11,661 matches
-
1995, p. 81) aplicându-le, în funcție de genul abordat: Pentru știre. Finalul poate fi un detaliu mai puțin important („A părăsit locul accidentului, demarând în trombă”) sau o precizare necesară („Domnul ministru a refuzat să comenteze”). Sunt excluse în știre elementele subiectiv emoționale, confesiunile etc. În schimb, este posibil să folosim un element de comentariu ce presupune girul unui specialist - fie el și nenominalizat: „Experții estimează că scumpirea barilului de petrol nu va influența piața românească în următoarele luni”. Pentru reportaj. Cel
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
elemente de opinie, dar nici nu le evitați. Constatările noastre sparg monotonia descriptivă și, peste toate, subliniază accentele necesare înțelegerii persoanei descrise. Evitați elementele sancționatorii puternice. Altfel, portretul cade în caricatură sau, și mai grav, în pamflet (gen militant, excesiv de subiectiv, gen pe cale de dispariție și din cauza exigențelor legislative tot mai constrângătoare privind insulta, calomnia etc.). Pot fi prezente în portret elementele ironice, blând sancționatorii, dar cu dreaptă măsură. În cazul portretelor mai generale (cele caracterologice), este foarte important să surprindem
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
sine percepții, poziționări și capitaluri informaționale noi; posibilitatea manevrării temporalității, prin compatibilizarea acesteia cu repere personale și cu constrângeri individuale. Cu această ocazie, timpul nu mai rămâne doar o realitate inexorabilă, strict obiectivă, ci devine o dimensiune relativ fluidă, manevrabilă subiectiv; valorizarea responsabilă a datului tehnic, care nu mai este receptat ca un „dușman”, o realitate ostilă, ci este înțeles ca un adjuvant sau un prieten al unei sperate întâlniri; încrederea într-un alt etaj al realității, oarecum „suprareal”, ce transcende
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
fizic, într-o școală reală, cu pereți și bănci. Pe măsură ce utilizatorii Web din școală devin tot mai pretențioși, sunt inventate și adăugate tot mai multe metode (instrumente) de utilizare și noi oportunități. Procesul virtualizării cuprinde mai multe componente, de la aspectele subiective și obiectuale, până la cele relaționale sau procesuale. Virtualizarea vizează mai multe instanțe (vezi Michel, 1999): actorii implicați: educații luați ca indivizi, care pot beneficia de resurse virtuale la distanță, prin înscriere regulată, temporară sau excepțională la diverse rute de formare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
va sta în simplicitatea gândirii duale, perfecte. Omul binar își va încarna un nou mod de a fi asemenea mașinilor, va deveni un „sistem” atât de perfect, încât își va stăpâni, repudia sau reduce la zero propriile note și specificități subiective. El va fi „reformat”, va fi adus permanent la o stare zero, la un început care va putea înmagazina sau gestiona din nou orice. Să fie asta o cale posibilă de evoluție? Și să fie bună o astfel de perspectivă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sau apropiindu-ți substituenți ai lucrurilor la care nu ai acces altfel. Era socială care se preconizează pare a fi o rezultantă dintre realitate și virtualitate, dintre concret și imaginat. Rețeaua electronică încurajează o formă de izbucnire proteică a identității subiective, după ce destul de mult timp a fost obligată să se rabată asupra ei înseși. Umanul și tehnicul par că se sprijină și se potențează cel mai mult. Sociabilitatea de tip nou se clădește pe o componentă tehnică pe care o depășește
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
un site de pe internet Conexiunea se face fără cheltuieli de timp datorate deplasărilor Consum de timp pentru întâlnirile în grup Grupul este constituit prin conectivitatea virtuală Comunicare săracă, datorită insuficientei conștientizări a membrilor grupului Comunicare bogată, fără inhibiții, cu inflexiuni subiective Feedback-ul pentru elev/student Dispozitivul de e-learning clasic Dispozitivul m-learning (fără fir) Pas cu pas Întăriri permanente, multidirecționale Asincron, în momente dinainte precizate Atât sincron, cât și asincron Prin probe standardizate Prin probe laxe, adaptate la situații și persoane
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
mișcări efectuate cu membrele superioare, inferioare sau cu tot corpul, mersul, alergarea și toate celelalte deprinderi motrice. Conceptul de activitate desemnează o formațiune organizată relativ autonomă, indecompozabilă, a vieții social-umane. De asemenea, aceasta deschide posibilitatea unei determinări obiective, depășind cauzalitatea subiectivă prin scop, proprie acțiunii. Punctul de plecare al oricărei activități îl constituie o necesitate care implică organizarea în vederea realizării sale (necesitatea de a se hrăni determină producerea alimentelor, necesitatea de reglementare a relațiilor umane creează activități de reglementare morale, politice
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
exterior (studiul structurii, formei, genezei și învățării mișcărilor) ai cărui factori și procese sunt explorate descriptiv și explicativ printr-un demers interdisciplinar; ca proces privit din interior de către subiectul implicat care simte, alege, decide, comunică, atacă, ripostează, deci care trăiește subiectiv mișcarea; un astfel de studiu îl realizează psihologia și subramurile sale. Abordarea psihomotricității se circumscrie celei de-a doua viziuni, cu afirmarea clară a unității aspectelor fizic, motric și psihic ale individului. Psihomotricitatea este definită ca rezultat al integrării funcțiilor
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
fizice fiziologice, ci dimpotrivă, sunt expresia bipolară a unui singur proces, acela al adaptării eficiente, suplu la condițiile externe". Motricitatea, oricât de rudimentară, participă treptat la constituirea inteligenței, prin structuri succesive. Între condițiile exterioare ale actului motric și condițiile sale subiective mișcarea nu este doar un mecanism de execuție, ci un circuit în care fiecare etapă fiecare detaliu al operațiilor este expresia imediată a raporturilor stabilite între individ și mediu. Wallon considera că "mișcarea redusă la contracția musculară care o produce
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
specifice omului, sunt grupate în cel de al doilea sistem de semnalizare, stimulul universal fiind cuvântul. J.B. Watson (18781958) întemeiază psihologia behavioristă, respectiv psihologia comportamentului, care se axează pe studierea a ceea ce poate fi observabil, pentru a se elimina datele subiective. Privind învățarea, Watson a atribuit o mare importanță stimulilor kinestezici rezultați din mișcarea organismului. Edwin Guthrie (1886-1859), aparține behaviorismului, iar sistemul său decurge în unele privințe din cele ale lui Thorndike și Pavlov fiind însă o condiționare prin continuitate și
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
feedback-ului : • relativ • de corectare. Mostonn si Ashworth oferă trei categorii : • de corectare ; • al valorii; • exprimarea neutră; Kilbourn sugerează patru tipuri de feedback : • intelectual; • pedagogic; • managerial; • interpersonal (relația stabilită între persoane). Tuckman oferă alte patru categorii diferite : • absolut; • normativ; • obiectiv; • subiectiv. Fishman a oferit o modalitate pentru a înregistra si studia feedback-ul mărit (sporit) , care include următoarele categorii de scopuri : • evaluativ; • descriptiv; • comparativ; • explicativ; • de prescripție; • emoțional. Fiecare dintre aceste categorii , folosite bine, conștiincios reprezintă un scop anume care poate
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
de F. Stănciulescu. Sisteme deterministe și nedeterministe -sisteme probabilistice-. Despre sistemele analizate până acum nu au fost făcute nici un fel de afirmații privind posibilitatea de a cunoaște precis variabilele de stare și ieșire. Imprecizia cunoașterii acestor variabile are o imagine subiectivă, constituită de incompletitudinea cunoștințelor despre sistem și o origine obiectivă, datorată impreciziei cu care funcționează sistemul. Sistemele la care imprecizia inerentă funcționalității lor sunt în general abordate ca sisteme probabiliste. Un sistem în care relațiile intrarestareieșire sunt caracterizate prin probabilități
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
de cele mai multe ori de tip tacit, mai dificil de verbalizat și explicat (în comparație cu cea declarativă). Procedurile presupun dezvoltarea unei memorii de tip algoritmic, sintactic. Chiar dacă are o puternică dimensiune tehnică, prin faptul că procedura aplicată are o sintaxă clară, dimensiunea subiectivă este puternic implicată în acest tip de cunoaștere și în punerea ei în aplicare. Percepțiile și sensibilitățile personale, credințele, sistemul de valori, înclinațiile și motivațiile - pe scurt, stilul personal - sunt variabile care contribuie la o anumită configurare a cunoștințelor procedurale
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
doisprezece s-a constituit din timpul vieții lui Isus, nefiind o inovație tardivă a evangheliștilor, era absolut normal ca Iuda să fi participat la Cină de la Început până la sfârșit, Împărtășindu-se din darurile consacrate. „Oroarea” faptului respectiv ține de atitudinea subiectivă a exegeților, nu de faptul În sine. Din moment ce Isus a considerat normală Împărtășirea lui Iuda, de ce ne-am arăta noi revoltați? Chiar dacă există ambiguități și aici (Marcu și Matei lasă deschisă posibilitatea plecării trădătorului imediat după prima parte a Cinei
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
de a preveni folosirea forței de către adversarii săi sau Încrederea că Îi poate apăra În cazul unei agresiuni. Se poate deduce că există două dimensiuni ale conceptului de securitate națională: una obiectivă, de existență fizică a unor amenințări, iar cealaltă, subiectivă, referitoare la atitudinea și percepția majorității cetățenilor. Pornind de la observațiile de mai sus și, sub influența Școlii de la Copenhaga, propunem modelul explicativ al conceptului de securitate, prezentat În figura 2.1. Prezumția de bază de la care pornim este că securitatea
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
mai sus și, sub influența Școlii de la Copenhaga, propunem modelul explicativ al conceptului de securitate, prezentat În figura 2.1. Prezumția de bază de la care pornim este că securitatea are o dimensiune obiectivă (pericolele există În mod real) și una subiectivă (percepția actorilor asupra amenințărilor). Figura 2.2. Politica de securitate națională (adaptare după Zulean, 2003, pp. 118-121) Pentru scopuri euristice, intersectând cele două dimensiuni, putem explica politica de securitate ca pe un proces dinamic ce stabilește obiective strategice și alocă
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
intereselor naționale În acel context. Politica de securitate națională Își propune să protejeze diferite entități: indivizi, stat, regiuni sau sistemul internațional. Însă provocarea fundamentală, Însă, este legată de alocarea resurselor necesare pentru a contracara acele amenințări sau a disipa temerile subiective ale populației. Prin urmare, decidentul politic trebuie să facă alegeri pe baza unor analize de risc pertinente și să elaboreze strategii realiste și fezabile. În concordanță cu cele discutate mai sus, se poate afirma că securitatea națională poate fi definită
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
o ecuație: RISC = AMENINȚARE - CAPABILITATE (Snow, 2007, p. 168). Intensitatea unei amenințări depinde de aspectele reale sau percepute asupra securității (vezi figura 2.2.). Așadar, termenul de risc este dependent de cele două dimensiuni ale securității, cea obiectivă și cea subiectivă. De aici, interpretările diferite ale europenilor și americanilor asupra terorismului internațional ca risc de securitate. La nivelul politicii de securitate este treaba decidenților politici să aleagă acele amenințări care vor fi combătute și anulate sau să propună strategii de management
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
concluzia că strategia nu este totdeauna, ci doar frecvent, o iluzie. O iluzie necesară Însă. Cea mai bună metodă de a evalua o strategie, consideră Betts, este analiza cost - beneficiu a rezultatelor, În urma aplicării acelei strategii. Un alt criteriu important, subiectiv Însă, este cel al credibilității unei strategii. Deși sceptică, analiza lui Betts este În concordanță cu linia Clausewitz - Lykke - Luttwak. El consideră că strategia este utilă dacă „planificarea În timp de pace acordă atenție atât limitării obiectivelor, cât și extinderii
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
structurală și incompatibilitate datorată percepției pe care părțile le pot avea una față de alta. Cu alte cuvinte, conflictele pot fi generate fie de cauze sociale și politice de natură structurală, ca, de pildă, distribuția inegală a resurselor, fie de percepția subiectivă a incompatibilității de către părțile implicate. Aceste două poziții sunt cunoscute drept abordarea obiectivistă, respectiv abordarea subiectivistă (Mitchell, 1991; Reimann, 2004). Dat fiind că incompatibilitatea structurală poate fi exprimată ca percepție a unei terțe părți, precum și datorită faptului că, de regulă
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
-și personalizeze limbajul, nutrit acum și de regionalisme bihorene, pe fondul unei asumări a dorurilor comunității. O evoluție se constată și în modalitatea lirică, poemul discursiv, cu repetiții și prolixități, făcând loc peisajului spiritualizat, oarecum expresionist. Dubla înfățișare, de poet subiectiv, introvertit, și de poet al colectivității, persistă și după 1935. Cioplitorul de vedenii grupează mai multe „arte poetice” și confesiuni lirice. B. se reprezintă pe sine ca modelator, el „frământă vedenii”, taie „nădejdi în marmura lunii”. Simplu meșteșugar, socotește totuși
BORTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
amintiri, imagini, stări subconștiente. Operația are ca efect impresia de irealitate a eului, văzut ca o mixtură hibridă, incoerentă, incertă, o sumă haotică de percepții, gânduri, afecte, viziuni, rememorări. Ireală îi apare și lumea exterioară, cunoașterea oferind doar adevăruri aparente, subiective. Manifestările vieții sociale amplifică până la halucinație senzația de artificial, de spectacol bizar, dominat de habitudini și convenții stupide, eșuat în absurd. De aici, conștiința dramatică a incongruenței dintre eu și lume, sentimentul absolutei izolări. Proiectat pe fundalul irealității generale, insul
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
politic, în anii terorii dejiste, refăcând în context seara de răvășitoare amintire a „ridicării” lui. Narațiunea titulară descrie traiul, în aceeași perioadă cumplită, al unor deportați pe Bărăgan. Inspirată de rememorări ce trec inevitabil faptele reale prin fascicole de refracții subiective, halucinante, povestirea Proiecte de trecut integrează un aspect al dramei istorice parcurse de poporul român sub comunism într-un motiv literar universal, reactualizând povestea lui Robinson Crusoe într-o nouă versiune, superioară celei sadoveniene din Păuna Mică, comparabilă cu cea
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
o formulare dulce somnolentă este de un neașteptat efect. LUCIAN RAICU SCRIERI: Persoana întâia plural, pref. N. Manolescu, București, 1964; Călcâiul vulnerabil, București, 1966; A treia taină, București, 1969; Calitatea de martor, București, 1970; Cincizeci de poeme, București, 1970; Convorbiri subiective (în colaborare cu Romulus Rusan), București, 1971; Octombrie, noiembrie, decembrie, București, 1972; Poezii, București, 1974; Eu scriu, tu scrii, el, ea scrie, București, 1976; O discuție la Masa Tăcerii și alte convorbiri subiective (în colaborare cu Romulus Rusan), București, 1976
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]