5,507 matches
-
de Öhman și colegii săi (Öhman et al., 1975a, 1975b; 1976). În cadrul paradigmei umane de condiționare autonomă, Öhman et al. (1975a) a cuplat două categorii de stimuli cu anumiți stimuli aversivi. Informațiile obținute sugerează că excitația fizică condiționată de posibilii stimuli fobici (de pildă, șerpii) a fost mai rezistentă la extincție decît răspunsurile fiziologice condiționate de stimuli neutri (de pildă, florile), punînd în paralel cronicitatea fobiilor specifice. Dificultățile legate de teoriile de condiționare fobică Din nefericire, studiile mai recente nu au
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
autonomă, Öhman et al. (1975a) a cuplat două categorii de stimuli cu anumiți stimuli aversivi. Informațiile obținute sugerează că excitația fizică condiționată de posibilii stimuli fobici (de pildă, șerpii) a fost mai rezistentă la extincție decît răspunsurile fiziologice condiționate de stimuli neutri (de pildă, florile), punînd în paralel cronicitatea fobiilor specifice. Dificultățile legate de teoriile de condiționare fobică Din nefericire, studiile mai recente nu au reușit să demonstreze viteza tot mai mare de instaurare a fricii în cazul stimulilor pe care
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
condiționate de stimuli neutri (de pildă, florile), punînd în paralel cronicitatea fobiilor specifice. Dificultățile legate de teoriile de condiționare fobică Din nefericire, studiile mai recente nu au reușit să demonstreze viteza tot mai mare de instaurare a fricii în cazul stimulilor pe care o prezisese Seligman (1971). Mai mult, spre deosebire de cazul fobiilor adevărate, informarea pacienților cu privire la faptul că vor mai fi supuși imediat la șocuri a determinat anularea răspunsului condiționat la stimulii fobici (McNally, 1981). O dificultate legată de condiționările premature
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
tot mai mare de instaurare a fricii în cazul stimulilor pe care o prezisese Seligman (1971). Mai mult, spre deosebire de cazul fobiilor adevărate, informarea pacienților cu privire la faptul că vor mai fi supuși imediat la șocuri a determinat anularea răspunsului condiționat la stimulii fobici (McNally, 1981). O dificultate legată de condiționările premature și modificate este și incompatibilitatea cu declarațiile retrospective referitoare la dobîndirea fricii. De exemplu, Di Nardo și colaboratorii săi (1988) au precizat că, deși aproape două treimi dintre cei care aveau
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Rachman, 1990, 1991). De exemplu, cînd unui subiect i se face frică în prezența unui anumit obiect, observatorul poate resimiți aceeași teamă (Mineka, 1988). Teoriile legate de condiționarea directă nu pot explica aceste descoperiri (de vreme ce este aproape imposibil să identifice stimulul necondiționat). O posibilă abordare ne îndeamnă să ținem seama de faptul că majoritatea criticilor legate de condiționare (de exemplu, Menzies și Clarke, 1995) au reprezentat, de fapt, atacuri la adresa modelelor de stres în izolare completă (Mineka și Zinbarg, 1996). Cu
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de stres în izolare completă (Mineka și Zinbarg, 1996). Cu alte cuvinte, criticile au vizat teoria de condiționare limitată, care nu reușește să țină cont de contextul dinamic în care viețuiește orice organism. În afara laboratorului, puține organisme tratează cu naivitate stimulii legați de amenințare; ele se bazează pe istoricul de condiționare care le influențează procesele de învățare, răspund la replicile contextuale și diferențiate și se lovesc de anumite constrîngeri biologice ale procesului de învățare (vezi Mineka și Zinbarg, 1996; Forsyth și
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
alt răspuns la aceste probleme ar fi sugerat existența mai multor căi posibile de atingere a temerilor fobice. Rachman (1991) a identificat trei astfel de condiționări. Etapa finală comună tuturor celor trei căi este obținerea unei reprezentări care să lege stimulul de un rezultat temut sau aversiv. Dacă se reușește acest lucru, se poate crea o anumită coerență, prin asimilarea noilor dezvoltări ale teoriei condiționării. Teorii recente despre fobii În ultima vreme, anumite teorii legate de condiționare au suferit o modificare
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
condiționării. Teorii recente despre fobii În ultima vreme, anumite teorii legate de condiționare au suferit o modificare conceptuală (vezi Dickinson, 1980; Mackintosh, 1983; Rescorla, 1988). Condiționarea clasică a fost mai întîi conceptualizată ca un proces cortical (Pavlov, 1927). Reprezentarea unui stimul anterior neutru sau condiționat (SC) a fost activată simultan cu reprezentarea asociată unui reflex. Stimulul anterior neutru a ajuns să provoace reflexul condiționat (RC). Condiționarea clasică era considerată un proces simplu, reflexiv și obiectiv definit. Dovezile recente contestă această poziție
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
o modificare conceptuală (vezi Dickinson, 1980; Mackintosh, 1983; Rescorla, 1988). Condiționarea clasică a fost mai întîi conceptualizată ca un proces cortical (Pavlov, 1927). Reprezentarea unui stimul anterior neutru sau condiționat (SC) a fost activată simultan cu reprezentarea asociată unui reflex. Stimulul anterior neutru a ajuns să provoace reflexul condiționat (RC). Condiționarea clasică era considerată un proces simplu, reflexiv și obiectiv definit. Dovezile recente contestă această poziție și conturează o imagine mai clară a condiționării clasice. Două descoperiri majore au contrazis ideea
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
clasică era considerată un proces simplu, reflexiv și obiectiv definit. Dovezile recente contestă această poziție și conturează o imagine mai clară a condiționării clasice. Două descoperiri majore au contrazis ideea simplă a coactivării corticale, esențială pentru condiționarea clasică. În loc ca stimulii să fie legați între ei, s-a sugerat ipoteza unei contingențe (Rescorla, 1968) între SC și stimulul necondiționat (SN), în așa fel încît se poate spune că primul semnalează apariția SN. Drept explicație, Kamin (1968) a demonstrat că, odată ce un
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
o imagine mai clară a condiționării clasice. Două descoperiri majore au contrazis ideea simplă a coactivării corticale, esențială pentru condiționarea clasică. În loc ca stimulii să fie legați între ei, s-a sugerat ipoteza unei contingențe (Rescorla, 1968) între SC și stimulul necondiționat (SN), în așa fel încît se poate spune că primul semnalează apariția SN. Drept explicație, Kamin (1968) a demonstrat că, odată ce un organism învață că un SC este precursorul unui SN, nu mai reușește să asimileze și alți stimuli
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
stimulul necondiționat (SN), în așa fel încît se poate spune că primul semnalează apariția SN. Drept explicație, Kamin (1968) a demonstrat că, odată ce un organism învață că un SC este precursorul unui SN, nu mai reușește să asimileze și alți stimuli care determină în aceeași măsură un SN. De aceea, dacă organismele caută explicații pentru cauzele probabile ale evenimentelor importante prin identificarea anumitor relații contingente plauzibile, atunci condiționarea este o formă specifică de rezolvare a problemelor cea care încearcă să afle
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
La început, organismul poate să cunoască relația contingentă prin experiențe directe. Apoi, în cadrul procesului de însușire indirectă a informațiilor, organismul vede modelul recționînd cu teamă și învață că trebuie să se ferească și să se teamă la rîndul lui de stimul. În al treilea rînd, transmiterea verbală poate, de asemenea, să transmită relații contingente. De aceea, o percepție mai vizibil cognitivă asupra condiționării (Rapee, 1991a) ne permite să afirmăm că fiecare dintre căile de resimțire a fricii au capacitatea de a
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
răspunsul de tip luptă sau fugi) în cazul indivizilor mai vulnerabili (Barlow, 1988; Andrews, 1991; Franklin, 1991). Anxietatea ridicată (ca trăsătură de personalitate) scade pragul activării răspunsului de tip luptă sau fugi. Numeroși alți factori, precum stresul sau expunerea la stimuli care provoacă teamă, scad, de asemenea, pragul de activare. Drept rezultat, reacția de alarmare poate fi declanșată de anumiți stimuli. Cînd stimulii semnalizează un pericol veritabil, Barlow (1988) susține că este vorba despre o alarmă adevărată. Atunci cînd nu se
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
trăsătură de personalitate) scade pragul activării răspunsului de tip luptă sau fugi. Numeroși alți factori, precum stresul sau expunerea la stimuli care provoacă teamă, scad, de asemenea, pragul de activare. Drept rezultat, reacția de alarmare poate fi declanșată de anumiți stimuli. Cînd stimulii semnalizează un pericol veritabil, Barlow (1988) susține că este vorba despre o alarmă adevărată. Atunci cînd nu se întîmplă acest lucru, are loc o alarmă falsă. În acord cu aceste teorii, fobiile specifice prezintă anumite similitudini cu agorafobia
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
personalitate) scade pragul activării răspunsului de tip luptă sau fugi. Numeroși alți factori, precum stresul sau expunerea la stimuli care provoacă teamă, scad, de asemenea, pragul de activare. Drept rezultat, reacția de alarmare poate fi declanșată de anumiți stimuli. Cînd stimulii semnalizează un pericol veritabil, Barlow (1988) susține că este vorba despre o alarmă adevărată. Atunci cînd nu se întîmplă acest lucru, are loc o alarmă falsă. În acord cu aceste teorii, fobiile specifice prezintă anumite similitudini cu agorafobia. De exemplu
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de panică survenit în timpul conducerii autovehiculului). Cu alte cuvinte, deși să ai un atac de panică în timp ce conduci poate reprezenta o experiență traumatizantă, acest lucru reprezintă o alarmă falsă, în ideea că apariția anxietății nu a fost determinată de un stimul amenințător ușor de identificat, precum în cazul accidentului de mașină. În concordanță cu teoria potrivit căreia unele fobii specifice reprezintă reacții dobîndite în confruntarea cu anumite obiecte sau situații, tehnicile de control al anxietății se dovedesc utile în tratamentul fobiilor
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
incorectă a unui eveniment inofensiv ca fiind amenințător (de exemplu, un atac de panică). Căile directe (de exemplu, condiționarea) sau indirecte (transmiteri verbale sau indirecte) presupun o reprezentare cognitivă a informației (nu neapărat conștientizabilă; Mattick et al., 1995) că anumiți stimuli vor produce (sau prezice), probabil, unele rezultate neplăcute și, de aceea, temute. Rezultatele neplăcute pot fi acum extinse în așa fel încît să includă și alte evenimente nedorite, precum atacurile de panică. Cea mai recentă conceptualizare a fobiilor specifice drept
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Această ipoteză a fost formulată cu ajutorul metodologiei specifice geneticii comportamentale. Mai multe studii-pereche au ajuns la o concluzie comună: există dovezi care indică următoarele: fobiile au o componentă moștenită (Torgersen, 1979; Phillips et al., 1987); gradul de transmitere depinde de stimulii care provoacă teama (Rose și Ditto, 1983); un singur factor genetic este responsabil de cea mai mare parte a covariației genetice (Phillips et al., 1987). În acord cu această descoperire, Kendler și colaboratorii săi (1992a) au găsit dovezi care demonstrează
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
combinate în proporții diferite. Cu toate acestea, pentru a evalua efectele singulare și combinate ale fiecăreia, trebuie să le discutăm pe rînd. Terapiile comportamentale Modelul etiologic bazat pe învățare sugerează că tratamentul ar trebui să implice extincția sau expunerea la stimuli ce provoacă spaima, în absența consecințelor temute. Acest tip de expunere s-a dovedit un tratament rapid și eficient al fobiilor specifice (Emmelkamp, 1979; OBrien, 1981; Butler, 1989b). Expunerea ar trebui repetată cît de des posibil. Chambless (1990) a sugerat
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
reușește să crească autoeficiența (Williams et al., 1985; Hoffart, 1995). Argumentînd această teorie, Penfold și Page (1999) au descoperit că o conversație menită să distragă atenția a redus anxietatea mai mult decît una în care pacienții s-au concentrat asupra stimulilor temuți și că efectul terapeutic al distragerii atenției în timpul expunerii in vivo a crescut, după toate aparențele, controlul perceput asupra anxietății. Deși acest efect a fost limitat la situațiile reconstituite în ședințele de terapie, Oliver și Page (2002) le-au
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
dar numai în cazul pacienților care au fost distrași în timpul exercițiilor de expunere. Pericolele terapiilor comportamentale Terapiile comportamentale prezintă anumite pericole. Cel mai important, inerent în cazul acestor proceduri, este posibilitatea sensibilizării. Un principiu de condiționare spune că expunerea la stimulul temut care are ca rezultat o reducere a anxietății va diminua frica resimțită în viitor. Expunerea de scurtă durată, în care anxietatea nu scade, ar putea sensibiliza pacientul, sporind astfel teama resimțită în viitor. Datele obținute de Rachman și colaboratorii
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cu obiectul temut și își dă seama că-și poate păstra controlul. Un al doilea pericol al terapiei comportamentale este cel specific fobiei legate de sînge și răni. Pacienții nu resimt doar frică atunci cînd se află în contact cu stimulii, ci uneori chiar leșină. Unui terapeut neavizat, acest lucru i se poate părea înspăimîntător, dar situația este și mai gravă pentru pacient, mai ales dacă se rănește. Acest subiect și metodele de tratare a fricii asociate cu leșin vor fi
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
că încordarea diferitor grupe de mușchi crește fluxul sanguin la nivel cerebral, iar astfel mecanismul propus de Ost și Sterner (1987) pare să aibă valoare terapeutică. Rezumat Fobiile specifice sînt caracterizate de reacții excesive și neplăcute de teamă, provocate de stimuli, și care duc la dezvoltarea unui comportament evitant. Mulți oameni au fobii, dar relativ puțini suferă de tulburări fobice (i.e., evitarea îi dezavantajează cumva). Cînd evitarea produce un anumit handicap, tratamentul devine necesar. Terapia recomandată va presupune expunerea gradată la
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
secțiunilor specifice ale Ghidului practic pentru pacienți, în care se discută natura anxietății, controlul hiperventilației, relaxarea, expunerea gradată și gîndirea logică. După ce sînt predate toate aceste tehnici, pacientul este ajutat să creeze ierarhii, pentru a se putea începe expunerea la stimulii generatori de anxietate. De vreme ce aceasta este componenta principală a programului, timpul rămas va fi dedicat pașilor necesari atingerii scopurilor propuse. Tratamentul individual este împărțit, de obicei, în patru pînă la opt ședințe. Procesul terapeutic Teoretic, programul de tratament descris în
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]