6,881 matches
-
evident, considerat prizonier și nu doar cu numele. Gosseyn, după ce își fixase linia de conduită, un scop atât de important încât, în momentul acela orice cuvinte sau fapte n-ar fi făcut decât să zădărnicească rezultatul, se relaxă și rămase tăcut. Cel care sparse tăcerea fu al doilea adjutant. El vorbi din celalalt capăt al camerei, de unde se aflaseră mai înainte indivizii înarmați, și spuse cu o voce de bariton: - Domnule, am putea să ne mutăm, acolo, departe de zona de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
prea puține calități de acest fel, sau n-avea deloc. Alegerea sa fusese corectă numai de patru ori; greșise de unsprezece ori. Și în aceste ultime ocazii trebuise s-o ia înapoi și să pornească apoi spre alt coridor gol, tăcut, cu excepția zgomotului ușor făcut de pantofii lui pe podeaua moale. Nu zărise nici măcar vreun Troog. O navă uriașă, goală, părăsită, tăcută - așa părea; și bine închisă pentru a împiedica pătrunderea cuiva din afară, cu excepția ușilor care se deschideau și care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
ori. Și în aceste ultime ocazii trebuise s-o ia înapoi și să pornească apoi spre alt coridor gol, tăcut, cu excepția zgomotului ușor făcut de pantofii lui pe podeaua moale. Nu zărise nici măcar vreun Troog. O navă uriașă, goală, părăsită, tăcută - așa părea; și bine închisă pentru a împiedica pătrunderea cuiva din afară, cu excepția ușilor care se deschideau și care probabil îl conduceau acolo unde era dorit să ajungă. Avu parte și de varietate. Pe fiecare parte a coridoarelor, din loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
de pază vor sosi aici în câteva minute. Gosseyn spuse: - Aceasta este o informație interesantă, domnule. Se întrebă a câta zi era, față de ziua în care sosise aici prima dată cu Enin. Dar nu se frământă prea tare să afle. Tăcut, dar repede, merse și-și aruncă privirea în dormitorul pe care-l împărțise cu tânărul împărat. Gol. Dar patul era nefăcut. Puțin mai târziu, văzu că nici în celălalt dormitor nu era nimeni. În mare grabă, traversă coridorul până la ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
speciale. - Asta, spuse Dan Lyttle, dacă nu reușesc să găsesc o slujbă de zi - așa cum m-am gândit să fac. Dar asta s-ar putea să ia ceva timp. În timp ce asculta această relatare, Gosseyn Trei avu una din acele conversații tăcute ale lui Gosseyn Doi. Se pare, analiză el, că oamenii încă se așteaptă, în mod automat, ca cei săraci, să tolereze în mod automat, condiții mai grele decât cei bogați." Îndepărtatul alter-ego era calm: "Dragul meu frate idealist, nu va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
să-și adune tot curajul pentru a continua să înfrunte lumea de afară, că nu-i mai rămînea nimic de oferit soției și copilului lui. Am înțeles de tînăr că mă puteam bizui doar pe mine. Am devenit un tînăr tăcut, închis în sine, ale cărui jocuri se desfășurau între mobilele și pledurile locuinței de la etaj și din care numai el ieșea învingător ori învins. Mai tîrziu, un școlar corect și sîrguincios, care din cauza inaptitudinii sale de a-și impune părerea
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
dată că-l vedeam atît de vesel. Cum înotam, am împins barca și vîsla care venise singură înspre noi, spre mal, după care David o ridică chiar el, cămașa și pantalonii scurți atîrnîndu-i ca o piele lăsată. Rîdea și el, tăcut, dar cu un zîmbet larg, în ciuda tăieturii de pe frunte, care începea acum încet și apos să sîngereze. Am privit înspre el și i-am ținut isonul în felul meu. Dar chiar înainte de a ne fi scos hainele ude, Schneiderhahn ne-
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
oară ne-a inițiat în folosirea echipamentului și ne-a dat o tăbliță cu instrucțiuni, din nou cu scrisul acela ciudat și înghesuit în coloane net delimitate. Dar într-una din ultimele zile ale anului, a părut deodată, un ambasador tăcut care s-a ivit din umbrele dintre rasteluri și ne-a invitat "să stăm de vorbă" la el acasă. Ne-am dus în seara următoare. Casa era un hotel care se afla în cealaltă parte a orașului, în apropierea gării
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
adâncul pământului”, ‘ôlăm, „veșnicie”, qeber, „mormânt, groapă”, bôr, „deschizătură, cavitate (ce duce către lumea de dincolo)” și altele. La fel ca în gândirea Orientului Apropiat antic, își imaginau lumea locuinței morților ca loc subteran, un fel de oraș întunecat, trist, tăcut, plin de praf și noroi (Iob 10,21; 17,16; Ps 49,20; 94,17). Nu avem izvoare literare care să documenteze o eventuală organizare a acestei cetăți subterane, dar, dacă este să dăm crezare culturilor antice vecine lui Israel
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
cei care au coborât” (Ez 26,20) pentru a-i desemna pe cei morți. La fel ca în concepțiile cosmologice din Orientul Apropiat antic, și în Biblie, lumea de dincolo este văzută ca un loc subteran întunecat, trist, prăfuit și tăcut (Iob 10,21; 17,16; Ps 94,17). Deși unele expresii din literatura sapiențială lasă să transpară ideea că odată ajunși în lumea de dincolo oamenii pierd status-ul pe care-l aveau în viața pământească (Iob 3,13-16; Ps
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
în care trimiteam mesajul, acuma cinci minute, am captat o grămadă de apeluri confuze de undeva din centrul galaxiei. Nouă sute de mii de nave de război, aproximativ, au atacat capitala Ligii, în al șaselea decan. Tânăra femeie rămase un timp tăcută. În sfârșit, vorbi, cu lacrimi în ochi. - Așadar, Enro a făcut saltul! Scutură din cap, furioasă, și-și șterse ochii. - Situația este clară. Am terminat cu el. Puteți să-i faceți ce vreți, dacă veți avea vreodată ocazia. Crang, neimpresionat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
a mers cum trebuia. - A fost numită o comisie de anchetă, zise Secoh. - Bun. Și bătălia? - Costisitoare, dar aproape decisivă. V-ar interesa să cunoașteți cifrele pierderilor? - Da. Unul dintre asistenții-secretari întinse o hârtie lui Secoh care i-o înmână tăcut lui Enro. Gosseyn urmărea fața dictatorului. Posibilitățile acestei situații se măreau cu fiecare clipă. Trebuia să fie vorba de angajamentul menționat de Patricia Hardie și Crang, nouă sute de mii de nave de război aeriene ducând o bătălie titanică în al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
cosmice. După ce ezită un moment, Gosseyn întrebă: - Cam câte nave puteți urmări o dată? Leej păru surprinsă. - Nu are importanță. Pe toate care ar avea o legătură cu evenimentele, firește. Este, adevărat, o restricție importantă. - Restricție! zise Gosseyn. Se ridică și, tăcut, merse la sala de comandă. Era indecis în privința prezicătorilor. Și era gata să lase nava galactică să continue recrutarea până când se va hotărî asupra datei tentativei sale de asalt. Acum, i se părea că aceasta se va întâmpla târziu. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
ei va ști ce fac. Ea încuviință, nesigură. - Sunt atâția oameni!... Asta nu complică un pic lucrurile? Vorbele ei îl înțepară pe ofițer. Acesta sări în picioare. - Hai să mergem, zise el, jovial. Gosseyn spuse: - Care este numele dumitale? - Oreldon. Tăcut, Gosseyn arătă spre culoar. Când treceau pe lângă panoul exterior, Gosseyn se opri. - Se pot închide ușile, întrebă. Figura rotundă a omului emana bună dispoziție. - Aveți dreptate, spuse. Fără musafiri, cât voi lipsi. Înaintă și era gata să apese un contact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
foarte conștientă de puterea specială a lui Enro de a auzi și de a vedea prin ziduri. El ar fi dorit să-i pună o întrebare, dar nu direct. Soluția se ivi după un timp. - Ai un registru al palatului? Tăcută, ea se duse la videofon, într-un colț, și-i aduse o placă strălucitoare, flexibilă, pe care i-o întinse cu explicația: - Trage de culisor. La fiecare declic apar etajul și numărul apartamentului persoanei pe care o dorești. Acolo e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
în afacerile mele, se va pomeni în postura de condamnat la închisoare, știe ziua și ora, dar nu are ce să facă. Gosseyn spuse: - După părerea mea nu v-ați gândit la toate problemele acestea, așa cum se cuvenea. Enro rămase tăcut, privind masa. În sfârșit, ridică ochii. - Altceva? Aștept condițiile în chestiune. Era și timpul să vorbească despre afaceri. Gosseyn simți efectul acestei scene asupra corpului lui Ashargin. Ar fi vrut să mai dea drumul tensiunii din sistemul nervos al prințului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
venit pe la noi. La ușă, detectivul non-A adăugă: - Ați putea încerca să imitați reflexul utilizat la viziunea clară. Gosseyn se gândise deja la această metodă de antrenament. Aprobă. - Bună seara, zise el scurt. Această întrevedere, pe când însoțit de Nirena, tăcută, se întorcea în apartament, îi lăsa o impresie de intensă decepție. * O așteptă pe Nirena să iasă și-l ceru pe Madrisol la videofonul său. Se simțea din nou nervos. Într-adevăr putea fi vorba de trădare. Îi ceruse lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
întrebe pe Leej, dar ea spuse repede: - Este deschis. Nu suntem prizonieri. Ea prevăzuse întrebarea lui. Îi făcu bine să se simtă slobod. Merse la ușă. Se deschise fără efort. Ezită, trecu peste prag și ieși pe culoar, un culoar tăcut și pustiu. Fotografie podeaua din fața ușii și fiind foarte concentrată își dădu seama cu o secundă întârziere că creierul secund intrase în acțiune automat la ora prevăzută de Leej. Reveni în cameră și o privi. - Asta era? zise. Acum e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
am pierdut. Gosseyn se uită la el, întrebându-se dacă această demonstrație de emotivitate și frică explica incompetența care-i înlesnise lui intrarea în posesia navei. În cele din urmă, vorbi cu calm: - Avem de lucru, hai. Parcurseră împreună culoarele tăcute ale navei până la sala de comandă. După o oră reconstitui întregul tablou al situației. Fuseseră introduse niște circuite suplimentare în matricele plasate în trei fante de similaritate ale tabloului de control. Ele erau interconectate în așa fel încât dacă una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
el, încât nu pot să trag decât următoarele concluzi: noi vedem lucrurile sub un unghi incorect. Trebuie să fie alt răspuns, poate un răspuns mai mare decât războiul însuși... Rămase în picioare, încruntat, apoi întinse mâna. Doctorul Kair o strânse tăcut. Gosseyn se dădu într-o parte și, împreună cu matricea, se similariză în mica debara din Templu Zeului Adormit de pe Gorgzid. În momentul în care se ivea din vid, își dădu seama cu un sentiment de frustrare talamică de faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
momentul în care deja zăcea la podea, genunchii se strânseră la piept, picioarele se adunară, lipite, capul se lăsă moale. Mai întâi scânci puțin, apoi tăcu. Când îl duceau cu targa stătea întins neștiind ce se întâmplă în jurul lui, chircit, tăcut, fără lacrimi. Un copil care nu este născut nu plânge încă. SFÎRȘIT
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
după starea în care se afla, și sînt sigur că nu era doar fantezie de copil. îmi amintesc cum stătea foarte liniștită într-o încăpere cu străini care vorbeau și cum îi reducea la șoapte prin simpla furie aspră și tăcută pe care o iradia. Buna ei dispoziție era la fel de radioasă și chiar dacă se afla în compania celui mai plictisitor om din lume, acesta se simțea galant și eclatant. Nu era niciodată veselă sau deprimată, era strălucitoare sau gravă și-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
iar papucul era o mașină condusă de pipă. Ea citea sau visa cu ochii deschiși așa cum făcea și acasă, iar acum îmi dau seama că forța îi era alimentată de aceste vise, pentru că de unde ar fi putut învăța această femeie tăcută, fără nici o pricepere anume, să fie strălucitoare ca o prințesă aruncată în sclavie sau să aibă autoritatea unei regine exilate? Locul în care stăteam era la același nivel cu fereastra bucătăriei, iar cînd tata venea de la muncă, pregătea masa și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
se adunau pe la colțuri la lăsatul serii. Felinarele negre se înălțau la distanțe egale pe fiecare bordură. Ferestrele clădirilor erau ca niște găuri negre pe un chip. De două ori a văzut patrulele de gardieni traversînd capătul unei străzi, oameni tăcuți, cu caschete, dorind să vadă dacă prin ferestrele cu storurile trase nu se zărește vreun crîmpei ilegal de lumină. Străzile întunecate și aidoma păreau că trec una într-alta la nesfîrșit, pînă cînd îl apucă disperarea și se așeză pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și ea părea că ascultă cu interes. îi arătă fotografia din ziar și ea se arătă mai puțin impresionată decît se așteptase. Apărură și goluri în conversație, în care el se aștepta să își ia la revedere, dar rămase acolo, tăcută, pînă îi veniră alte idei. — O să te conduc pînă la casa mătușii tale, îi spuse și o porniră împreună. June mergea cu bărbia în vînt și gura ei vioaie strînsă, de parcă ar fi disprețuit mulțimea de admiratori, iar inima lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]