4,463 matches
-
începu pădurarul povestirea cu un oftat adânc. Era‟n ajun de Sânt Ilie, după a 6-a duminică, de după Rusalii, preciză el. - Hm?!.. Ce întâmplare! zise el zâmbind, plin de mirare. Astăzi e tot luni, și tot în ajun de Sânt Iiie,... și, zâmbi din nou. Toți ascultau, cu sufletul la gură, povestiri de vitejie din războiul neatârnării, zguduitoare pentru sufletul omenesc. Anton își mai aprinse o țigară, privind-o îndelung... de parcă ar fi citit pe ea o cronică.. Regimentul nostru
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
tăia răsuflarea. În liniștea serii glasul lui se auzea ca un cântec duios... un greier de sub o tufă de liliac, începu concertul de seară... Se îngemăna ziua cu noaptea, reluă el povestirea, când, înainte de ivirea zorilor, în dimineața zilei de Sânt Ilie, se porni din nou ploaia, o ploaie care credeam că ne îneacă... norocul nostru, că n-a ținut mult și s-a oprit așa cum a pornit. Întunericul s-a mai destrămat, și dimineața s-a încruntat vânătă dintre nouri
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
n-a lipsit o dată de la școală. Astfel, în scurt timp, în toată făptura ei se observă o mare schimbare... Îi punea uneori învățătorului, întrebări în afara lecției, de o complexitate care îl uimea. „... I‟adivărat, Domnu ...că, între stele și oameni sânt asemănări care‟i leagă?! „Că fiecare om își are steaua lui... și felul lui!“ „...Când omu‟ moari, îi cade steaua din cer și se stinge odatî cu el?! „Îi adivărat, Domnu ?!“, îl întreba ea, aproape plângând. Toți copiii din clasă
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
vreme, semnul de cumpănă până la Domnie. Anuca, fata pădurarului 131 Și, îndată olăcarii, chemau țara la război, cu oastea la locurile potrivite. După ce trecea furtuna, Ștefan-Vodă, cinstea pe cei vrednici și viteji cu ocini pe moșiile țării. Urmașii acelor oșteni, sânt răzășii din zilele noastre și din satele dimprejurul Movilei Roșii. Tăcu o vreme, scormonind cu privirea șperla din sobă. - Se spune că acolo ar fi o comoară îngropată la!... îl zgândărî moșierul pe bătrân. - Da, da... așa‟i!... Se spunea
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
slobod, în adâncu‟ văzduhului albastru nemărginit..!“ Vântoasa trecuse. Soarele a început din nou să lucească, ceața se risipi. Pădurea se limpezi... așa dintr-o dată Deodată, se simți singur și cu sufletul pustiit... Niciodată nu s-a simțit atât de singur. - Sânt sângur, sângur... nici macar Pârvu nu-i acasî!. Far‟ di Pârvu, Anuca nu mergi nicăieri!.. Pârvu‟i umbra ei. Pârvu se ține de dânsa ca o umbră... o păzăști ! Afară se auzi un urlet prelung de lup, care se Anuca, fata
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
din greu. - Nu cumva, o vinit vremea?!.. murmură bătrânul cu glas tare, ca să nu pară că-i singur... Eh, într-o zi tot voi muri!.. se resemnă el dar, pe loc se răzvrăti... - Cum adică, într-o zi „lucrarea“ care sânt eu, mă va părăsi, aburul numit sufletul meu, se va împrăștia și, încet-încet, voi începe să mă surp...?! Eh!... E cum vre Domnu‟, nu-i cum vre omu‟! Mai firavi decât iarba sântem...! Acum, bătrânul înțelegea deplin; viața nu este
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
părinte, unii făceau danii mănăstirilor din Iași știut fiind faptul că acestea erau închinate locurilor sfinte. Iaca și un oarecare “Ștefan vătavul” face o diată la 19 noiembrie 1725 prin care lasă mănăstirii Danco două sate: “Chișărăii și Roșienii ce sânt pe Jijie în ținutul Ieșilor, și vad de moară în Jijie”... După atâta umblet, ne întâlnim cu marea familie a Sturzeștilor, adunată la “voroavă” în Iași. Sunt tare curios, fiule, să aflu ce au hotărât. ― După îndelungată cislă, au lăsat
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
sfinția sa părintele patriarhul, să dăm o moșie din partea tutulor fraților la Sfântul Mormânt;... și noi cu toții am socotit și am făcut epitrop pe dumnealui badea Sandul Sturza vel logofăt... să socotească o moșie din moșiile moșului nostru Ilie Sturza care sânt neîmpărțite și să dea acea moșie din partea tuturor fraților la Sfântul Mormânt și să rămânem și noi cu toții odihniți despre această pricină”. ― Cu alte cuvinte, ne-am întâlnit cu o nouă “jalobă”. Cea făcută de arhimandritul Nectarie, de la mănăstirile Sfântului
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ce are metania sa la mănăstirea de la Halchi, s-au arătat silitor folositoriu și bine chivirnisitoriu pân(ă) acum mănăstirii de aici Aron Vodă, care iaste metoh la Halchi, cum ne-am adeverit domniia me de la dumnealor boierii epitropi, ce sânt iscăliți la anaforaoa aceasta,... iată dar că după arătare și cerire dumilorsale boierilor epitropi, domniia me am făcut egumen la mănăstire Aron Vodă pe precuviosul arhimandrit chir Dometiian și i s-au dat mănăstire aceasta pe a sa purtare de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
creștineasca noastră datorie nu ne-a lăsat a vede și a îngădui să se pustiiască aceste dumnezeiești lăcașuri, ce cu toată milostivire și luare aminte,... ne-am silit a le... milui binevoind ca să fie la cea mai bună stare... după cum sânt și alte mănăstiri. Pentru aceea, osebit de ale noastre domnești mile,... iată le-am rânduit puțin venit ce se arată mai gios... și printr-acest hrisov al domnii mele, hotărâm ca să aibă a lua mănăstire Aron Vodă câte una para
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
sus înainte spuse Sâmtă Mărie și Bârnova. Și altul să nu aibă a pune alt vin sau pe alt om la acea pivniță. De asemenea,... l-am iertat pe acel om... Necula, de toate dările și de toate angheriile câte sânt pe alți săraci... din târgul Iași”... Am mai vorbit noi, părinte, despre porunca domnească care interzicea vinderea vinului sau a altor băuturi de către supuși înainte ca mănăstirile să-și termine băuturile. Iată porunca reînoită și în acest hrisov. ― În Testamentul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
noastră”. ― Iaca unde au ajuns viile unuia care a umblat cu “hiclenie”. La mănăstirea Sfântul Sava din Iași, dragule. ― Și cine-i nefericitul care a umblat cu “hiclenie”, părinte? ― Coste Băcioc vornic, care a pierdut “patru fălci de vie, ce sânt în Dealul Mândrul și la Laslău, la Cotnari, care... le-a pierdut și toate celelalte ocini ale lui,... pentru că el cu Gașpar (Grațiani) voievod s-au ridicat împotriva turcilor și au tăiat mulți turci în Iași și apoi l-au
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
1623. Să-l ascultăm: “Io Ștefan Tomșa voievod,... domn al Țării Moldovei. Am dat această carte... rugătorilor noștri, egumenului și la tot soborul, ... de la sfânta mănăstire Sfântul Sava, ca ei să fie tari... a ține niște vii și grădini, ce sânt la târgul Iași, la Dealul Iepurelui, ce au fost date de Macarie călugărul, care s-a numit în mirenie Cefut Manole, iar acum se află la mănăstirea Galata și voiește să ia acele vii și grădini... de la Sfântul Sava. Dacă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
vor să asculte să dea agiutoriu la svânta mănăstire precum le era obiceiul, ce unii se fac siimeni; alții să pun lemnari pe la boieri , alții să duc într-alte părți”. Țăranii au răspus că ei nu sunt poslușnicii mănăstirii “ce sânt oameni de moșie și au moșiile sale”... Vodă însă i-a dat “rămași”, adică au pierdut în fața egumenului Leontie, urmând să slugărească mănăstirea. ― Pe unde ne-or mai purta pașii, dragule? ― Părinte, mi se pare că ni s-au cam
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
să se hodinească, dacă ar pierde atâta avuție?!) au mai aflat dovezi asupra ceștii pricini”... în care se arată că biserica Sfântul Lazăr “iaste metoh la mănăstirea Fâstâci, care sunt zidite din temelie de... Mihai Racoviță v(oie)vod și sânt închinate la Svântul Munte Sinaiei, după hrisoave de danie și miluire, ce au arătatu de la acelaș(i)... domnu, ctitorul ei, scriindu cum le-au miluit cu moșii i țigani, și bucate, cât și svintei biserici de la vamă (Sfântul Lazăr) i-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
privind închinarea mănăstirilor către locurile sfinte, părinte. ― Uite, dragule, ce scrie unul din voievozi, la 20 decembrie <1742>, mai precis (Constantin Mavrocordat voievod revenit la domnie 1741-1743): El spune că: “16 foițe s-au scris pe la ținuturi, pe la boierii ce sânt ispravnici, pentru milostenia ce s-au socotit să de la Sfântul Mormânt a Ierusalimului, după cum arată izvodul ce este în Visterie cu pecete gospod. Datorie creștinească... pentru care pre larg arată blagoslovitoare carte a prefericitului părintelui nostru patriarh a Ierusalimului ce
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
viile m(ă)n(ă)stirii. Așijdere... să aibă a scuti șesădzăci vaci și 40 cai,iepi. Așijderea și pentru o pivniță cu băutură ce are... m(ă)n(ă)stire aice, în Iași,... am iertat... de toate cheltuielile câte sânt pe alte crâșme... ca să fie acestu vinit de chivernisala sfintii m(ă)n(ă)stiri și ca să poată triimite egumenul agiutorință... la acele... m(ă)n(ă)stiri de la Sf(â)nta Goră, unde este închinată”. ― În tot ce am
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Ieși: anume: Nectari egumen ot (de la) Gălata, și Paisâi egumen ot Barnovschii, și Daniil egumen ot Svetii Sava și Nechifor egumen ot Bârnova” scriu: “Facem știre cu această scrisoar(e) a noastră... pentru trei dughene cu loc cu tot care sânt pe Ulița Podului Vechi, denainte porții... Svetii Savii”... Și spun sfințiile lor mai departe că fiind acele dughene “stricate și descoperite de tot nu era nădejde ca s(ă) mai șadză cineva cu chirie într-însele”... Drept urmare, în baza poruncii “cu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
din câte ne aducem aminte, “s-a risipit”... ― Ascultă, dragule, ce spune în iulie 1673: “Dosithei, cu mila lui Dumnezeu, papă și patriarh al sfântului oraș al Ierusalimului și al întregii Palestine. Nimicnicia noastră înfățișăm precum cele două prăvălii care sânt aici, la Iași, în locul numit Podul Hagioaiei (actualul Bulevard al Independenței), catigumena Socolei, doamna Martha monahia, le-a închinat Sfântului Mormânt... Și ne-am înțeles că, atât cât va trăi, să le aibă în stăpânirea sa ca să se hrănească. Și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
părinte. “Hrisant, cu mila lui Dumnezeu, patriarh a sfintei cetăți a Ierusalimului și a toată Palestina. Facem știre cu această carte a patrierșiei noastre tuturor cui să cade a ști, pentru Antonie starostele de ciocli și pentru toți cioclii carei sânt la ceata lui și slujăsc praznicul a Sfinților a Trei Sfetitele”. ― Ia te uită! Și cioclii se bucură de mila “patrierșiei” sale! Care o fi pricina? Spune mai departe. ― “Iată că au venit înaintea noastră, arătând catastih(ul) breslei lor
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
spătar, mărturie pentru stăpânirea a trei dugheni de pe Podul Hagioaiei din Iași. ― Iată, sfințite, ce scrie un copist la 1714 august 1: “Altă carte, tot a patriarhului Hrisantu, întru care iarăș(i) mai întărește stăpânire Ilincăi,... pentru 2 dughene care sânt pe Podul Hagioaiei, lângă dughenele lui Ilie Enache Spat(arul... a le stăpâni”... Și zice că cine s-ar ispiti să-i strice tocmirea, să fie “anathema și blăstămat”. ― Din cele citite până acum, am reținut faptul că Hrisant patriarhul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
negustor din Iași: “Adecă eu, Panaite neguțătoriul den Iași, făcut-am această adevărată scrisoare a mea la mâna sfinții sale Preafericitului chir Hrisanth patriiarhul svintei... cetăți Ierusalimului precum... viind sfinție sa aicea în Țara Moldovei pentru cercetarea sfintelor mănăstiri care sânt suptu ascultarea Sv(â)ntului Mormântu, și având eu trei dughene cu loc cu tot înaintea porții m(ă)n(ă)stirii S(ven)tâi Savii... și având și svințiie sa părintele patriiarhul trei părți de sat, anume Medeleni la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de Gios unde se vinde peștele, și nedând chirie de câțiva ani până s-au plinit soma de 260 lei, 4 p(o)t(ronici). Și neavând banii să-i dăm am dat doa dughene cu loc cu tot, carele sânt iarăș(i) în Târgul de Gios, pe Ulița Rusac(ă)”... ― Adevăr grăit-ai, fiule. Asta nu înseamnă, însă, ca să nu punem capăt cislei de astăzi, care, după cum bine vezi, s-a cam lungit. ― Ce-i drept și lui Dumnezeu îi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
toate mănăstirile, dar și pentru a pune capăt <jafurilor nerușinate ale arendașilor ce vin, sub falsul nume de egumeni, și despoaie fără teamă și fără mustrare de cuget, mănăstirile, precum și pe țărani, locuitorii lor care cu toate acestea nu le sânt robi>. De-a lungul anilor se statornicise obiceiul ca domnii și boierii avuți să facă danii mănăstirilor, nu numai în diferite obiecte de uz bisericesc, ci și în moșii, încât, cu vremea ele ajunseseră să posede întinse pământuri, exploatate după
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
slăbire. Cei care ați pățit ca mine, nu disperați, lumea este plină de rețete de slăbire, unele atât de eficiente încât la sfârșitul curei, constați chiar cu ochiul liber, că ai mai luat în greutate, măcar cinci kile. Eu nu sânt din cei, care să se arunce în necunoștință de cauză într-o asemenea aventură, presupus gastronomică, fără să mă documentez temeinic. Și am citit tot felul de reclame pentru rețete de slăbire, ca de exemplu: „Dacă vreți să slăbiți/detoxifiați
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]