6,212 matches
-
negri, verzi; nevăzuți; nevoie; ochii omului; orbită; organ al văzului; ou; parte a corpului; parte; pentru ochi; percepție; pereche; plin; priveliște; prost; reper; se uită; semne; senin; senini; sensibilitate; siguranță; simț; soare; splendoare; sprînceană; sprîncene; stele; sticlă; știința; strălucitor; suferință; superbi; supraveghere; tablă; trist; umanitate; univers; ureche; văr; vigilență; vînăt; violet; vis; viu; vizibil; vizual; vorbe (1); 822/197/74/121/2 odihni: somn (168); pat (52); dormi (52); relaxare (49); liniște (37); sta (35); relaxa (29); obosit (15); liniști (14
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
malul mării; picior; Pitești; plăcere; plină mișcare; Plopeni; polis; praf; prăjitură; prieteni; primar; primitor; proveniență; pustiu; putere; Rădăuți; raion; regiune; respect; robotizat; Roma; România murdară; sat mare; schelet; școală; scump; semafor; shopping; Sibiu; soare; soț; stare; stațiune; străini; străvechi; străzi; superb; SV; tărăboi; Tîrgu-Bujor; tîrg; Tîrgu-Jiu; trafic; trai; Tulcea; turism; universitate; urbă; urît; Varna; vechi; Veneția; Vilnius; vocalitate; vreau; zăpăceală; zăpușeală; zgomotos; zile; zîmbete (1); 841/245/84/161/0 oră: ceas (236); timp (190); minute (32); minut (30); tîrzie (27
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
libertate (2); liniște (2); mărțișor (2); mireasmă (2); miros (2); naștere (2); nou (2); ploioasă (2); pomi înfloriți (2); reînnoire (2); rîndunică (2); trezire (2); vază (2); viață nouă (2); zîmbet (2); 24 martie; aer curat; agitație; alune; amintiri; anotimp superb; apă; armonie; astenie; așteptată; blîndă; bună dispoziție; călătorie; căldare; cireșe; colorată; copaci înfloriți; degete; deschidere; dorință; dragoste; era și timpul; examene; floră; fluturi; fructe; gheață; glod; gol; iubire; împrospătare; început de căldură; un început nou; înflorește; înnoire; însorit; înverzește; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fantastic (2); frumos (2); înnoptat(2); înstelat (2); moarte (2); nocturn (2); oboseală (2); oraș (2); petrecere (2); plăcut (2); pod (2); senin (2); tristețe (2); vara (2); vară (2); adiere; agitație; ajuns; albastru; albă; amuzament; angoasă; cu apus; apus superb; aștri; bar; beție; beznă; bucurie; bunici; calmă; cămin; ceas; cer; cina; cîntec; club; crepuscul; culoare; deal; dealuri; devreme; dimineață a nopții; disco; discotecă; dormi; durere; facultate; fain; fantezie; farmec; felinare; fenomen al naturii; fermecată; filme; final de zi; fior; friguroasă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mării; melancolie; mister; mmmmm!; de neuitat; ninsoare; nopți; nor; parc; perfectă; perioadă; piatră; piele; plimbări; ploaie; prefect; ratată; răcoare; roși; roșu; sărbătoare; scut; de seară; seară; semiîntuneric; sex; în sfîrșit; sfîrșitul tulburărilor; soare; stea; cu stele; stele și lună; suavă; superbă; tarif; timp; toamnă; treaz; trepte; trist; țînțari; umbră; urca; veșnic; viață; vin; de vis; zarvă; zilnic (1); 817/181/67/114/0 secetă: uscat (84); apă (65); sărăcie (49); căldură (44); foame (44); uscăciune (31); foamete (30); deșert (27); ploaie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
perete; pericol; de piatră; o piesă; pietre; pietrificat; pietroi; plînge; prea; a proteja; rece; relație; repede; a reușit ceva important; rezistentă; rezistență; rigiditate; robust; sală de fitness; scaun; senzații; solicitant; spaimă; s-a spart; statornic; stăpîn; stîncă; stînga; stresant; strică; superb; a suta; șmecher; termopan; timp; de tot; truca; țipa; țipăt; ud; ureche; urît; viață; viță-de-vie; vînjos; vodcă; voinic; vorbește (1); 805/198/64/134/0 teamă: frică (468); spaimă (25); întuneric (23); mare (9); durere (7); nesiguranță (5); singurătate (5
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
obsesie cromatică; ochi; om rău; om; orange; orhidee; panseluță; parașută; partid; păr; perfect; pix; ploaie; portocaliu; pozitiv; problemă; provocare; pumn; purple; raze UV; reacție; repulsie; Rogvaiv; scurta; sintetică; smarald; somn; stacojiu; steag; stele; stînjenei; stînjeniu; strălucire; strălucit; strugure; suav; sumbru; superb; surîs; tărie; Timișoara; toporaș; toporași; tren; tricou; tristețe; ultra; unghii; vesel; viață; vînătăi; vioi; viziune; vopsea; vrăjitoare; vulgar; zîmbet (1); 708/185/56/129/0 vis: somn (105); frumos (72); dorință (64); coșmar (55); noapte (38); speranță (27); realitate (26
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
noaptea; nor; nori; noroasă; nou început; un nou început; nour; noutate; omăt; onomastică; oportunitate; oportunități; 24 de ore; pămînt; plăcută; plictisitoare; plimbare; plină; ploioasă; probleme; productivă; program; pusă; putere; relaxare; rutină; sală de lectură; săptămîna; parte a săptămînii; scumpă; splendidă; superbă; taci; treabă; trezire; universitate; ușoară; vară; de vară; văd; vedere; verry good; vorbire; vreme; zare; ce să zic?; ziua; 12 h; 24 (1); 790/158/50/108/0 zice: spune (294); vorbește (59); vorbă (26); face (23); vorbe (18); cuvînt
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mesaj clar: „Vreau să te rănesc”. Schimbarea în bine a lucrurilor Cu toții ne gândim cum s-ar putea îmbunătăți viața la locul de muncă. Rezervarea unor locuri de parcare, de exemplu, ne-ar însenina ziua. Un birou cu o priveliște superbă ne-ar îndulci orele de muncă. Totuși, atunci când au fost chestionați cu privire la ce ar schimba la locurile de muncă, mulți angajați americani au oferit un răspuns oarecum surprinzător: pur și simplu își doresc să li se vorbească civilizat. Răspunsurile sunt
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
laptopul de manager (tocmai și-l schimbase cu unul mai deștept, cu diagonală de 19 inch și cu multe codec-uri instalate, putea să vadă orice film), în mână avea sticla de apă plată și lesa lui Lady (o femelă cocker superbă, în călduri, în spatele căreia se aliniaseră toți maidanezii din cartier); mai ducea rucsacul cu dosarele firmei și o înghețată cumpărată pe drum, că-i era cald... Încărcată cu toate acestea, a cumpărat și ea, ca gospodina, un sac de sfeclă
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
apartament și s-a grăbit să-mi facă un compliment: frumoasă locuință, după chipul și asemănarea stăpânei... Ce să-ți zic, ce texte... Avea însă dreptate. Eu eram bine, deși nu mă aranjasem mai deloc, dar apartamentul chiar că era superb, mă costase o avere. (Mi-l decorase un fost iubit din perioada pregospodărească. Acum e mare designer și cam homo. Pe vremea aceea încă era de-al nostru, hetero, și țin minte că ne-am iubit nebunește; îi dădusem cheia
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
de furie, nu dorim nici să rămânem mânioși, nici să ne liniștim; le dorim mai degrabă pe amândouă deodată, ca și cum am putea împăca turbarea cu seninătatea” (I, 255). La un moment dat, într-o zi de octombrie, „pe o vreme superbă”, Cioran are, în Grădina Luxembourg, o criză de furie „fără motiv”. „Una din acele crize” spune el. Explorându-se cu luciditate, vede din nou contrastele, de data aceasta la nivelul consecințelor: „Aceste explozii, sau mai curând umori explozive, mă stimulează
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
sunt plămădit” Ă I, 11), dar ezită între „rugă și blasfemie” (I, 9), între „extaz și rânjet” (I, 295), pentru a mărturisi paradoxul că nu poate trăi „nici cu Dumnezeu, nici fără Dumnezeu” (I, 157). Într-un moment de orgoliu superb, afirmă: „Sunt o natură profund necredincioasă și profund religioasă: sunt un om fără certitudini și aș putea spune, precum Celălalt, că împărăția mea nu e din lumea aceasta” (III, 7). Așa încât, ce este Dumnezeu pentru Cioran? Poate că este chiar
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
o nervoasă participare, dintr-un preaplin al cugetului ajuns la capătul răbdării. Încă un revoltat, deci, în dramaturgia lui Constantin Popa: Octav, din Cavou bar. Unul din tinerii care, la (ceea ce ei credeau că e) Revoluție, au ieșit nepăsători, nesăbuiți, superbi în stradă, înfruntînd gloanțele vidia, tancurile sumbre, toată urgia forțelor de represiune. Vom muri, dar vom fi liberi!", " Nu plecăm acasă, morții nu ne lasă!", scandau, răvășitor, frumoșii nebuni ai acelui însîngerat Decembrie. Îi transfigura speranța că jertfa lor va
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
la spital... ca la spitalul de nebuni... Mona: (incomodă) Octav, totuși, de ce ții tu să stai aici... Toți cred că stai aici ca să fii mai aproape de... Octav: Ce tîmpenie?! Nu-i chip să spui ceva... să faci ceva care sparge "superba" și anonima normalitate, că devii bizar, straniu... nebun! Nu cumva ai stat și tu de vorbă cu psihiatrul? Mona: Dar eu nu cred asta. Octav: Dar ce crezi? Mona: Octav, sunt obosită... Dacă m-ar întreba cineva ce e între
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
justițiar, ca într-o fabulă modernă, în buni și răi, sancționând nedreptatea în orice manifestare a ei. Hannibal este forța care ar trebui să triumfe, dar puterea lui este malefică și răul stă sub semnul zădărniciei. Hannibal avea o așa superba trufie, încât Alpii stăteau "albiți de spaimă" și sunetul pașilor "răspundea în lună" și "totuși n-au învins", așa cum biblicul Saul și-a oprit sabia necinstită în zid și nu în trupul lui David. Eugen Jebeleanu rămâne tragic și când
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
bunăoară, cum vremea, ca un diamant ascuțit, îi brăzdează obrazul și din nou spaima în fața bătrâneții se exteriorizează într-un țipăt: " Nu mai am douăzeci de ani!/ În strigătul acesta,/ Vocea mea leagă spațiile între ele./ Ca săritura unei pantere superbe/ Nu mai am douăzeci de ani!" "Să ne facem daruri" se numește unul din volume, adică să ne dăruim tot ceea ce ne-ar putea face fericiți pe noi și pe cei din jur. Într-un cântec cuprins în acest volum
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de răsunător succes național și internațional. Asumată, teatralitatea opresivă situează filmul în zona unui experiment stilistic de certă anvergură, susținut de interpetarea de tip expresionist a protagoniștilor . În sfârșit, recentul Ana, se cuvine privit, fără urmă de îndoială, ca o superbă profesiune de credință. Un film poliedric, de o frumusețe vrăjită, cu imagini care îți taie respirația, cu sensuri ascunse străfulgerând între replici aparent banale, cu personaje simbol și jalnice fantoșe. Mai cinematografic ca niciodată, mai profund și mai sarcastic ca
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Bandiera rossa". Conflictul dintre forța scenică de neimaginat a simbolului revoluționar și derizoriul personalității celui care îl poartă creează o neînchipuită tensiune. N-am simțit niciodată, ca o mușcătură în carne, până la os, o mai adâncă oroare față de pervertirea acestei superbe atitudini a umanității. Revoluția ca stindard al compromisului nimic mai jignitor... (George Banu) În piesa Procurorul, de scriitorul bulgar G. Djagarov, pe un decupaj scenic propriu, Alexa Visarion a tensionat sensurile cu o vigoare ce depășește pe aceea a textului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
simte împlinit. După ce cumpără livada, nu știe să o păstreze și o distruge. Citind Livada..., pentru Alexa Visarion miza nu este "economicul, alungând simbolicul, simptom al timpurilor moderne", nu este "opoziția dintre util și inutil", cum scria George Banu în superba sa carte-eseu: Livada de vișini, teatrul nostru. Sfârșitul partidei nu e dat nici de cel care a pierdut livada, nici de cel care a câștigat, ci de trecerea timpului. Regizorul este obsedat de coarda care plesnește în actul II, un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
verbale: Sălbaticul vodă en zale șin fier / Și zalelei zuruie crunte, / Gigantică poarto cupolă pe frunte, / Și vorbai e tunet, răsufletul ger, / Iar barba din stângai ajunge la cer, / Și vodăi un munte. (G. Coșbuc); Nimeni navea ceea ce el avea:/superba lui trufie/și elefanții / și labele lor sfă râ mând vertebrele / acestor Alpi albiți de spaimă // Călca, deabia să se audă peste stânci / și sauzea în lună (E. Jebeleanu); Se simțea mic și slab, cât un vierme pe carel calci
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
originală, de o noutate șocantă. Pentru Nichita Stănescu, dragostea nu e suferință dureros de dulce (M. Eminescu), ci o leoaică tânără ce pândește în încordare. Ineditul viziunii poetice se evidențiază chiar din titlu, care pune semnul identității între iubire și superba sălbăticiune. Analogia între sentimentul abstract și simbolul concret este uluitoare, fiindcă anulează opoziții multiple: imaterial/material, uman/nonuman, subiectiv/obiectiv, interior/exterior, abstract/concret. Apoziția de intitulare creează astfel o metaforă simbol pe care se structurează întreaga viziune poetică. Identitatea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a întâlnit dragostea, trăind aventura cunoașterii eului și noneului prin eros. Cele două prezențe lirice apar în prima secvență, în care este surprinsă clipa revelării iubirii întrun ritual cinegetic (prezent și în orațiile de nuntă românești). Simbolizat metaforic ca o superbă felină, sentimentul iubirii ia forma agresivă a leoaicei care pândisen încordare mai demult. Întâlnirea cu Iubirea e violentă, imprevizibilă, având forța unui impact resimțit fizic: Colții albi mi ia înfipt în față / Ma mușcat leoaica azi de față. Toată secvența
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
naște și ea din nou dintrun deșert în strălucire. Noua fizionomie poartă semnele, urmele leoaicei arămii care trecealene. În evidentă opoziție cu sintagma în încordare, mișcarea lentă, insinuantă și vicleană deacum reliefează o nouă vârstă a iubirii. Ultima ipostază a superbei sălbăticiuni sugerează temperarea și adâncirea emoției provocate de marea aventură a cunoașterii și autocunoașterii prin iubire. Epitetul cromatic (arămie) invocă, pictural, bogăția de culori a sfârșitului amiezei cosmice - vara. Poate figura însă și culorile focului, definind iubirea ca incandescență. Versul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și atunci când dădea la iveală cărți provocatoare începând chiar din titlu "Euphorion" (1969), "Urmuz" (1970), "Lupta cu absurdul" (1971), "De la "Ion" la Ioanide" (1974), "Arte poetice ale secolului XX" (1974), "Opera lui Tudor Arghezi" (1979) ș.a. opunând, așa cum mărturisește în superba culegere de eseuri "Parisul e o carte" (Editura F.C.R., 1994), "barbariei", ordinea Verbului. Nicolae Balota continuă sa-si captiveze publicul nu numai prin memorialistică tip "Caietul albastru", 1998, reeditat în 2000 și 2007, ci și prin studii de istorie literară
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]