7,856 matches
-
se crede și astăzi că dacă fumul care iese pe coș coboară spre pământ, atunci se strică vremea; același lucru se întâmplă și dacă păsărelele stau zgribulite pe la ferestre: când cocoșul cântă în prag, înseamnă că vin musafiri, dacă sar scântei din foc primești vești, cântatul cucuvelei pe casă sau în preajma sa este semn de moarte etc.230 Diferitele forme divinatorii care se regăsesc în spațiul privat (mai cu seamă în zonele rurale) sunt expresia unei culturi tradiționale autentice. Deși nu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mai fac previziuni meteorologice după para focului și după direcția în care se îndreaptă fumul. Dacă flacăra se împrăștie este semn că se va schimba vremea, iar dacă fumul se ridică este clar că va fi vreme frumoasă. Dacă sar scântei din foc, atunci familia trebuie să se pregătească pentru primirea unor musafiri. În comparație cu focul, pământul este utilizat mai puțin în practicile divinatorii. Cu toate acestea, el este departe de a fi ignorat. Sunt interpretate mișcările scoarței, pietrele, prezența mușuroaielor 245
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
picioare. Parcă-i speriase cineva. Era miezul nopții și trebuia să ajungem acasă. M-am speriat. Tata a luat biciul și-i bătea! Nu vroiau să se miște defel. Apoi a dat cu biciul în pământ. Au început să iasă scântei, multe scântei. Nu știu de ce, dar tare m-am speriat! Am spus rugăciuni, am făcut cruce și într-un târziu am plecat. A doua zi tata avea ceva pe trup, niște bube și toate nopțile era muncit de nu știu ce. Îi
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
-i speriase cineva. Era miezul nopții și trebuia să ajungem acasă. M-am speriat. Tata a luat biciul și-i bătea! Nu vroiau să se miște defel. Apoi a dat cu biciul în pământ. Au început să iasă scântei, multe scântei. Nu știu de ce, dar tare m-am speriat! Am spus rugăciuni, am făcut cruce și într-un târziu am plecat. A doua zi tata avea ceva pe trup, niște bube și toate nopțile era muncit de nu știu ce. Îi era din ce în ce mai
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
post de radiotelegrafie la Constantă, [...] după care, marină militară a instalat și ea trei posturi sistem Telefunken, la Călărași, Giurgiu și Cernavoda, iar în 1910, Compania de Specialități (geniu) și-a adus și ea trei posturi, tot sistem Telefunken, cu scântei"61. Ulterior, radioul a cunoscut dezvoltarea datorită posturilor locale ce emit pe frecvente destul de mari. Astfel, primul post regional din România a fost cel de la Iași. Referitor la televiziune, se poate spune că, în aceeași manieră cu istoria presei scrise
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
din tinerețe: Am Înțeles păcatul ce apasă peste casa mea ca un mușchi strămoșesc. O, de ce am tălmăcit vremea și zodiile altfel decât baba ce-și topește cânepa În balță ? De ce am dorit alt zâmbet decât al pietrarului ce scapără scântei În margine de drum ? De ce am râvnit altă menire În lumea celor șapte zile decât clopotarul ce petrece morții la cer ? Ideea și aspirația secretă a pierderii de sine nu-l părăsește Însă. El simte, asemenea țăranului zugrav care «era
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
nu face nici afirmațiile, și nici comparațiile de care m-am folosit eu. El dă cititorului numai un succint instrumentar: cremenea, amnarul și iasca. Închipuirea lui trebuie să știe să le mînuiască, să le ciocnească pe primele pentru a isca scînteia care să aprindă mocnit iasca ironiei. Plouă cu soare De cum am Înregistrat poemul de mai jos În concurs, m-am bucurat de valoarea lui și mi-am zis că e greu de crezut că voi mai Înregistra un altul mai
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Lucrările lui Engels, care subliniau rolul războiului în istoria umanității, prevedeau niveluri fără precedent de violență și suferință în cadrul următorului conflict european major. El considera că rivalitatea din punct de vedere militar, mai degrabă decât criza capitalistă, ar putea constitui scânteia de aprindere a revoluției proletare. Într-un mod interesant, Engels susținea că probabilitatea destul de ridicată a unui război major însemna că mișcarea socialistă trebuia să ia în considerare în mod serios problemele care priveau securitatea și apărarea națională (Gallie 1978
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fapt ce m-a izolat și mai mult și a pus, în fața mea, straja solitudinei turburate"110. E ispititoare ideea de a pune într-o relație coerentă omul și scrisul său, pornind în sens invers, dinspre cuvânt spre gând, deconspirând scânteia care l-a generat. În acest sens, fragmente autobiografice, mărturisiri ale poetului, gânduri transpuse în texte de gazetă, precum și achizițiile bine documentate ale biografilor constituie structura de rezistență a acestui demers pe care îl dorim o fertilă și profundă aventură
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Cuarțul are un răspuns Raman mai intens decât hematitul și, din acest motiv, benzile Raman ale acestuia din urmă sunt mai puțin evidente. Pentru comparație, prezentăm și spectrele Raman ale pigmentului roșu de pe două fragmente de ceramică din siturile de la Scânteia și Ruginoasa (Tabel 17). Prezența hematitului, împreună cu cuarțul, în pigmentul roșu exclude utilizarea oxihidroxizilor de Fe ca pigment roșu pur (ar lipsi cuarțul). Pentru culoarea roșie s-a utilizat argila roșie, spălată de mai multe ori, procedeu prin care aceasta
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
culoare brună talia fiind subliniată de o bandă transversală îngustă, de culoare neagră. A doua piesă (Pl. 56/11) se aseamănă, prin maniera de realizare plastică, cu statuetele de la Trușești (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 523 și fig. 371/2) și Scânteia (CHIRICA, MANTU, ȚURCANU (ed.) 1999, 140, fișa catalog nr. 183). Piesa de la Hoisești este reprezentată în poziție verticală; atât la partea superioară, cât și la cea inferioară păstrează urmele atașării la cupa suportului și la baza acestuia. Înălțimea este de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
mecanica cuantică a fost acceptată, cu ea au fost acceptate și puterile misterioase ale lui zero. Efectul fotoelectric a fost descoperit în 1887, când fizicianul german Heinrich Hertz a observat că o radiație ultravioletă poate face o tavă să scoată scântei: pur și simplu, electronii țâșnesc din metal atunci când unda este dirijată către ei. Acest fenomen, de provocare de scântei cu ajutorul unei radiații, i-a pus în încurcătură pe fizicienii clasici. Radiația ultravioletă are multă energie, așa că oamenii de știință au
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
fost descoperit în 1887, când fizicianul german Heinrich Hertz a observat că o radiație ultravioletă poate face o tavă să scoată scântei: pur și simplu, electronii țâșnesc din metal atunci când unda este dirijată către ei. Acest fenomen, de provocare de scântei cu ajutorul unei radiații, i-a pus în încurcătură pe fizicienii clasici. Radiația ultravioletă are multă energie, așa că oamenii de știință au ajuns în mod firesc la concluzia că era nevoie de ceva energie pentru a desprinde un electron dintr-un
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
radiație ultravioletă slabă (care are frecvență înaltă) este suficientă pentru ca electronii metalici să fie puși în libertate. Dar în cazul în care coborâți frecvența doar puțin sub o anumită limită - făcând lumina un pic cam roșie - dintr-odată emisiunea de scântei încetează. Indiferent cât o fi raza de strălucitoare, dacă lumina are culoarea nepotrivită, toți electronii din metal rămân la locul lor; nici unul nu poate scăpa. Deci o undă de lumină nu ar putea face așa ceva niciodată. Einstein este cel datorită
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
propun revenirea in illo tempore pentru refacerea matricii ori structurii originare a lumii. Iată, în această ordine, și alte tipuri de ilustrări: 1.procesele de emanație și crizele care au avut loc după retragere, mai ales spargerea vaselor și împrăștierea scânteilor divine, sunt reversul activității teurgice, al cărei scop este să recreeze acelanthropos ceresc sfărâmat. Omul căzut, care este răspunzător și de căderea scânteilor, este chemat să repună particulele de lumină, întemnițate printre fărâme, la locul lor primordial din divinulanthropos, activitate
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
procesele de emanație și crizele care au avut loc după retragere, mai ales spargerea vaselor și împrăștierea scânteilor divine, sunt reversul activității teurgice, al cărei scop este să recreeze acelanthropos ceresc sfărâmat. Omul căzut, care este răspunzător și de căderea scânteilor, este chemat să repună particulele de lumină, întemnițate printre fărâme, la locul lor primordial din divinulanthropos, activitate cunoscută sub numele de tiqqun.“ (Moshe Idel, Hasidism. între extaz și magie, Ed. Hasefer, București, 2001, p. 139) 2. în iudaism, mezuza (pl.
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
îi vede / Cine-i crede, / Le năzare / La oricare / L-a chemat din noaptea mare“, „Iese din senin cu ploaie / Și din ploaie cu senin / Și din lacul cristalin, / Și din ceruri și din mare“, „Al lui suflet e o scânteie / Din luciri de curcubeie“, „Ci eu sunt zburător / Ca un vânt / De ușor, / Mă anin / De un ram“, „Sunt ca vânt de primăvară, / Ca amurgul cel de vară; / Din picioare pân’ la cap / Într-un cuib pot să încap,/ Iar
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Ca amurgul cel de vară; / Din picioare pân’ la cap / Într-un cuib pot să încap,/ Iar în cuib de turturele / Dorm alăturea cu ele“, „Căci viața mea o țin / Cu miros de flori de crin; Nu beau apă, ci scântei / Și miros de flori de tei.“ Iar ce poate Ariel trebuie indus din textul piesei, ierarhizat și înțeles ca un întreg. Activitățile lui Ariel, în funcție de cui îi sunt adresate, cad în două mari clase. El este el însuși numai pentru
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
îi vede / Cine-i crede, / Le năzare / La oricare / L-a chemat din noaptea mare“, „Iese din senin cu ploaie / Și din ploaie cu senin / Și din lacul cristalin, / Și din ceruri și din mare“, „Al lui suflet e o scânteie / Din luciri de curcubeie“, „Ci eu sunt zburător / Ca un vânt / De ușor, / Mă anin / De un ram“, „Sunt ca vânt de primăvară, / Ca amurgul cel de vară; / Din picioare pân’ la cap / Într-un cuib pot să încap,/ Iar
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Ca amurgul cel de vară; / Din picioare pân’ la cap / Într-un cuib pot să încap,/ Iar în cuib de turturele / Dorm alăturea cu ele“, „Căci viața mea o țin / Cu miros de flori de crin; Nu beau apă, ci scântei / Și miros de flori de tei.“ Iar ce poate Ariel trebuie indus din textul piesei, ierarhizat și înțeles ca un întreg. Activitățile lui Ariel, în funcție de cui îi sunt adresate, cad în două mari clase. El este el însuși numai pentru
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
entitate specială. Revin, acel noi și ceilalți. Inconștient, apare delimitarea, baricada. De aici nu mai trebuie decât un lucru infim pentru declanșarea rivalităților, conflictelor. Se observă că fiecare țară, fiecare religie are orgoliile sale, dispuse astfel conflictului, le lipsește doar scânteia. Și atunci înțelegi de ce răul capital prezent în Biblie este orgoliu? Generat de eu (noi) și ceilalți? Generat de iubirea numai de sine? Lipsă iubirea față de celălalt care nu-i ca mine, în care eu dețin adevărul, etc. și trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
scenică chiar dacă aș avea o puternică înclinație. Și în această privință limba noastră se poate declara mai nefericită decât altele, fiind obligată, în afara versului, la tirania rimei, care înlătură teatrului orice verosimil și orice credit celor care aduc acolo vreo scânteie de judecată." Limbaj al convenției, versul este, după părerea lui, de evitat pe scenă. El îi citează ca modele pe autorii dramatici italieni sau spanioli care, în majoritate, utilizează în mod fericit proza. "Dintr-o mie de comedii și tragedii
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Ovidu Zotta și Octav Pancu-Iași, Manu însuși semnând planșele și cu pseudonimul Vasile Baciu).828 De altfel, ideologia a pătruns în forță și în domeniul benzii desenate, producțiile "obsedantului deceniu" aliniindu-se directivelor Partidului. Gheorghe Marinescu realizează grafică militantă în Scânteia Tineretului în anii '50, Eugen Taru publică benzi desenate și caricaturi anticapitaliste și antitoiste 829 în același jurnal (Mister Truman citește gazeta, Produs al modului de viață american, Știri internaționale, Cârdășia agresivă Belgrad-Atena-Ankara, etc), iar Albin Stănescu concepe o serie
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Mai firavi decât iarba, sântem... și, atât de nebuni; oare, numai pentru că știm că existăm?! Mă gândesc așa, măi Fanachi... mă gândesc copleșit de frumusețea acestei amiezi înflăcărate de lumină, și, dintr-o dată, frumusețea lumii, simt că mă oprimă; fiecare scânteie de soare pe valuri e un cuțit, și aș vrea să nu mai fiu... Oh, cât mai repede să nu mai fiu, și întristarea mea după ce am râvnit totul, refuză scrâșnind toate darurile lumii. Nu-mi rămâne decât mirarea care
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Nu putea crede că-i adevărat... „Poate-i un vis urât...!“ își zicea el. ...Așteptau să vie Părintele de la Schitul din deal, să-i citească Stâlpii, dar vremea era prea urâtă. Mirosul de tămâie plutește în aer... lumânăriie sfârâie împroșcând scântei. Lacrimi de durere în jur. Ce s-ar face lumea fără lacrimi!? stai și te întrebi. Lumea, viața are nevoie de lacrimi ca de aer, ca de apă, ca de soare și lumină. În câtă liniște tăcută s-a cufundat
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]