5,226 matches
-
în general, termenii semn și simbol se deosebesc: dacă, într-un fel, orice simbol este un semn, adică un lucru care ține locul altui lucru, un semnificant care trimite la un semnificat, trebuie precizat că raportul simbolului cu ceea ce simbolizează el nu este de obicei pur extrinsec precum raportul dintre semn și semnificat. Simbolul seamănă cu ceea ce simbolizează, el nu se limitează să reprezinte într-un mod cu totul convențional și arbitrar realitatea simbolizată, ci o încarnează, ea trăiește în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
un lucru care ține locul altui lucru, un semnificant care trimite la un semnificat, trebuie precizat că raportul simbolului cu ceea ce simbolizează el nu este de obicei pur extrinsec precum raportul dintre semn și semnificat. Simbolul seamănă cu ceea ce simbolizează, el nu se limitează să reprezinte într-un mod cu totul convențional și arbitrar realitatea simbolizată, ci o încarnează, ea trăiește în el.” În lingvistica actuală, argumentele pledează în favoarea ideii că nu există o determinare de tip cauzal între
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
devine indirect „regină a cerurilor”, protectoare, în cazul de față, a principiului masculin căruia îi stimulează spiritul creator: „Sărutarea ei îl împlu de geniu și de-o nouă putere.” Încadrându-se în aceeași sferă de semnificații, sărutul din Umbra mea simbolizează refacerea cuplului primordial la un nivel al diafanului. El înseamnă creație, prezidând ascensiunea spre lună. În călătoria sa, eroul din Umbra mea este însoțit de un înger blând, pe nume Onde. Numele personajului are sonorități acvatice care sugerează împlinirea erotică
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
dominată de sentimente năvalnice care îndeamnă la pasiune. Ea ilustrează iubirea agresivă aflată „în faza declanșării simțurilor”, frenezia pasională sub forma unei beții a simțurilor. E o întruchipare a Venerei concupiscente, ale cărei simțuri poartă amprenta unei inocențe primitive. Ea simbolizează feminitatea sublimă sub al cărei chip inocent se ascunde senzualitatea: „Dar ce frumoasă, ce plină, ce amabilă era ea! Fața ei era de-o albeață chilimbarie întunecată numai de-o viorie umbră, transparițiunea acelui fin sistem venos ce concentrează idealele
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
cu care ne confruntăm, ne aflăm adesea în ipostaza de a nu reuși să alegem, individual sau în echipă, cu mult succes soluția cea mai potrivită. Această tehnică rezolvă dilema identificării posibilei soluții la o problemă. Fiecare participant primește hârtii simbolizând 100 lire, care va paria pe soluțiile emise, despre care consideră că vor avea șansele cele mai mari de a fi alese. Opțiunea fiecărui participant va fi în funcție de propriile criterii, oferind pentru soluții toți banii primiți, fie mizând pe una
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
în vederea realizării obiectivelor educației permanente. De la lumea antică păstrăm și cunoscutele concepte: Kalos kai agatos (Frumos și bun) și Mens sana in corpore sano optandum est (este de preferat o minte sănătoasă într-un corp sănătos) în conținutul cărora sunt simbolizate idei valoroase despre idealul educativ, relevându-se sugestiv unitatea strânsă dintre fizic și psihic, multipla și complexa lor intercondiționare. Sportul cunoaște în prezent un activ proces de dezvoltare din punct de vedere material, apar noi activități sportive și recreative. În
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
a obținut: 1) timpul de recunoaștere pentru cele 36 cuvinte, reprezentând cele șase interese din clasificarea lui Spranger; 2) soluțiile încercate înainte de recunoașterea cuvântului prezentat; 3) cotele la chestionar. Timpul de recunoaștere variază în funcție de interesul dominant. În general cuvintele care simbolizau, la un subiect dat, interesul cel mai ridicat, erau recunoscute cu o expunere semnificativ mai scurtă, decât cuvintele care simbolizau valoarea sau interesul cu rangul cel mai scăzut. Se poate conchide că interesul acționează ca un sensibilizator, coborând grupul perceptual
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
încercate înainte de recunoașterea cuvântului prezentat; 3) cotele la chestionar. Timpul de recunoaștere variază în funcție de interesul dominant. În general cuvintele care simbolizau, la un subiect dat, interesul cel mai ridicat, erau recunoscute cu o expunere semnificativ mai scurtă, decât cuvintele care simbolizau valoarea sau interesul cu rangul cel mai scăzut. Se poate conchide că interesul acționează ca un sensibilizator, coborând grupul perceptual. Este vorba de o sensibilizare selectivă. Din analiza răspunsurilor date de subiecți până la recunoașterea corectă cuvântului mai rezultă că orientarea
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
cel ce nu are sabie să-și vândă haina și să-și cumpere... Iar ei au zis: Doamne, iată aici două săbii. Le-a spus lor: Sunt de ajuns. Din întreg contextul se înțelege că Isus vorbește metaforic pentru a simboliza ostilitatea lumii: pune bătălia escatologică în raport cu misiunea pacifică din Galileea. Nu laudă violența, după cum se poate observa și din răspunsul său, care întrerupe ironic discursul, precum și din comportamentul avut în Grădina Ghetsemani, care o reflectă pe cea a slujitorului lui
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
veți putea să stingeți toate săgețile cele arzătoare ale vicleanului. Luați și coiful mântuirii și sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu (Efes 6, 14-17). Platoșa, destinată să protejeze pieptul și spatele soldatului, a fost aleasă de Apostol pentru a simboliza credința și dragostea care apără inima creștinului de orice afecțiune păcătoasă; coiful, care acoperea capul și promitea o anumită siguranță soldatului avântat în luptă, era considerat instrumentul cel mai indicat să exprime speranța pe care o nutrește creștinul, încrezător în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Adversus nationes, I, 6, inserată în respingerea acuzației ce imputa creștinilor cauzele și efectele calamităților publice. Diversitatea radicală dintre păgânism și creștinism referitoare la pace este arătată în Adversus nationes, III, 26. Aici se constată inconsistența acelui sedator militaris insaniae, simbolizat de Marte, dușmanul omenirii, pentru că în realitate el nu urmărește pacea. Arnobius vrea să demonstreze că războiul este o categorie situată departe de mentalitatea pacifică a creștinilor din moment ce învățăturile lui Cristos au schimbat scara valorilor antice, astfel încât violența a fost
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
are funcția de sinteză și de măsură. În ea se întâlnesc cerul și pământul. În ea se amestecă timpul și spațiul. Tradiția creștină a îmbogățit în mod prodigios simbolul crucii, condensând în această imagine mântuirea și patimile Mântuitorului. Crucea îl simbolizează pe Hristos. În exercițiile grafice efectuate am regândit crucea, căutând noi modalități de proporționare a verticalei cu orizontala. Fiecare raport de proporții al celor două forme declanșează o anumită stare în privitor. De la situarea orizontalei la nivelul de 3/4
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
prin austeritatea decorativă. Semnul sărutului integrat în stâlpii masivi atinge desăvârșirea, iar friza care se desfășoară pe lintoul orizontal este de mare discreție. De obicei, arcele de triumf, copleșitoare prin proporții, sunt împovărate cu basoreliefuri decorative sau figurativ narative care simbolizează sau ilustrează un eveniment istoric, amintind de o mare izbândă. În artele vizuale poarta este o formă importantă, semnificativă, evocatoare. V. Asimetriile grafice și spațiale Depășind stadiul compozițiilor simetrice, de multe ori cu caracter sacru, ne îndreptăm în zona compozițiilor
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
George Rowley). Artistul începe cu realitatea picturală, sugerând apoi prin vid realitatea spiritului de dincolo de formă, cu o cursivitate și o dezinvoltură ce duce la indescriptibila unitate a creației spirituale. Picturile chineze sugerează fluxul și relativitatea între văzut și nevăzut, simbolizând oarecum modul în care operează spiritul Dao. XXI. Treptele orientale spre sublim Chinezii stabilesc patru trepte pentru atingerea sublimului: 1. competent, când pictorul capătă îndemânare și poate reda înfățișarea exterioară a naturii; 2. neobișnuit, caracterizat prin gustul individual spre virtuozitate
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
consacră la începuturile ei unei lirici pe care am putea-o numi de identificare afectivă, caracterizată de un declarativism ingenuu și tineresc, de un entuziasm factice artistic (...) și de recurența câtorva teme (candoarea, adolescența, natura descătușată, datoria față de părinți, care simbolizau adevărata tradiție interioară, în raport cu altele, false și impuse din afară)"56. Totuși, aceste teme cu nuanță etnică și etică, totodată, capătă la Ana Blandiana un regim special, realizând, astfel, crezul deconstrucției: desfacerea tradiției sau a elementului comun și redarea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cu trup și suflet, fiind o condiție intrinsecă a participării la jocul creație"60. Același limbaj ludic devine, totodată, o nouă formă a fragmentarismului deconstructivist, care încearcă reconstruirea întregului din părți. Astfel, într-o interpretare mai puțin pretențioasă, stropii ar simboliza unitățile componente întregului, textul neterminat căpătându-și rotunjimea, prin îmbinarea acestor elementele, ca într-un joc de puzzle, în care picăturile de ploaie sunt diferite ele însele în formă și în conținut, la fel ca personalitatea umană. Desigur, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
care le recompune. Asociată oglinzii este apa, care funcționează, uneori, mai vag chiar decât aceasta, în procesul reconstrucției. Apa, element primordial, prezentă cu această semnificație în aproape toate mitologiile, este substanța nașterii și a morții: "...receptacul al tuturor germenilor, apele simbolizează substanța primordială, din care toate formele se nasc și în care toate se reîntorc, prin regresiune sau prin cataclism. Ele au fost la început, ele revin la încheierea oricărui ciclu istoric sau cosmic; ele vor exista neîncetat deși niciodată singure
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
pentru care orice aluzie culturală Înaltă este suspectă de lipsă de autenticitate. Sphinx - lipsit de articol, deci din capul locului ambiguu, un el? o ea?: mister - reverberează ca simbol cultural. Pătruns În Grecia antică din anul 2000 Î.Hr., sfinxul simbolizează taina sub aspectul unei leoaice cu cap de femeie și aripi: altă ambiguitate. Dar romanul apare la cîțiva ani după ce Michel Foucault Începuse la Collège de France cursurile despre Hermeneutica subiectului, al căror concept central este „grija de sine” a
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sfera sa lingvistică tot ceea ce are vreo legătură cu supravegherea pe o scenă: draperii, perdele, țesături de tot felul. „Vălul” este o oglindă mată avant la lettre, un suport cu două fețe, dintre care una transparentă și cealaltă opacă. Ea simbolizează, prin natura sa și prin întrebuințarea care i se dă, esența însăși a supravegherii. De altfel, în montarea lui Alain Bézu - care se află la originea acestei cărți (1999) - , oglinda era obiectul privilegiat, căci supravegherea se sprijinea nu pe noile
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
în continuitatea clasică, în vreme ce aici apare adevărata ruptură cu ceea ce fusese esența sa. Limbajul explodează, ca și societatea; este sfîrșitul comunicării. Alienarea totală, provocată de tehnică, ar îngădui, se pare, să primească iertarea. Dar tehnica este incapabilă să mediatizeze, să simbolizeze. Se vrea ea însăși mediatoare exclusivă. Ea este auto- simbolizatoare, aruncînd în întuneric toate celelalte simbolici, devenite din acest punct arhaice și neîntemeiate. De fapt, Ellul vrea revenirea subiectului, a intenției, a sensului, a transmiterii (comunicarea) dincolo de toate aceste obiecte
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
felul în care este alcătuit sistemul nervos pe care îl avem cu toții în comun. Orice cunoștință de care dispunem până acum la această temă va fi menționată în capitolul XI . De asemenea, universalitatea poate fi realizată numai dacă schema compozițională simbolizează o condiție a experienței umane atât de importantă, încât fără ea orice formulă artistică ar părea nerelevantă. Propun ca această temă fundamentală să se regăsească în interacțiunea a două tendințe ale motivației umane, pe care le voi numi tendința centrică
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
încât fără ea orice formulă artistică ar părea nerelevantă. Propun ca această temă fundamentală să se regăsească în interacțiunea a două tendințe ale motivației umane, pe care le voi numi tendința centrică și tendința excentrică, iar această interacțiune să fie simbolizată în artă de interacțiunile corespunzătoare ale unui sistem compozițional centric și excentric. Centricitate și excentricitate Din punct de vedere psihologic, tendința centrică reprezintă atitudinea centrată pe sine, care caracterizează viziunea și motivația umană de la începutul vieții și care rămâne un
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în interacțiunea mobilă cu forțele ce o atrag către podea. Baletul clasic exprimă iluzia unei victorii umane asupra greutății materiale. Dansul modern tinde să sublinieze lupta dintre puterile excentrice care ne trag în jos și încercările noastre de eliberare spirituală, simbolizată de vectorii ridicării și săriturii. În sculptură, aceste tendințe dinamice sunt percepute în formele și relațiile obiectelor imobile. Corpul vertical al romanei Artemis (figura 16) este organizat în jurul centrului său median, indicat în acest caz de pântecul ușor curbat ce
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
întronare formală îl face deja conducător. De fapt, acordând binecuvântarea cu mâna sa dreaptă și expunând fructul ca pe un glob pământesc în mâna sa stângă, el anticipează în joacă postura tradițională a Pantocratorului. Relația vizuală a Madonei cu copilul simbolizează adesea delicata problemă teologică a competiției dintre Fecioara Maria și Hristos. În relieful Pitti al lui Michelangelo de la Bargello (Florența) (figura 42), mâna dreaptă a Madonei oferă și susține cartea care reprezintă crezul creștin. Dar copilul are mâna ridicată în
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
întâlnire. El este încă supus forțelor fizice, țintuit jos de orizont și îngrădit aici de trunchiul copacului. Pentru transfigurare, va mai trebui să urce în sferele cerești, unde va deveni de neatins. Distincția dintre regiunea inferioară și cea superioară este simbolizată și prin distribuirea culorilor principale. Figura Magdalenei are forma activă a unei pene, târându-se pe pământ ca un melc și întărită de roșul aprins al veșmântului. Acestei identificări a femeii cu culoarea caldă i s-a răspuns cu albastrul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]