4,744 matches
-
în acest fel. Tractatus-ul ar propune, prin urmare, o soluție nouă pentru probleme consacrate de acea tradiție germană de gândire care a fost inaugurată de Kant, utilizând instrumente logice create de Frege și de Russell.21 O paralelă interesantă va schița Brian McGuiness. În Tractatus, ca și în Critica rațiunii pure, obiectivul urmărit este delimitarea domeniului cunoașterii noastre despre fapte și respingerea, pe această bază, a pretențiilor de cunoaștere ale metafizicii tradiționale. Remarcabilă este însă modalitatea prin care a fost realizat
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
corelației dintre limbaj și acțiune“.13 Temele care exprimă unitatea operei lui Wittgenstein ne-ar îngădui să raportăm în mod constant manuscrisele din anii mai târzii la textul Tractatus-ului14. Cei care au rezerve serioase față de afirmația că Wittgenstein ar fi schițat în numeroasele însemnări pe care le-a pus pe hârtie după 1930 o filozofie cu totul nouă pornesc, în mod evident, de la existența unor obiective și motive comune care pot fi identificate în tot ceea ce a scris Wittgenstein din 1913
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
unei forme generale a propoziției sunt tot atâtea expresii ale acestei distincții. Unele dintre observațiile lui Malcolm au fost reluate de acea autoritate în exegeza wittgensteiniană care este David Pears. Din comentariul lui Pears rezultă clar că opoziția dintre perspectivele schițate în cele două lucrări va fi considerabil accentuată dacă acceptăm supoziția că în Tractatus este elaborată o teorie filozofică pretinzând, ca orice teorie, că pătrunde dincolo de fenomene și dezvăluie structuri profunde.24 În acest caz, Tractatus-ul va putea fi socotit
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
VEDEA MAI BINE“ 301 formulare teoretică sistematică vederilor sale asta nu înseamnă că alți filozofi nu ar fi îndreptățiți să o facă. Kripke afirmă bunăoară că se poate spune, chiar dacă „în mod simplificator“, că acea imagine a limbajului care este schițată în scrierile mai târzii ale lui Wittgenstein se bazează pe condiții de asertabilitate sau de justificare, și nu pe condiții de adevăr, ca în Tractatus.62 Este mai mult decât problematic că ceea ce și-a propus Wittgenstein a fost să
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
vol. IV, p. 105.) ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 315 WITTGENSTEIN ȘI RUSSELL „Ceea ce încercăm să învățăm este o cale de a cerceta anumite probleme. O cale care contravine foarte mult dorinței anumitor oameni.“ Wittgenstein către studenții săi Atunci când schițau portretul unor personaje de primă mărime, istoricii din vechime foloseau uneori procedeul antitezei. Arta unui mare conducător de oști, ca Iulius Cezar, era înfățișată prin comparație cu cea a unui războinic de aceeași anvergură, chiar dacă dintr-o altă epocă, bunăoară
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
dezvoltare conceptuală este făcută prin multiplicarea nivelurilor de analiză a securității. O a treia secțiune este dedicată dezvoltărilor teoretice din domeniu, urmată fiind de definirea unei categorii speciale de amenințări, specifice procesului de globalizare. În ultima parte a capitolului sunt schițate câteva concluzii asupra modului în care studiile în domeniu și-au redefinit obiectul investigației prin lărgirea sferei noțiunii de securitate. Analiza sectorială prin obiectele de referință ale securității Abordarea academică tradițională a politicului face o distincție netă între spațiul intern
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
Aceste tendințe pot fi remarcate urmărind dezvoltarea studiului sistematic al organizațiilor. Cum spuneam, traducerea În engleză a studiilor lui Weber și Michels (1915) asupra birocrației, precum și studiile realizate de Ph. Selznick (1948) și Încercările lui R.K. Merton (1957) de a schița noul domeniu de studiu reprezintă primele preocupări de delimitare conceptuală și metodologică a teoriei organizațiilor. Aproximativ În același timp, În economie, școala de la Carnegie Institute of Technology, coordonată de H. Simon, punea bazele unei teorii behavioriste a administrației (Simon, 1945
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pune accentul pe nevoia de susținere a programului arătând modalitatea greoaie de realizare a evidenței de până acum. Pentru a satisface auditoriul putem da exemplul altor servicii (să zicem financiar) care realizează acest lucru deosebit de eficient. În etapa proiectivă putem schița un model minim de program de acțiune în acest sens (dotare, instruire), iar în etapa acțiunii putem propune, pornind de la reglementările în vigoare, ce să se facă pentru a implementa programul respectiv. Urmând un asemenea demers, putem nutri speranța să
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
un model care permite să ne mișcăm de la cunoscut la necunoscut sau de la simplu la complex. După ce am hotărât subiectul, după ce am identificat punctele principale și cele ajutătoare și am selectat un model structural potrivit, următorul pas este de a schița materialul așa cum urmează să apară în scrisoare, referat, cerere, mesaj etc. Aranjarea ideilor într-o formă schematică S-ar putea să fim unul din acei scriitori excepționali care nu au nevoie nici măcar de o schiță; ideile curg una după alta
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Dar dacă suntem un scriitor obișnuit, o asemenea schiță poate economisi și nu risipi timpul. Ideile trebuie surprinse în ordinea importanței lor. Ce idee sau idei vrem să le folosi, în prima parte a textului? Care în final? Pentru început, schițăm principalele idei încercând să le includem într-o anumită ordine, apoi începem să scriem. Cu toate că această muncă poate consuma timp, faptul în sine ne obligă să înșiruim ideile principale și pe cele ajutătoare într-o ordine logică înainte de a începe
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
mod similar, ea servește tot două scopuri: este fraza principală și asigură legătura între ce urmează și paragraful precedent. Sindromul primului material scris Oamenii care scriu se împart în două categorii: cei care redactează intuitiv un document scris fără a schița un plan și cei care redactează materialul după un plan scris. În oricare din cele două situații, ambele categorii se confruntă cu sindromul primului material scris. Acest sindrom poate fi recunoscut prin unul sau mai multe simptomuri: palme umezi, poziție
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
urmărim cu cea mai mare atenție. 2. Gândim la diverse soluții substituindu-ne celeilalte persoane în loc să-i dăm posibilitatea să expună propria rezolvare. Încercăm să găsim soluții la problema adusă în discuție sau încercăm, în minte, să-i orientăm acțiunea schițând o rezolvare înainte de a-i da șansa vorbitorului să-și împărtășească toate ideile și simțămintele. 3. Gândim în avans în loc de a gândi cu vorbitorul. Asta presupune un salt mental în urma căruia se întrevede finalul celor spuse înainte ca vorbitorul să
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
trei probleme cheie. Trei probleme reprezintă numărul maxim pe care suntem capabili să le abordăm într-un interviu. Adesea numai o singură problemă este suficientă. Ne gândim la întrebările care au cea mai mare probabilitate să ni se pună și schițăm răspunsuri scurte la fiecare din ele. * Sintetizăm problemele într-o notă scurtă sau chiar în câteva gânduri simple. Personalizăm cât mai mult din ceea ce dorim să spunem. Nu înșirăm doar fapte seci. Folosim cuvinte care să creeze imagini în mintea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
magie. Luminile propuneau distrugerea miturilor, sprijinirea imaginației pe știință. Dar pământul "luminat" în întregime strălucește sub semnul calamităților ce triumfă pretutindeni. De aceea, când este vorba de fundamentarea criticii de înstrăinare, este necesar să se facă apel la principiul autonomiei schițat de Adorno și Horkheimer. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, unele curente culturale, avându-l ca reprezentant, printre alții, pe marele poet Johann Wolfgang von Goethe (1749-1832), s-au împotrivit iluminismului, promovând și valorificând la maximum posibilitățile
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Scrise după 1960 și rămase în pagini de revistă, ca și alte proze, Huhurezii și Toporișca se conformează canonului epocii, idealizând „colectivizarea”. Țăranii au însă nume de o savoare frustă, gesturile lor sunt nuanțat surprinse, iar lexicul e mustos. Răzgândire schițează cu umor portretul unui suplinitor improvizat, iar Din zile de august sugerează bine panica, incertitudinile și suferințele unei familii țărănești în vara anului 1944. SCRIERI: Demonul, Bolgrad, 1936. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 138; Cezar V. Bahrian, Redescoperirea valorilor, CNT, 1987
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285924_a_287253]
-
lui Virgil Nemoianu asupra literaturii, inclusiv a literaturii comparate ca resursă umană unică, este și justificată și reconfigurată spiritual. E o viziune care impune și valorifică, cum o și spune, prioritatea demnității persoanei în fața ideologiilor. E harta pe care sînt schițate formele de relief ale unui nou fel de umanism, în care este recunoscută prezența diminuată a relativismului cultural, o prezență la rîndul ei relativă, una care ne dă speranța că nu poate șterge complet identitatea. Consemnările despre predarea literaturii din
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nu insinuările bolnave sau bășcălia iresponsabilă și dizolvantă a valahilor. Ce caută Principele Duda în lupta pentru președinție și cum se leagă această candidatură de speranțele unor români că monarhia ar putea reveni? Un prim răspuns pe care l-aș schița aici ar fi că încearcă astfel să pună în practică viziunea de dezvoltare a României amintită mai sus și că, date fiind schimbările privind succesiunea la tron stabilite de Majestatea Sa la șase decenii de la abdicarea sub amenințare, Principele Radu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
veșnicie a lui Mihai Eminescu. Acest moment de aducere aminte ar putea fi un bun prilej de a menționa rolul jucat de un gazetar onest la un ziar de partid, necruțător implicat în treburile cetății și, mai ales, de a schița câteva dintre coordonatele care îl fac pe Poet, și azi, "omul deplin al culturii românești", așa cum, pedagogic, exagera Constantin Noica în urmă cu trei decenii. De mai bine de un veac, toate comemorările eminesciene au fost profund inadecvate la felul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Sergiu Grosu, George A. Petre, Virgil Șotropa, Lucian Valea, Eugenia Mureșan, D. Gherghinescu-Vania, V. Copilu-Cheatră, Valentin Raus. Proză semnează Victor Papilian (nuvela Din alte timpuri, schița Cântec de cătană), Victor Ion Popa (fragmentul memorialistic Moș Calistrat Hogaș glumește cu tâlc, schița Cravata), Ion Agârbiceanu (nuvela Reformat), Cella Delavrancea (Amintiri), Ștefana Velisar Teodoreanu (povestirea Niță Berbecul), Al. Lascarov-Moldovanu, A. Nanu, Eugen Dobrotă, Coriolan Bărbat. La secțiunea de traduceri Axente Banciu selectează versuri de Peto´´fi Sándor, Francisc Păcurariu transpune o baladă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290521_a_291850]
-
lui era rodul final al tuturor acestora: războinici care Își Închideau armura din teracotă roșie și neagră, legionari sculptați pe coloana lui Traian, tapiseria de la Bayeux, Fleurus-ul lui Carducho, Sfântul Quentin văzut de Luca Giordano, masacrele lui Antonio Tempesta, studiile schițate de Leonardo pentru bătălia de la Anghiari, gravurile lui Callot, incendierea Troiei după Collantes, Doi Mai și Dezastrele văzute de Goya, sinuciderea lui Saul În viziunea lui Brueghel cel Bătrân, jafurile și incendiile istorisite de Brueghel cel Tânăr ori Falcone, bătăliile
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Ferrara În Balcani și trecerea timpului prin inima și capul fotografului, erau pricini nedeslușite, piese din țesătura complexă a atâtor Întâmplări care Îl țineau acum În fața frescei, În turn. Mai era mult de făcut (acoperise un pic peste jumătatea tabloului schițat În cărbune pe peretele alb), dar pictorul de război era mulțumit. În ceea ce privea munca din acea dimineață, plaja sub ploaie și navele care se Îndepărtau de orașul incendiat, o incintă Înnegurată În zarea melancolică, aproape cenușie Între mare și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
umăr, cămașă albă, blugi și ghete. Privea cu liniștită curiozitate turnul și pe locuitorul acestuia, Încercând parcă să se asigure că acela era locul pe care Îl căuta. - Bună ziua, a salutat. Un accent ce putea fi de oriunde. Pictorul a schițat un gest de plictis. Nu-i plăceau vizitele și, ca să le descurajeze, pusese afișe bătătoare la ochi pe povârniș (unul anunța câini răi, deși nu exista nici unul), informând că aceea era o proprietate particulară. Aici nu frecventa pe nimeni. Singurele
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
mijească ochii dincolo de lentilele ochelarilor. Era proaspăt bărbierit și purta o cămașă curată, cu mânecile suflecate până la coate. Faulques i-a urmărit direcția privirii. Într-o zonă Încă nepictată, desenul În cărbune și unele tușe de culoare peste văruiala albă schițau forme Întinse pe pământ, care, atunci când fresca avea să fie terminată, urmau să fie cadavre despuiate de jefuitorii ca niște corbi. Mai erau un câine care amușina leșuri și copaci cu trupuri care spânzurau de crengi. - Desigur, a răspuns pictorul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a văzut un război În viața lui. Croatul s-a uitat la pictorul de război și a Încuviințat cu gravitate. Cu o intuiție care l-a surprins pe Faulques, s-a Întors spre bărbații care spânzurau din copaci, În partea schițată În cărbune pe albul peretelui. - Și celălalt compatriot al dumitale, Goya? - Ăsta da. L-a văzut și a suferit de pe urma lui. Markovic a Încuviințat iar, studiind atent schițele. S-a oprit Îndelung la copilul mort de lângă coloana fugarilor. - Goya a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
groasă, căci n-avea vreme s-o lucreze În detaliu, dădea drumului un aer deosebit. Într-adevăr, drumul acela nu ducea niciunde: ieșea din fisura vulcanului, și murea În văruiala albă. Nu intra În planurile lui Faulques, nici nu era schițat acolo. Dar efectul lui era bun. Introducea un ax nou, o variantă neașteptată, o legătură unică, și ea mergea de la vulcanul de aici la celălalt, cel care atârna pe peretele din Muzeul Național de Artă al Mexicului, la ochii verzi
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]