7,731 matches
-
din boieri găsesc mulțumirea lăcomiei lor, urmează și pare să fie nu numai tolerată, dar chiar și bine văzută de politica rusească, în scop probabil de a câștiga pe boierii cei mari pentru politica Rusiei și spre a face ca suveranitatea rusească, anunțată lor prin nota de la 15 aprilie, să le pară plăcută...” Tot Duldner raportează, la 19 septembrie următor, despre serviciul religios celebrat în ziua de Sfântul Alexandru, în urma căruia se ținu, la Mitropolie, o predică îndemnând pe locuitori la
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
X... despre unele din condițiile păcii, la 25 noiembrie 1811, din Constantinopol: „...Se pare că s-a convenit ca fluviul Siret, până la confluentul său cu Dunărea, să alcătuiască granița între cele două împărății, că Țara Românească se va întoarce sub suveranitatea Porții Otomane...” Același mai scria aceluiași, în aceeași zi: „...Sultanul consimte să cedeze cursul Siretului, dar dorește să păstreze pe acel al Dunării și cetățile de pe malul drept al acelui fluviu. Turcii erau gata să nu cruțe nici chiar cele
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
în folosul unei oligarhii minime. Dar Rusia știuse să supună aceste rudimente de sistem reprezentativ controlului și voinței sale, știuse să facă astfel încât autonomia Țărilor Române, înscrisă în tratatul de la Adrianopol, să rămână un lucru scris, tradus în fapt prin suveranitatea Rusiei asupra lor. Într-adevăr, Regulamentul Organic cuprinde dispoziții care supun hotărârile și actele Domnilor și Adunărilor controlului și învoirii atât a Curții Protectoare (Rusia), cât și a Curții Suzerane (Poarta, Curte Suzerană): „... Articolul 50 al Regulamentului stabilește în principiu
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ei să-și aproprie cele două țări fără ca să dea un echivalent celorlalte puteri și, mai ales, Austriei. Astăzi, ei se folosesc de ele fără a da vreo compensație nimănui și, după expresia lor obișnuită, se bucură de toate foloasele suveranității fără a avea sarcinile ei. Aceasta o spun necontenit boierilor, pentru a le da o securitate de care au trebuință spre a dezvolta germenul îmbunătățirilor introduse în Principate. Aceștia îmi răspund că judecă bine intențiunile Cabinetului de la Petersburg, dar că
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
se caută, dar în zadar, a lămuri sensul art. 5 al tratatului de la Adrianopol, unde se hotărăște că Principatele se vor folosi de o administrație națională independentă. Administrația națională există, dar nu este independentă. Rusia a pus temeliile viitoarei sale suveranități asupra acestei țări prin tratatul de la Adrianopol și totul se face, de pe acum, după ordinile și prin influența ei... În acest scop, totul s-a făptuit sau se mai făptuiește pentru uzul Rusiei. Miliția este îmbrăcată rusește și evoluțiile ei
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ea. Cunoașteți evenimentele ce s-au petrecut în urmă în Țara Românească, tentativa de asasinat făptuită asupra Domnului, abdicarea și fuga lui, instituirea unui guvern provizoriu precum și principiile ce le-a proclamat această nouă autoritate, improvizată de răscoală, în disprețul suveranității care aparține Porții Otomane și în împotrivire directă protectoratului Rusiei. De-abia izbutise planul revoluționarilor din această parte, și ei îndată s-au gândit să-1 întindă și la Moldova. O mulțime de emisari, munteni și străini, se răspândiseră într-însa
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
sunt datorate numai protecției binevoitoare a Rusiei, ei (șefii mișcării) resping această protecție, pentru a reclama acea a altor puteri. Datoriile lor față de Poartă nu sunt mai puțin grav disprețuite... Numai faptul că au invocat, în sprijinul pretențiilor lor, principiul suveranității poporului, ajunge spre a alcătui negațiunea cea mai flagrantă a drepturilor suverane ale sultanului. Proiectul lor pentru viitor este de altminteri vădit, reiese din programul ce l-au publicat, și ei deloc nu fac o taină dintr-însul. Acest proiect
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
dreptul public al Europei, ci că rămân pentru totdeauna sub un drept special, alcătuit din stipulațiile tratatelor încheiate între ruși și turci. Cancelarul rus contestă românilor până și calitatea de naționalitate deosebită și se ridică cu indignare împotriva proclamării principiului suveranității poporului. Rusia nu îngăduia ca Țările Române să iasă din cercul de fier în care ea le îngrădise treptat, de la 1774 până la 1834. Se știe cum a sfârșit mișcarea de la 1848. Trupe rusești și turcești ocupară amândouă țările, spre a
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
grad de nevoie (aux abois), în urma tuturor jertfelor ce le-a costat trecerea rușilor în Transilvania și care vor avea să contribuie la întreținerea acestui corp de armată. Pentru a întâmpina cheltuielile prezente și trecute, Rusia a făcut act de suveranitate și a pus o dare extraordinară asupra amânduror Principatelor, a căror protectoare este și fără a lua asentimentul Porții Otomane. Această dare este menită, chiar după vorbele Curții din Petersburg, s-o despăgubească pentru împrumutul de 1-a făcut Principatelor
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ei mai încercară să obțină de la boieri o petiție, prin care ei ar fi cerut țarului, ca o favoare, menținerea corpului de ocupație. S-ar fi făcut chiar, în această cerere, aluzie la dorința Principatului de a se odihni, sub suveranitatea împăratului, de ostenelile și neliniștea unei situații nehotărâte și de nesuferit. Generalul Lüders făcuse, se zice, în puținul timp petrecut aici, o mică avere, prin mijloace foarte ușoare, în poziția în care se găsea, și „care nu sunt osândite nici
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
unei naționalități române. A proclamat, tot atunci și printr-același organ, că țările noastre nu se împărtășesc de dreptul public european, că ele există numai pe temeiul tratatelor impuse Porții de Rusia. Proclamarea, de către guvernul provizoriu de la 1848, a principiului suveranității poporului a indignat guvernul rusesc într-atâta, încât el a denunțat această proclamare de principiu ca o atingere la drepturile sultanului. A încercat să-și creeze un monopol asupra subsolului Țării Românești prin faptul că a impus ocârmuirii lui Bibescu
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
română condusă de Chivu Stoica. Într-o atmosferă de înțelegere deplină au fost discutate o multitudine de probleme, între ele și cea a relațiilor cu Moscova. O primă dificultate pe care o evidențiază liderul de la București era legată de nerespectarea suveranității țării noastre în condițiile aplicării planului Valev. „Cu așa ceva - susținea Chivu Stoica - cred că niciun român nu va putea fi de acord, întrucat românii preferă să-și dezvolte forțele de productie la ei acasă, să-și dezvolte cultura lor independența
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
său, din partea iugoslavă, Blajo Ivanovici a spus: „Asemenea lucruri intradevar lovesc. Iugoslavia a trecut acest drum. Noi privim asemenea lucruri cu alți ochi. Noi ne-am obișnuit cu jignirile, nu că ne-am învățat să răbdam în ceea ce privește problemele independenței și suveranității”. Apoi, în același spirit, sunt evidențiate nejusticatele inegalități în relațiile Uniunii Sovietice cu România sau alte țari socialiste. „Acele țări membre ale C.A.E.R. - spune Chivu Stoica - care aveau industrie dezvoltată au înțeles ca acelea care nu sunt dezvoltate
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
au menținut în cea mai importantă funcție și au investit uriașe sume de bani în proiectul lui penitenciar. Prin acesta, el a reconfigurat raporturile de putere din societate, luînd principalilor actori politici (domni, boieri, preoți) cel mai important element al suveranității lor: dreptul de a pedepsi, sustrăgînd în același timp instituția și din mîinile autorităților judiciare. Prin această independență carcerală, detenția a ajuns să excedeze justiția, instituindu-și reguli proprii care nu au nimic de-a face cu dreptatea (programul zilnic
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
al ONU și al Commonwealthului, dar și continuitatea intereselor specifice ale celor trei state pe insulă. În anul 1960, Makarios era ales președinte al Republicii Cipru și Fazol Kuckuk, turco-cipriot, vicepreședinte. În anul 1961, printr-un Acord a fost legiferată suveranitatea bazelor britanice pe insulă. În noiembrie 1963, Makarios îi prezintă vicepreședintelui Kuckuk un proiect în 13 puncte de modificare a Constituției. O lună mai târziu, în decembrie, au loc puternice ciocniri intercomunitare și apare necesară intervenția trupelor britanice; se stabilește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
și se îndepărtează, treptat, de "enosis", acționând pentru un statut al Ciprului de "stat independent, nealiniat". În ianuarie 1964, vicepreședintele turco-cipriot se pronunță pentru împărțirea insulei. În martie, Consiliul de Securitate al ONU, printr-o rezoluție, insistă să se asigure suveranitatea Ciprului, denunță folosirea sau amenințarea cu folosirea forței; trupe speciale (UNFICYP) sosesc pe insulă. În luna mai, se introduce serviciul militar obligatoriu, iar în iunie Grivas se întoarce în Cipru și preia comanda Gărzii Naționale. În august, o divizie a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
la necaz. Omul care nu a ezitat niciodată să răspundă la orice chemare pentru a-și ajuta semenii la nevoie, ori atunci când a fost cazul să-și apere țara, interesele naționale, glia strămoșească, sacrificându-și viața pentru apărarea independenței și suveranității țării. Din îndelungata mea perioadă petrecută în armată, pe lângă etape grele și foarte grele, am avut și nenorocul ca după doi ani de armată grea de cercetaș, să fiu trimis la școala militară de ofițeri activi ai armatei române. Am
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
unor persoane,chiar intelectuali, care acuză în continuare și batjocoresc imaginea cetățeanului român, N.Ceașescu, care toată viața lui a luptat pentru binele poporului și națiunii române, a apărat cu toată ființa lui demnitatea și onoarea României, a independenței și suveranității ei opunându-se dorințelor marilor puteri de a supune țara noastră politic sau economic. Această atitudine degradantă,cred că ne este caracteristică numai nouă românilor. Dacă privim în jur, toate țările care au fost în situația noastră au cu totul
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
să scriu câteva pagini și despre trecutul istoric al armatei, despre unii comandanți de seamă care s-au remarcat în special în conducerea unităților din subordine, a comandamentelor constituite pe timpul conflictelor militare cât și a armatei , pentru apărarea integrității și suveranității țării sau recuperarea unor zone ocupate temporar de unele state vecine cu pretenții de acaparare teritorială, mai puțin Marea Neagră, pe care unii eroi intenționează să o doneze și aceasta la străini, sub diferite pretexte absurde de "securitate teritorială", sau mai
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
la Adunarea de la Alba Iulia, declara: " Frați ardeleni, 1 Decembrie este ziua durerii neamului.......am umplut de rușine paginile de glorie a istoriei luptelor noastre,....sângele ultimilor 800.000 de morți, în bătăliile pentru libertatea neamului nostru, a independenței și suveranități țării noastre." Prin aceste declarații își începea guvernarea și marea dramă a vieți mareșalul Antonescu, sfârșind printr-o tragedie sub ploaia de gloanțe a plutonului de execuție, ordonată de conaționalii proprii. Să menționăm că în războiul cu URSS a mers
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
nume-l poartă și cazarma de mulți ani,pe care credem că-l merită,iar în jur sunt tot felul de tablouri cu Alexandru Ion Cuza, cu eroii din județul Iași căzuță pe câmpul de luptă pentru apărarea independenței și suveranității țării, schițe, crochiuri cu diferite locuri istorice, monumente și nici nu mai știu ce mai sunt, că dacă intri în interior nu știi la ce să privești.Satisfacția mare a fost că am făcut poză în jurul statuei care domină tot
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
încărcătură nucleară din partea unor ....state ca Iranul,Coreea,sau cine mai știe,pe care le presupune Bush. Acum însă cu armata noastră de profesioniști,cred că-i putem zdrobi pe toți cei care se încumetă să râvnească la independența și suveranitatea noastră,în special că aceasta se instruește alături de celelalte armate,componente ale NATO,ce luptă împotriva statelor ce practică terorismul ca Afganistanul, Irakul, Iranul Coreea de Nord și altele,până va fi implementată democrația și-n aceste state, după cum ne explică domnul
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
al administrării și conducerii statului. Doar parte din poporul care a trăit evenimentele mai apreciază faptele acestor personaje, care au luptat din toată ființa lor pentru neamul românesc, pentru binele lui și alinierea în rând cu lumea, pentru independența și suveranitatea României Mari. In zilele noastre, cei care ar trebui să facă ceva pentru neamul românesc, nu-și dau rând la inventive de batjocură, și prefer a-și arunca cu noroi și cu pietre unii în fața celorlalți, nu au timp de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
trecut. Eu am scris aceste lucruri nu pentru că aș dori revenirea trecutului, ci pentru că aș dori să fac cunoscute și unele adevăruri despre activitatea generațiilor trecute , oameni care au muncit și au luptat pentru binele națiunii, pentru apărarea independenței și suveranității țării. Nu știu cât de credibilă va fi cartea mea pentru cititor, însă realitățile timpului prezent nu ne dau speranțe în ceea ce privește generațiile viitoare. Nu cred că acestea pot spera într-o viață liniștită, fără stres, fără frica zilei de mâine. Mi-am
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
dreptate, ci a accepta superioritatea tradițiilor democratice 320 este specifică gândirii liberalismului evoluționist. Este vorba despre două accepțiuni diferite ale termenului de democrație, intervenite după introducerea dreptului de vot universal. Percepția georgiștilor despre democrație era tributară acelei accepțiuni potrivit căreia, "suveranitatea poporului și imaturitatea politică a electoratului au limitat democrația la puterea unui monarh paternalist sau a unui guvern autoritarist", în timp ce I.G. Duca făcea referire la acea accepțiune a termenului care viza supraordonarea voinței poporului, acestei imaturități politice a electoratului 321
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]