, evident, la specializare. Deci, la o reorientare decisă și radicală la polul opus. Enciclopedismul are azi o foarte proastă cotă intelectuală în Occident
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Glucoza cerebrală mare în condiții anaerobe duce la o glicoliză mărită în timpul ischemiei cerebrale, conducând la creșterea lactatului, care este neurotoxic. Experimental s-a demonstrat că un nivel al lactatului înalt produce leziuni neuronale selective. Se consideră că un control riguros al glicemiei poate reduce riscul unei infarctizări cerebrale la pacienții diabetici și în cazuri particulare de hiperglicemie (18). Hipoglicemia reduce toleranța la hipoxie, în timp ce toleranța poate fi prelungită prin reducerea necesităților energetice celulare prin creșterea Mg în mediu. În același
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
externe, ca și al disciplinei și ordinii interne, transformându-se într-un “ferment” al dezordinii și al slăbirii puterii statului. Fenomenul cunoaște cea mai vizibilă expresie în evoluția ienicerilor. Recrutați, inițial, prin tributul de sânge, crescuți în cazarmă în cadrul unei riguroase discipline și în spiritul fanatismului musulman, ei au constituit o forță redutabilă pe câmpurile de luptă ale Europei. începând cu secolul al XVIII-lea, caracterul acestui corp militar s-a schimbat radical, deoarece recrutările dintre otomani au determinat o importantă
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
predea și să calmeze populația, singurul gest de bunăvoință fiind eliberarea lui Nicolae Golescu, care se deplasase în fruntea unei delegații pentru a fi primit de demnițarul otoman, dar fusese arestat. Colquhoun scrie, cu întârziere însă, din necesitatea unei documentări riguroase asupra evenimentelor, și despre lupta din Dealul Spirei, afirmând că responsabilitatea aparținea în întregime turcilor, care refuzaseră orice discuție cu Locotenența domnească, pe care tot ei o înființaseră. El se întreabă și de ce armata turcă a venit cu tunurile încărcate
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
72]. TOXICITATEA ACUTĂ Este multifactorială, riscul fiind aditiv cu al terapiilor specifice asociate (chirurgia sau/și chimioterapia). Toxicitatea acută apare din primele zile de radioterapie, cu maximum în a doua-treia săptămână de iradiere. Este reversibilă, dar necesită monitorizare și management riguros pe parcursul celor 5-6 săptămâni de tratament. În general, 45-54 Gy cu fracționare standard sunt bine tolerați, cu o toxicitate RTOG de gradul 1 sau 2, rar de grad 3. Toxicitatea digestivă este cea mai frecvent întâlnită. În cazul asocierii RT
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
cardiogen a fost stabilit. Între 1981-1986, 50 de bolnavi cu insuficiență de pompă cu suport farmacologic, cu sau fără balon intraaortic, au fost revascularizați la 4,3± 1 zi după IM acut. Toți pacienții au fost supuși unei strategii operatorii riguroase, protecției miocardice și revascularizării complete. Numărul grefelor a fost în medie de 3,4+0,1. Rezultatele au indicat o mortalitate generală de 52% (26 din 50) din care precoce 30% (15 din 50) și tardivă de 31% (11 din
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
adecvate, - suplețe și elasticitate adecvate, - rezistență în regim de presiune arterială, - perete vascular cu tromborezistență superioară altor conducte exceptând arterele Dezavantajele venelor safene autologe constau în: - variații anatomice de calibru, grosime și structură a peretelui venos ceea ce necesită un proces riguros de selecție perioperator, - procesul de arterializare conduce la remodelare în regim de presiune arterială, - supuse aceluiași proces de aterogeneză în timp, - risc de tromboză, ocluzie la peste 6 ani postoperator, - necesită măsuri speciale de recoltare, preparare, păstrare și manipulare chirurgicală
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
altor sisteme mult mai complexe (exemplu, Cardiopulmonary Risk Index - CPRI). Autorii concluzionează că, în sistemul simplu, care utilizează teste funcționale pulmonare și vârsta pacientului, se pot prevedea bine tendințele la apariția complicațiilor respiratorii postoperatorii. Printr-o analiză statistică complexă și riguroasă comparația cu scalele mult mai complexe este în favoarea EVAD. În aceste condiții trebuie încă o dată subliniat rolul examenului clinic riguros care trebuie să țină seama de toți factorii de risc de complicații respiratorii, de obicei ușor de investigat, în contextul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
pulmonare și vârsta pacientului, se pot prevedea bine tendințele la apariția complicațiilor respiratorii postoperatorii. Printr-o analiză statistică complexă și riguroasă comparația cu scalele mult mai complexe este în favoarea EVAD. În aceste condiții trebuie încă o dată subliniat rolul examenului clinic riguros care trebuie să țină seama de toți factorii de risc de complicații respiratorii, de obicei ușor de investigat, în contextul bolii pentru care se practică intervenția chirurgicală și amploarei acesteia. De obicei, complicațiile pulmonare sunt apreciate alături de cele cardio-vasculare și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
sporesc sau o sacrifică"1. Întrebarea care l-a obsedat vreme de treizeci de ani (și va continua să-l preocupe încă pe atâția; astfel, în nota din 12 aprilie 1972 vorbește despre "raportul și, mai ales, tensiunea dintre cercetarea riguroasă a orientalistului și istoricului religiilor și "imaginația creatoare" a scriitorului"2) nu-și are răspunsul "pe de-a întregul justificat", dar are valoarea "punctului de vedere al autorului", a "semnificațiilor intime ale unei creații care, pentru restul lumii, se prezintă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a început să fie folosit ca sinonim cu cel de paradox 27. Solomon Marcus consideră lucrul acesta drept o "confuzie regretabilă"28, cei doi termeni având istorii complet diferite 29 și sensuri neomogene 30. Pentru că nu există o diferențiere semantică riguroasă și explicită între antinomie și paradox și pentru că nu este de acord cu echivalarea necritică a lor, Solomon Marcus încearcă una31. Preia, în acest sens, o distincție pe care o face un autor occidental pe nume Roland Posner 32. Potrivit
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Solomon Marcus în ceea ce privește aceste distincții terminologice nu este, de fapt, respectată chiar de el însuși. Spun aceasta pentru că, pe parcursul cărții, el depășește mult granițele conceptului de paradox pe care a încercat să-l impună, operând cu un sens destul de puțin riguros al termenului. Concluzia pe care o trag din această discuție este că paradoxul este unul dintre sensurile mai recente ale termenului "antinomie", fără ca cei doi termeni să se confunde în totalitate. Nivelul la care se realizează asimilarea lor este cel
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
încât e sau ē nu vor putea fi niciodată decât potențializate prin actualizarea lui ē sau e, nu făcute să dispară, astfel ca fie ē, fie e să-și fie suficiente lor înșile într-o independență și deci o non-contradicție riguroasă ca în orice logică, clasică sau de altă natură, care se întemeiază pe atotputernicia principiului non-contradicției"482. În expresie simbolică, acest postulat se transcrie sub forma următoarelor "implicații contradicționale de bază"483: eA ēP ; ēT eT unde indicii A, P
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Paulhan 798 pare deschizătoare de drumuri. În această lucrare, autorul încearcă, împotriva unei tradiții de atâtea secole, să arate că nu putem gândi fără contradicție și că excluderea acesteia în mod invariabil nu este în acord cu realitatea gândirii. Logica riguroasă, ce proscrie absolut orice contradicție rămâne un ideal imposibil de atins..."799, corespunzătoare unui fel de morală a datoriei, ce urmărește o justiție absolută 800. Urmărind uzajul contradicției, Paulhan arată că există nenumărate situații în care contradicțiile sunt acceptabile, mai
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Editura Politică, București, 1982, p. 246. 456 Ibidem, p. 254. 457 Ibidem, p. 251. 458 Ibidem, p. 252. 459 "[...] vizând surprinderea unei substanțe materiale a cărei natură profundă sau temei ar fi alcătuit dintr-un continuu esențialmente omogen (...) de o riguroasă identitate și cu privire la care diversitatea lucrurilor, configurațiile eterogene n-ar fi decât conjuncturi ale hazardului, ba, mai mult, aparențe subiective ale reprezentării senzoriale" (Ibidem, p. 249). 460 Stephane Lupasco, "Cele trei materii", în Logica dinamică a contradictoriului, p. 23 461
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]