5,099 matches
-
de litere și numărul de sunete din cuvintele: închegări, Genarul, cea. Despărțiți în silabe cuvintele: năzdrăvan, inimi. (d) Formulați patru enunțuri în care cuvântul ce să aibă alte valori morfologice decât cea din text. (e) Scrieți valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor: amândoi, ale văzduhului, două, îl, zbură. (f) Indicați din text un subiect simplu, un subiect inclus, unul subînțeles, o propoziție subiectivă și un verb la diateza reflexivă. (g) Formulați un enunț cu omograful cuvântului urma, un enunț cu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Predicatul definire, tipologie, exemplificare 3. Sinonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate subiective prezentare, exemplificare 5. Adverbul tipologie; exemplificarea a patru funcții sintactice pe care le poate îndeplini un adverb Testul nr. 22 1. Tipologia atributelor prezentare, exemplificare 2. Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului derivarea (definire, tipologie, exemplificare) 3. Pronumele clasificare după un criteriu, exemplificare 4. Identificați și precizați grupurile de sunete
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
inutilitate. 7. Exemplificați: a) sinonimele neologice ale cuvintelor copilăresc, trist; b) sensurile verbului polisemantic a trece; c) un adjectiv pronominal negativ; d) un substantiv articulat cu articol posesiv-genitival și cu articol nehotărât; e) un pronume demonstrativ de apropiere cu funcția sintactică de complement direct; f) un subiect inclus (persoana întâi, plural); g) o propoziție subiectivă având ca termen regent un adverb predicativ; h) o propoziție circumstanțială de loc având ca termen regent adverbul acolo; i) două propoziții aflate în raport de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care să conțină: (a) perechile de omofone: la l-a; al a-l; (b) perechile de omografe: hăi hăi; haină haină; ( c) perechile de paronime: aluzie iluzie, literar literal; (d) cratima, apostroful și punctul ca semne de ortografie. 10. Analizați sintactic fraza: ,, În noaptea asta, cătră zori, avut cel dintăi semn, în vis, care a împuns-o în inimă și-a tulburat-o și mai mult. Se făcea că vede pe Nechifor Lipan călare, cu spatele întors către ea, trecând spre
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de sunete din cuvintele: cer, gherghină, închis, axiomă, geam. 6. Precizați modul de formare a cuvintelor: imprevizibil, de pe, un fâș, zgârie-brânză, OZN. 7. Exemplificați: a) un substantiv defectiv de plural; b) un substantiv epicen; c) un numeral distributiv cu funcția sintactică de atribut adjectival; d) un substantiv articulat cu articol hotărât și cu articol posesiv-genitival; e) un pronume negativ cu funcția sintactică de complement direct; f) un subiect inclus (persoana a doua, plural); g) o propoziție atributivă având ca termen regent
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
OZN. 7. Exemplificați: a) un substantiv defectiv de plural; b) un substantiv epicen; c) un numeral distributiv cu funcția sintactică de atribut adjectival; d) un substantiv articulat cu articol hotărât și cu articol posesiv-genitival; e) un pronume negativ cu funcția sintactică de complement direct; f) un subiect inclus (persoana a doua, plural); g) o propoziție atributivă având ca termen regent un pronume; h) o propoziție circumstanțială de scop având ca termen regent adverbul încet; i) două propoziții aflate în raport de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
9. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) perechile de omofone: iau i-au, ne-am neam; ( b) perechile de omografe: copii copii, uită uită; (c) perechile de paronime: solitar solidar; (d) cratima și punctul ca semne de ortografie. 10. Analizați sintactic fraza: "Pe urmă se mai învârte [...], dar nu găsește nimic, căci iedul cel cuminte tăcea molcum în horn, cum tace peștele în borș la foc. ... lupul [...] așază cele două capete cu dinții rânjiți în ferești, de ți se părea că
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
9. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) perechile de omofone: vor v-or, ia i-a; (b) perechile de omografe: zori zori, cântă cântă; c) perechile de paronime: eminent iminent; (d) apostroful și punctul ca semne de ortografie. 10. Analizați sintactic fraza: "Și, nici una, nici două, haț! pe ied de gât, îi rătează capul pe loc și-l mănâncă așa de iute și cu așa poftă, de-ți părea că nici pe-o măsea n-are ce pune. Apoi ridică chersinul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
1956, p. 39; Zugun, 2000, p. 219 ș.u. etc. 78 Cf. Irimia, 2008, p. 21; Dimitriu, 1999, p. 4 etc. Ca și în cazul celorlalte componente ale lucrării de față, accentul este pus, și la nivel gramatical (morfologic și sintactic), pe accepțiunile "clasice" nesau mai puțin controversate în literatura de specialitate, prezente în programele în vigoare pentru examenele de Limba română ale viitorilor/ actualilor profesori pentru învățământul preșcolar și primar. 79 Dimitriu, 1999, p. 44. Vezi și Gramatica I, 2005
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
2002, p. 1122 ș.u.; Gramatica II, 2005, pp. 16-24; Tamba Dănilă, 2004, pp. 99-103; Timofte, 2005, pp. 68-70 etc. 134 Cf. Dimitriu, 2002, p. 1341. 135 Cf. Dimitriu, 2002, p. 1375. 136 Vezi, pentru nuanțări în cazul acestui raport sintactic: Timofte, 2005; Tamba Dănilă, 2004; Dimitriu, 2002; Dănilă, 2011 etc. 137 Cf. Dimitriu, 2002, p. 1243 ș.u.; Iordan & Robu, 1978, p. 572 ș.u.; Gramatica II, 2005, p. 238 ș.u. etc. 138 Pentru toate părțile de vorbire, se
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
etc. 141 Preponderent, după Irimia, 1984. 142 Preponderent, după Irimia, 1984. -----------------------------------------------------------------------6 1 LIMBA ROMÂNĂ. REPERE TEORETICE ȘI APLICAȚII Contextualizări necesare 262 261 Nivelul fonetic / fonologic al limbii române Nivelul lexical-semantic al limbii române Nivelul morfologic al limbii române Nivelul sintactic al limbii române Nivelul stilistic al limbii române Teste de limba română Bibliografie selectivă Izvoare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un limbaj poetic evoluat, uzând de comparație și metaforă, metonimie, hiperbolă, paralelism, interogație, antiteză, dar și de unele procedee stilistice sau lexicale specifice creației orale ori preluate din literatura religioasă sau istorică anterioară. Au fost remarcate la el frecvența dislocării sintactice, prezența termenilor populari, regionali sau arhaici și a seriilor sinonimice, spontaneitatea lexicală, originalitatea metaforică. Eforturile prin care D. desăvârșește transpunerea românească, din slavonă, în proză, a psalmilor (versiune ce apare în ediția bilingvă a Psaltirii slavo-române din 1680) au premers
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
mare constând în absența totală a zeilor și în prezența moralei creștine. Adoptată de literatura populară datorită descrierilor de fapte vitejești, dar și învățămintelor pe care le cuprinde, Istoria Troadei îmbracă o frumoasă haină narativă, cu numeroase expresii și construcții sintactice specific românești, cu savuroase metamorfoze ale numelor personajelor. Unele manuscrise conțin traduceri după alte prelucrări, occidentale, ale temei. Ediții: [Istoria Troadei], în Codicele Matei Voileanu. Scrieri din prima jumătate a veacului trecut, îngr. Matei Voileanu, Sibiu, 1891, 25-45; [Istoria Troadei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287631_a_288960]
-
performativitate trebuie să dea seamă de ultima parte a tezei: un discurs sau o producție discursivă este un mediator al unei acțiuni sociale (prin analiza actelor locuționare, ilocuționare, perlocuționare, a argumentării, a „limbii de lemn”, a persuadării). Abordarea este semiotică (sintactic, semantic, pragmatic) întrucât aceasta, ca metalimbaj integrator, surprinde o intervenție discursivă sub toate aspectele sale. În primul capitol, abordăm limbajul natural ca instrument al practicii discursive, în sensul că acesta este întrebuințat ca „materie brută” sau ca punct de plecare
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
semiotică sintagma acte de limbaj. Acestea din urmă au ca o caracteristică principală performativitatea, adică acționează asupra interlocutorului, determinându-l atât la nivel cognitiv, cât mai ales la nivel afectiv și volitiv-comportamental. În capitolul al doilea analizăm conectivitatea ca dimensiune sintactică a discursivității. O construcție discursivă este o conexiune de semne sau entități lingvistice (cuvinte, propoziții, fraze), o conexiune mai mult sau mai puțin corectă și coezivă gramatical, mai mult sau mai puțin coerentă ideatic și consistentă logic. Coeziunea gramaticală este
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
sferei psiho-comportamentale a celuilalt, și prin el asupra lumii sociale și naturale. 1.4. Abordarea semiotică ca metalimbaj integrator Semiotica, privită dintr-o perspectivă morrisiană, reprezintă o „teorie generală a semnelor”, ce integrează trei ramuri distincte dar complementare și interconectate (sintactica, semantica și pragmatica), și abordează semnele sau limbajele dintr-o perspectivă integratoare, holistă și unitară. Ca „teorie generală a semnelor”, semiotica studiază toate tipurile de semne sau limbaje, fie ele limbaje non-verbale (limbajul corporal sau mimico-gestual, limbajul spațiilor, limbajul artelor
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
metalimbaj. Cu alte cuvinte semiotica este un metalimbaj, adică limbajul în care se studiază diverse proprietăți ale unui limbaj-obiect. În lucrarea de față, analizăm trei proprietăți sau caracteristici: conectivitatea, referențialitatea și performativitatea limbajului natural și diferitelor sale „ipostaze”. Din perspectiva sintactică, urmărim dimensiunea conectivității discursivității și, funcție de situație sau domeniul în care se manifestă, limbajul natural este mai mult sau mai puțin coerent, consistent. Din perspectiva semantică, analizăm dimensiunea referențială a discursivității, prin care o intervenție discursivă se raportează la lume
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
situația respectivă. Precizăm că cele trei dimensiuni analizate sunt solidare și unitare, ba chiar concomitente într-o intervenție discursivă, astfel încât orice secvență discursivă sau enunț poate fi analizat(ă) din perspectiva celor trei dimensiuni (conectivitate, referențialitate, performativitate). Capitolul 2 ORGANIZAREA SINTACTICĂ A COMUNICĂRII VERBALE Motto: „O draperii de cuvinte, asamblări ale artei literare, o pâlcuri, o plurale, straturi de vocale colorate, decoruri de linii, umbre ale tăcerii, bucle superbe de consoane, arhitecturi, înflorituri de puncte și de semne scurte...!” Francis Ponge
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
asamblări ale artei literare, o pâlcuri, o plurale, straturi de vocale colorate, decoruri de linii, umbre ale tăcerii, bucle superbe de consoane, arhitecturi, înflorituri de puncte și de semne scurte...!” Francis Ponge Morris aduce în scenă semiotica din perspectivă trihotomică: sintactica, care se ocupă cu relația dintre semne; semantica, ce se ocupă cu raportul semnului cu lumea pe care o desemnează; pragmatica, care studiază raportul semnului cu utilizatorii și beneficiarii lui. Sintactica studiază, așadar, relația sau conexiunea care se instituie, în interiorul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Ponge Morris aduce în scenă semiotica din perspectivă trihotomică: sintactica, care se ocupă cu relația dintre semne; semantica, ce se ocupă cu raportul semnului cu lumea pe care o desemnează; pragmatica, care studiază raportul semnului cu utilizatorii și beneficiarii lui. Sintactica studiază, așadar, relația sau conexiunea care se instituie, în interiorul unei secvențe discursive, între entitățile discursive componente, atât între entitățile lingvistice, cât și între entitățile logice. Relația dintre entitățile discursive este asigurată de ceea ce în literatura de specialitate s a impus
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
fuzzy. Conectivitatea relevă ideea că discursul este o producție lingvistico-logică, compozițională, în sensul că este compus din unități inferioare, cuvinte (noțiuni), enunțuri (propoziții logice), fraze (raționamente). Ceea ce studiem, în acest capitol, nu sunt conectorii, ci mai curând conectivitatea ca dimensiune sintactică a discursivității, „desemnând legăturile dintre constituenții grupurilor sintactice.” (idem:125). Mai precis spus, analizăm câteva forme sau determinanții ale conectivității: coeziunea ca și „conectivitate secvențială” sau gramaticală, coerența ca și „conectivitate conceptuală” și consistența ca și „conectivitatea noncontradictorie” a valorilor
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
producție lingvistico-logică, compozițională, în sensul că este compus din unități inferioare, cuvinte (noțiuni), enunțuri (propoziții logice), fraze (raționamente). Ceea ce studiem, în acest capitol, nu sunt conectorii, ci mai curând conectivitatea ca dimensiune sintactică a discursivității, „desemnând legăturile dintre constituenții grupurilor sintactice.” (idem:125). Mai precis spus, analizăm câteva forme sau determinanții ale conectivității: coeziunea ca și „conectivitate secvențială” sau gramaticală, coerența ca și „conectivitate conceptuală” și consistența ca și „conectivitatea noncontradictorie” a valorilor de adevăr. 2.1. Corectitudinea și coeziunea gramaticală
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
convenții umane, sunt aproximative, respectarea lor ne ajută să dăm corectitudine gramaticală intervențiilor noastre discursive. Dacă respectarea regulilor gramaticale duce la expresii bine formate, nerespectarea lor poate duce la expresii rău formate. Avem în vedere, nu regulile morfologice, ci cele sintactice de combinare a cuvintelor în propoziții, a propozițiilor în fraze, a propozițiilor și frazelor în texte sau discursuri. La nivelul combinării cuvintelor în propoziții simple întâlnim incorectitudini gramaticale atunci când se conexează direct cuvinte aparținând unor clase gramaticale incompatibile. Carnap analizează
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
propozițiilor, aceasta cere de mai multe ori și o coeziune gramaticală determinată de o serie de expresii numite „mărci de coeziune”. Acestea ar fi: Recurența, repetarea integrală sau parțială a unor elemente lexicale, uneori chiar transformate. Paralelismul, repetarea unor structuri sintactice, dar completate cu elemente lexicale noi. Parafraza, repetarea conținutului într-o formă lingvistică diferită. Pro-formele, substituirea unor elemente lexicale prin „înlocuitori” fără sens propriu. Elipsa, repetarea unei structuri și a conținutului ei cu omisiunea unor părți lingvistice, etc. (cf. E.
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
fapt nici o legătură gramaticală, tematică sau de altă natură. Astfel spus, într-o situație de comunicare, ne interesează consistența sau inconsistența unei secvența discursive, adică a unui șir de enunțuri bine formate sau conexate, coezive, coerente din punct de vedere sintactic. Analiza consistenței unei secvențe discursive ne ajută să vedem dacă aceasta stă în picioare din punctul de vedere al valorilor de adevăr. Astfel, dacă o intervenție discursivă pune în scenă două enunțuri contradictorii (fie explicit, fie implicit sub forma presupozițiilor
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]