5,506 matches
-
mai veche biserică românească din Clisura Dunării. Chipul lui Decebal sculptat în stâncă, a fost un proiect a cărui inițiativă a aparținut lui Iosif Constantin Drăgan, fondator al Fundației Europene Drăgan. Proiectul a debutat în anul 1994 după schițele unui sculptor italian și a fost încheiat în anul 2005. Sculptura se află situată la gura de vărsare a râului Mraconia în Dunăre, are o înălțime de 40 m și o lățime de 25 m. Peștera Gaura Chindiei II este situată în
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
pe cea din dreapta celelalte 6 zodii (Taur, Vărsător, Capricorn, Gemeni, Unicorn, Fecioara). În anul 1967 s-a făcut iconostasul din lemn de stejar sculptat. Tot în 1967 au fost executate și alte lucrări (scaune arhierești, amvon, tetrapod), autori fiind meșterii sculptori Aurel Sămărtinean și Grigore Frătean din Turda. În 1971 s-a facut reparația exterioară.
Biserica Rățeștilor din Turda () [Corola-website/Science/306965_a_308294]
-
zeilor dragostei. Datorită spinilor săi, trandafirul a devenit cu timpul un simbol al patimilor lui Isus, respectiv trandafirul roșu semnifică martiriul. Biserica romano-catolică din Turda ascunde și ea acest simbol. Pe cămașa lui Isus de pe statuia din partea dreaptă a bisericii, sculptorul a creat o cruce abia vizibilă ochiului liber. În centrul crucii a așezat o inimă, iar la baza crucii trandafirul simbolic.
Biserica Romano-Catolică din Turda () [Corola-website/Science/306962_a_308291]
-
încetat din viață la data de 28 septembrie 1976, în municipiul Chișinău. A fost înmormântat în Cimitirul Ortodox Central din Chișinău și i s-a construit un monument de granit cenușiu, având imaginea academicianului sculptată în tehnica altoreliefului, realizată de către sculptorul Lazăr Dubinovschi. În anul 2004, lui Iachim Grosul i-a fost dedicată o monedă comemorativă de argint cu o valoare nominală de 100 ruble transnistrene, emisă într-un tiraj de 1000 piese. Această mondedă face parte din seria "Oameni de
Iachim Grosul () [Corola-website/Science/307801_a_309130]
-
avem inimile”. Cele două candelabre, cu coroană regală la partea superioară, sunt executate cu contribuția fostului epitrop Teodor Simeon Puzakoff. Mobilierul - alcătuit din două scaune arhierești, strănile din naos și pronaos, două străni ale cântareților și amvonul - a fost executat sculptorul C.M. Babic din lemn de stejar și este datat 1906. Mozaicul, policrom, ce acoperă întreaga suprafață a bisericii, este realizat de către Tamasini.
Biserica Sfântul Silvestru din București () [Corola-website/Science/307804_a_309133]
-
primarul Constantin Simirad. Printre cei care au acordat sprijin refacerii monumentului s-a aflat și urmașul direct al Olgăi Sturdza, omul de afaceri elvețian Dimitrie Sturdza, împreună cu familia sa, care a devenit ctitor al noului grup statuar. Între anii 1995-1999, sculptorul Constantin Crengăniș a refăcut monumentul după fotografiile de epocă, cu sprijinul financiar al Primăriei municipiului Iași. Soclul a fost refăcut din aceeași bucată de marmură cu grupul statuar, spre deosebire de monumentul inițiat care avea un soclu din piatră. Înălțimea noului monument
Monumentul Unirii din Iași () [Corola-website/Science/307916_a_309245]
-
Grupul statuar al voievozilor care nu are statut de monument istoric este statuia lui Vasile Lupu. Prin proiectul de construcție al Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” (actuala Bibliotecă Centrală Universitară „Mihai Eminescu”), se intenționa fixarea statuii regelui Ferdinand I, încredințată sculptorului Ion Jalea, la capul scărilor centrale. Fațada urma să fie înzestrată cu grupurile statuare ale marilor domnitori (Dragoș Vodă și Alexandru cel Bun, Vasile Lupu și Dimitrie Cantemir, Ștefan cel Mare și Carol I, Mihai Viteazul și Ferdinand I), cât
Grupul Statuar al Voievozilor din Iași () [Corola-website/Science/307915_a_309244]
-
s-au declarat neputincioase în acest caz. Au fost anunțați gardienii publici și s-a făcut o plângere la poliție pentru stabilirea vinovaților. De asemenea, a fost ridicat capul voievodului, iar ulterior bucățile de piatră au fost lipite de un sculptor cu experiență. Actualmente, grupul statuar se află în scuarul Casei Tinerului și Studenților și cuprinde pe un vast soclu comun de mică înălțime, statuile următorilor voievozi din istoria ținuturilor moldo-valahe, voievozi care au apărat integritatea teritorială a spațiilor locuite de
Grupul Statuar al Voievozilor din Iași () [Corola-website/Science/307915_a_309244]
-
din istoria ținuturilor moldo-valahe, voievozi care au apărat integritatea teritorială a spațiilor locuite de poporului român: Dragoș Vodă și Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul, Petru Rareș și Ioan Vodă cel Cumplit, Vasile Lupu și Dimitrie Cantemir. Sculptorii grupului statuar sunt: Ion Jalea (Dragoș Vodă și Mihai Viteazul), Ion Iordănescu (Alexandru cel Bun), Ion C. Dimitriu-Bârlad (Ștefan cel Mare și Dimitrie Cantemir), Mihai Onofrei (Vasile Lupu), Ion Dămăceanu (Petru Rareș), Iftimie Bârleanu (Ioan Vodă cel Viteaz).
Grupul Statuar al Voievozilor din Iași () [Corola-website/Science/307915_a_309244]
-
, cunoscută și sub denumirile de „Monumentul Eroilor Diviziei 2-a Cavalerie” sau „Șarja de la Prunaru”, este un monument realizat din bronz de către sculptorul Ion C. Dimitriu-Bârlad și dezvelit la data de 29 mai 1927. Este unul dintre cele mai frumoase și expresive monumente ale Iașilor, fiind situat în fața magazinului universal SuperCopou, vizavi de intrarea principală în Grădina Copou. Statuia ecvestră a Eroilor cavaleri
Statuia Cavaleristului în atac din Iași () [Corola-website/Science/307918_a_309247]
-
este un monument de marmură albă închinat marelui cărturar umanist, întemeietorul învățământului în limba română în Moldova, Gheorghe Asachi (1788-1869), care a fost realizat de către sculptorul român Ion Georgescu și dezvelit în anul 1890 în municipiul Iași. Statuia este amplasată în prezent în fața unei frumoase clădiri care adăpostește Școala primară "Gheorghe Asachi" din Iași. Statuia lui Gheorghe Asachi a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din
Statuia lui Gheorghe Asachi din Iași () [Corola-website/Science/307920_a_309249]
-
în Moldova și ctitor al presei în Moldova și al teatrului în limba națională. Cu acest scop s-a constituit un comitet de inițiativă, din care făcea parte și poetul Vasile Alecsandri. Statuia a fost realizată în anul 1887 de către sculptorul Ion Georgescu (1856-1898), autor și al statuii lui Gheorghe Lazăr din București (1886), întemeietorul învățământului în limba română din Muntenia. Statuia a fost amplasată inițial în coasta dinspre Mitropolie a Bisericii Trei Ierarhi, în apropiere de locul unde se afla
Statuia lui Gheorghe Asachi din Iași () [Corola-website/Science/307920_a_309249]
-
este un monument din bronz închinat „Luceafărului poeziei românești”, Mihai Eminescu (1850-1889), care a fost realizat de sculptorul Ion Schmidt Faur și inaugurat în anul 1929 în municipiul Iași. Statuia a fost amplasată inițial în fața Universității „Al. I. Cuza”, fiind mutată în 1957 lângă Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași. Statuia lui Mihai Eminescu a fost inclusă
Statuia lui Mihai Eminescu din Iași () [Corola-website/Science/307921_a_309250]
-
poetului care au reușit să adune 1.500.000 lei. După strângerea banilor, s-a organizat concursul pentru cea mai reușită sculptură a poetului Mihai Eminescu. Primul concurs s-a ținut la 2 mai 1927 și la el au participat sculptorii Ion Mateescu, Costin Petrescu, Vittorio Rossini și Ion Schmidt Faur. Juriul a fost format din Constantin Toma, Gheorghe Popovici, Mihail Sadoveanu, V. Costin, Cassetti, C. Popp și T.A. Bădărău. Al doilea concurs s-a ținut la 2 octombrie 1927
Statuia lui Mihai Eminescu din Iași () [Corola-website/Science/307921_a_309250]
-
din Osvald Racoviță, Petru Bogdan, Mihail Sadoveanu, V. Costin, Gh. Popovici și C. Popp. Abia la cel de-al treilea concurs, organizat la 26 mai 1928, s-a reușit găsirea unei figuri simbolice potrivite. La acest concurs au participat trei sculptori: Richard P. Hette, Ion Mateescu (ambii cu câte o machetă) și Ion Schmidt Faur (cu două machete). Juriul a fost format din Mihail Sadoveanu, Orest Tafrali, I. Soarec, V. Costin, C. Manolache, Emilian Vasilovschi și C. Andreescu. S-a ales
Statuia lui Mihai Eminescu din Iași () [Corola-website/Science/307921_a_309250]
-
La picioarele poetului, se află, ca și în viață, Filozofia sau Înțelepciunea - sub chipul unui bărbat care își sprijină capul în mână (în partea dreaptă a statuii) - și Poezia sau Iubirea - imagine feminină pentru care a servit ca model soția sculptorului, o pictoriță gorjeancă (născută Nicolescu). Multor trecători nu le sunt cunoscute adevăratele semnificații ale monumentului, mulți crezând că Poezia este reprezentată de Veronica Micle, iar Filozofia de Sărmanul Dionis. În partea din față a statuii, pe soclu se află inscripția
Statuia lui Mihai Eminescu din Iași () [Corola-website/Science/307921_a_309250]
-
din inițiativa Ateneului Popular Toma Cozma din Păcurari-Iași în anul 1929" iar la partea de jos a soclului este un basorelief care-l reprezintă pe Ștefan cel Mare adunând oastea țării după lupta de la Războieni, având gravat în bronz semnătura sculptorului și o strofă din poezia „Doina” a lui Eminescu: Aceste versuri din poezia „Doina” au fost șterse cu dalta în anul 1946, pentru a nu stârni interpretări politice.
Statuia lui Mihai Eminescu din Iași () [Corola-website/Science/307921_a_309250]
-
este un monument de bronz realizat de sculptorul italian Raffaello Romanelli (1856-1928) și închinat primului domnitor al Principatelor Române Unite, Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Statuia a fost amplasată în piața centrală a orașului Iași, denumită simbolic Piața Unirii, locul unde s-a jucat pentru prima dată Hora Unirii
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
realizării statuii lui Cuza Vodă prin alocarea sumei de 300.000 lei pentru realizarea la Iași a unui monument al Unirii din 1859, care să nu cuprindă figura lui Alexandru Ioan Cuza. Statuia lui Cuza Vodă a fost contractată cu sculptorul italian Raffaello Romanelli (1856-1928). După cum povestește Xenopol, "„norocul vru ca sculptorul italian, căruia comitetul se adresase pentru a executa statuia, să fie artist tot atât de mare, pe cât de desinteresat. El primi a executa monumentul pentru un preț care depășea cu puțin
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
lei pentru realizarea la Iași a unui monument al Unirii din 1859, care să nu cuprindă figura lui Alexandru Ioan Cuza. Statuia lui Cuza Vodă a fost contractată cu sculptorul italian Raffaello Romanelli (1856-1928). După cum povestește Xenopol, "„norocul vru ca sculptorul italian, căruia comitetul se adresase pentru a executa statuia, să fie artist tot atât de mare, pe cât de desinteresat. El primi a executa monumentul pentru un preț care depășea cu puțin suma adunată”". Romanelli era un sculptor agreat de Curtea Regală a
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
povestește Xenopol, "„norocul vru ca sculptorul italian, căruia comitetul se adresase pentru a executa statuia, să fie artist tot atât de mare, pe cât de desinteresat. El primi a executa monumentul pentru un preț care depășea cu puțin suma adunată”". Romanelli era un sculptor agreat de Curtea Regală a României, el executând înainte și bustul regelui Carol I de la Castelul Pelișor. Pentru realizarea monumentului, Romanelli s-a documentat, citind cărți ale unor istorici români și străini. "„Pentru monumentul național care va fi ridicat la
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
Solomon. În "Evenimentul" din 14 iunie 1912, poeții George Topârceanu și Mihai Codreanu au publicat versuri ocazionale sub titlul "Odă la statuie", versuri adresate regelui Carol I, venit în Iași pentru a participa la inaugurarea statuii „domnitorului țăranilor” realizată de către sculptorul Raffaello Romanelli. Finalul poemului se adresa lui Cuza Vodă: Statuia lui Alexandru Ioan Cuza este reprezentată în mărime supranaturală, fiind așezată pe un soclu și un piedestal de piatră albă de granit de Italia, având împreună 6,5 metri înălțime
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
5 metri. Domnitorul este înfățișat în celebra sa uniformă de ofițer și învăluit de mantia princiară. O replică a statuii se află în Piața Unirii din Craiova. În grupul statuar de la baza soclului sunt reprezentați în mărime naturală de către același sculptor: Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Nicolae Kretzulescu și generalul Ioan Emanuel Florescu. La baza soclului, pe toate cele patru laturi, sunt amplasate coroane de bronz în interiorul cărora se află câte o placă cu o dată istorică: În partea superioară a spatelui soclului
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
este un monument din bronz închinat cronicarului moldovean Miron Costin (1633-1691), care a fost realizat de către sculptorul de origine polonă Wladimir C. Hegel și inaugurat în anul 1888 în municipiul Iași. Statuia lui Miron Costin a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Iași elaborată în anul 2004 de către Institutul Național al Monumentelor Istorice, fiindu-i
Statuia lui Miron Costin din Iași () [Corola-website/Science/307923_a_309252]
-
în municipiul Iași. Statuia lui Miron Costin a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Iași elaborată în anul 2004 de către Institutul Național al Monumentelor Istorice, fiindu-i atribuit codul . a fost realizată la sugestia lui S. Carnot de către sculptorul de origine polonă Wladimir C. Hegel (1839-1918), care se stabilise în România în 1885 și devenise profesor la Școala de Belle Arte din București. Acesta a consultat mai multe izvoare moldovenești, cronici poloneze și alte documente; se pare că sculptura
Statuia lui Miron Costin din Iași () [Corola-website/Science/307923_a_309252]