5,553 matches
-
altfel, tuturor bipezilor le place modul ăsta de a-și omorî timpul... Nu cumva scrieți și aici după dictarea Naturii? Moti, avem lucruri mai importante - zicem noi - de făcut. De pildă, să ne satisfacem ancestralul instinct de proprietate. Chiar asupra semenului, devenit astfel sclav. Și care ajunge astfel să definească avant la lettre, adică Încă din comuna primitivă, societatea noastră. Mulțam de subiect; gheruțele mi-s pregătite. Ascultă. Ai definit astfel sclavagismul. Care, odată instituit, tinde să se conserve. Și cum
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ești ca și aceia? Păi uite: Ca să nu se răscoale, deci o societate să se năruie, omul trebuie distrat. Era să spun distras. Circ deci, chiar dacă ăsta se manifestă macabru, cu totul Împotriva Naturii, adică ucigând - În spiritul epocii - propriul semen... Dar, pentru a ajunge la circ, omului Îi trebuie un mijloc de transport și, cum nu i se putea asigura fiecăruia o lectică... treacă de la mine, Îi dăm și pâine, să-și poată folosi propriile picioare. Știu că tu, Moti
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Un lucru va rămâne cu siguranță certificat de prezența de spirit a mamei și caracterul său puternic, în sensul că noi copiii săi i-am moștenit firea năvalnică, clocotul acela lăuntric, dar mai cu seamă absența resentimentelor în relația cu semenii, ceea ce a impus legături sincere și durabile. Țin minte cât de bine arăta și ce forme frumoase avea mama; moștenea de altfel ținuta bunicii grămoștence Maia Bodarici. Orice piesă vestimentară, indiferent de croială și culoare, se așeza foarte bine pe
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
sensul că ducea mai departe tradiția de ceferist în familie așa cum o inițiase bunicul, iar fratele tatei avea o funcție extrem de importantă la una din marile întreprinderi ale Brăilei. De mică am fost educată să fiu rezervată, să-mi respect semenii și să am măsura bunului simț, pentru că spunea de altfel tata: „respectând aceste valori, prieteniile, alianțele nu te vor alege, viața va alege cum nu se poate mai bine pentru tine.” Cred că tata a fost artizanul și formatorul profesional
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
lumea aceasta, numai faptul că oamenii satului își lăsau de izbeliște agoniseala adunată de generații înaintea lor și-și luau lumea în cap, căutând mijloace de existență pe alte meleaguri atât de îndepărtate, ar fi îndeajuns să ne explicăm. Spre deosebire de semenii lui din sat care plecau unde vedeau cu ochii, în speranța unui trai mai bun, Constantin Folea are meritul de a fi găsit altă cale, pentru el și pentru semenii săi, aceea de a lupta pe cale politică, ceea ce probabil l-
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
atât de îndepărtate, ar fi îndeajuns să ne explicăm. Spre deosebire de semenii lui din sat care plecau unde vedeau cu ochii, în speranța unui trai mai bun, Constantin Folea are meritul de a fi găsit altă cale, pentru el și pentru semenii săi, aceea de a lupta pe cale politică, ceea ce probabil l-a îndemnat să se alăture unei formațiuni care spre deosebire de toate celelalte ce se afirmau pe firmamentul electoral al vremii propovăduia o ideologie nouă, aceea a luptei pentru egalitatea între oameni
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
părerea Doamnei Adriana Andreiaș Micu, care în fond este autoarea, doamna Dumitrescu - dirijoarea efectivă a partiturilor, iar subsemnatul scribul, dactilograful, omul care mai adaugă un cuvânt și se minunează cât de frumoasă, interesantă dar și păcătoasă, uneori, este soarta tuturor semenilor, cu copii sau fără de ei. O carte care cuprinde în majoritate relatarea amintirilor unui om care, la o vârstă venerabilă - peste 90 de ani - strălucește intelecual - dar fără studii superioare- dovedindu-se o povestitoare care ne-a încântat și nu
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
hohote și spuneau : Ne-au luat Basarabia, parte din corpul nostru, dați-ne inima înapoi !, iar drapelele erau atârnate în bernă. Nu mai spun ce am trăit când ni s-a luat Ardealul, cu veștile cum că ungurii ne omorau semenii noștri, cum unei mame gravide ungurii i-au înfipt baioneta drept în burtică omorând-o și pe ea și pe copilaș. Si de atunci șiroaiele de lacrimi le mai purtăm și astăzi. Ce s-a întâmplat la Trăsnea și Ip
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Un cățel care zburdă în libertate și este, la început "împăratul" curții, e prins și legat într-o zi, obligat să trăiască în captivitate, încât, devine, astfel, câine de pază, dulău (Lanțul). De multe ori încercăm să ne dăm în fața semenilor mai cu moț decât suntem. Uităm că obrazul subțire, cu cheltuială se ține, iar foamea dă de-a dreptul (Turtă dulce). Cartea de față conține, fără să-și fi propus autorul, în mod premeditat, atât câteva întrebări puse indirect, voalat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mahalale, un fel de "republică a egalilor", cum o visa J.J. Rousseau, în care să nu fie nimeni atât de sărac încât să fie obligat să se vândă altora, și nimeni atât de bogat încât să poată cumpăra și exploata semenii săi mi se părea ca și când aș putea să urc pe Himalaia, să văd și să admir Everestul civilizației umane. Fiindcă Suedia e una dintre puținele țări ale lumii care are un model de oferit. Da! Mi se părea o călătorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
admirația reciprocă. Dragostea spontană, irațională, instinctuală și furtunoasă din primii ani se diminuează pe măsură ce trec anii. Ea se salvează și chiar se consolidează, transformându-se într-o tandrețe, într-o cunoaștere, înțelegere și prețuire reciprocă, pe măsură ce descoperim și prețuim la semenul cu care trăim că este și el om ca și noi, cu calități și defecte; și pe noi ne interesează calitățile; și putem să-i stimulăm, să-i încurajăm aceste calități. De aceea, ca și Ellen Key, ea își exprima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ca-ntr-o cetate, în care se poate refugia, replia, revigora, sfida și înălța deasupra trupului aproape frânt de către acei indivizi stăpâniți de porniri satanice, animalice, sălbatice, care-și dezlănțuie ura, puterea fizică, pornirea de-a ucide, asupra unora din semenii lor. Scrisul bădiei Eugen Dimitriu reprezintă rodul descoperirii și folosirii acestei forțe spirituale salvatoare care încearcă să opună celor stăpâniți de ură și răzbunare mai ieri, dar și celor robiți azi de lene, necinste, minciună, lăcomie sau nepăsare lumea celor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
iarba fiarelor, adică, așa cum se putea în acești ani, cu bani. Cu bani a scos dosarul de pe rol. Și, în vreme ce odrasla sa criminală se plimbă încă liber, ca în țara lui Papură-Vodă, asociat și el la afaceri, babacul se înfățișează semenilor săi ca un creștin smerit. Se dă oficial ca fiind pocăit. Iar cât privește o posibilă mustrare de conștiință, nici băiatul criminal, nici babacul patron, simt că nu-i amenință așa ceva. Fiindcă, în locul acestui tribunal suprem, din interior, au de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
țări în care riscul este valorizat social, precum SUA (unde competiția loială este prețuită social, dar și autentic apărată instituțional), Canada, Noua Zeelandă, Marea Britanie. Explicația este că, în aceste țări, indivizii își compară cu ceilalți preferințele pentru risc și descoperă că semenii lor au înclinații chiar mai pronunțate pentru opțiuni radicale, propria preferință pentru risc accentuîndu-se prin acest proces de comparare socială (Festinger, 1954). în țările în care prudența este valorizată, situația este exact inversă (astfel de rezultate au fost obținute în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de suspiciune reciprocă constituie mai degrabă regula decît excepția gramaticilor relaționale interpersonale. Transmis intergenerațional (Gavreliuc, Gavreliuc, Cîmpean, 2009), cinismul relațional conduce la fatalism, duplicitate expresivă, speranță socială deficientă, toate fiind expresii ale unei raportări la "celălalt" într-o manieră instrumentală. Semenul cu care interacționez devine, conform acestei logici relaționale, un mijloc prin care îmi pot atinge scopul de a-mi depăși deficitul de capital simbolic (Bourdieu, 1997), marginalitatea și ratarea "programată" instituțional. Faptul că membrii corpului didactic, precum unii dintre cei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
bucuria" au fost emoțiile cele mai consensual decodificate (Elfenbein, Ambady, 2002). Nu dispunem în prezent de suficiente evidențe care să ne lămurească ce tip de informații vehiculează subiectul individual în momentul în care își fixează atenția asupra expresivității feței unui semen de-al său. Știm însă că expresivitatea feței este întărită de gesturi, mimică, postură, uneori de un discurs verbal, iar în momentul în care îl ascultăm pe "celălalt", elementele legate de expresivitate sînt saliente și generează anumite expectanțe în legătură cu ceea ce
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ea pusă în legătură cu această dimensiune relațională, remarcîndu-se faptul că o stare economică medie e cea mai adecvată pentru un comportament proajutorare crescut, atît sărăcia, cît și excesul de prosperitate descurajînd disponibilitatea oamenilor de a fi gata să sară în ajutorul semenilor lor. Nu întîmplător, clasa de mijloc formează majoritatea sociologică în țările "occidentale", ceea ce constituie o premisă încurajatoare în favoarea comportamentului prosocial. Totodată, dimensiunile culturale pot anticipa intensitatea ajutorării, scorurile mari la individualism fiind, în general, însoțite de scoruri mai reduse la
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cardiacă", ori cît de binevoitori sînt cei din preajmă în a furniza informația utilă atunci cînd un străin nu găsește o "stradă necunoscută". Rata de ajutorare devenea un indicator fidel al capitalului de încredere în "celălalt" și al respectului față de semen. Știm din studii comparative interculturale, care au făcut, într-o anumită măsură, vîlvă jurnalistică la noi, faptul că "românii" (cei examinați erau, de fapt, "bucureștenii") sînt printre cei mai asociali și mai "lipsiți de inimă" cetățeni ai unei mari metropole
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
va întinde o mînă atunci cînd, abrupt, aveți nevoie urgentă de ajutor>, <nu vă va spune o vorbă bună dacă vă va simți doborît>. O asemenea conduită sugerează că retractilitatea sa implicită <nu este expresia vreunui crez al disprețului față de semen, căci un asemenea personaj nu e în stare să aibă crezuri>, ci, pur și simplu, trecătorul necunoscut care involuntar i se alătură în spațiul public nu intră în softul lui cognitiv, în "schema lui" relațională, <populată de un singur personaj
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ratării, care potențează un comportament dezaxat, aparent inexplicabil, tipic autistului clinic. Cel din urmă este descris în patologiile individuale drept un personaj pe scena propriei existențe, care pune în mișcare acțiuni repetitive, monomane, întreținînd o calitate precară a relațiilor cu semenii, probînd totodată o incapacitate de a partaja interese comune cu însoțitorii săi în viață (Silverman, 2008; Levy, Mandell, Schultz, 2009). Prin urmare, registrul comportamental e profund deficient, acțiunile publice sînt dezarticulate, în pofida bogăției unei vieți lăuntrice, pe care însă nu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nu îi "pasă" de nevoile sale, motiv pentru care sfîrșeste în a solicita "să fie lăsat în pace". în această imensă masă de frustrare generalizată și de speranțe sociale risipite (întocmai ca în anul de grație 1989), pentru mulți dintre semenii noștri nu mai rămîne decît imprecația defensivă și fuga "în sine". Rămîne un conglomerat de oameni singuri, care au uitat "să fie împreună" și care, preluînd celebra formulare a lui Marin Preda, ajung să uite să își trăiască propria viață
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și învățămintele lor. Am prietene mămici, prietene carieriste, prietene activiste, prietene din mediul academic. Toate dau tot ce e mai bun în ele pentru a-și dezvolta propriile proiecte, toate se preocupă, într-o formă sau alta, să își ajute semenii din comunitatea proximă. Cu toate am trecut prin experiențele nefericite ale femeilor, precum violență în familie, violența fizică și verbală a partenerului, hărțuire sexuală și stradală, nerecunoașterea meritelor pentru că suntem femei, etichetarea prejudicioasă și discriminările de rigoare. Viața ne-a
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și, pe cât posibil, același nivel al progresiei recuperării, nedepășind 3 - 6 subiecți pe grupă de reabilitare. Execuția în grup a programului de antrenament al motricității respiratorii și pregătitoarea ale sistemului fonoarticulator va fi mai eficientă prin efectul stimulativ al exemplului semenului, asigurând o utilizare mai bună a timpului destinat corecției individuale sau psihoterapiei. Antrenamentul labiolecturii sau auzului fonematic se poate realiza de asemenea colectiv. î346) „Competiția' care se dezvoltă în colectiv: „care înțelege primul' trebuie să fie în primul rând constructivă
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
modei a fost explicat de autorii citați anterior prin noțiunile de "contagiune" și de "imitație". În multiplele sale alegeri, individul nu face altceva decât să acționeze sub impulsul imitației și al contagiunii mintale, performând comportamente pe care le observă la semenii săi. Aceasta era concepția dominantă a discursului științific la cumpăna dintre veacurile al XIX-lea și XX, sub influența unor lucrări celebre datate cam în aceeași perioadă: Les lois de l'imitation (1890) a lui Gabriel Tarde și Psychologie des
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Bikhchandani (1992, 994) au demonstrat că schimbările în modă și apariția unor teribilisme pot fi explicate prin modelul cascadei informaționale, acesta fiind, o dezvoltare a teoriei imitației. O cascadă informațională apare când un individ performează un comportament observat anterior la semenii săi, ignorând astfel propria sa opinie și percepție. Iată cum explică autorii citați modelul cascadei informaționale: presupunem că există un număr de indivizi (n); fiecare decide dacă adoptă (x) sau respinge un comportament (-x); fiecare individ observă deciziile celorlalți; costul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]