6,584 matches
-
răsărit, străbunii noștri au apărat pământul acesta cuprins între Ceremuș, Nistru și Mare, prin luptă, necontenite jertfe și mari sacrificii, căci era moștenirea lor din tară-n fiu. Dragoș Vodă și mai apoi Bogdan Întâiul, cel plecat din Maramureș, pun temelia Țării Moldovei, cuprinsă între Ceremuș, Carpați, Nistru, Dunăre și Marea cea Mare, având ca pecete domnească și pe flamuri capul de zimbru, iar cei care au urmat după ei au apărat aceste ținuturi și au întărit Țara cu cetăți de
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
ce o avem față de consăteanul nostru. Descrierea pe scurt a faptelor sale, rămâne pentru fiecare suflet, un imbold de respectare a oamenilor mari și a înaintașilor cari cu dragoste de țară și cu sângele lor au pus primele pietre la temeliile românismului. II Născut în anul 1849, în comuna Oprea Cârțișoara, așezată la poalele munților Bâlea și Valea Doamnei de lângă Negoiul, Badea Cârțan era făcut să se ridice și să se dezvolte pentru a aduce prinosul efortului său de viață unirii
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
au locuit în altă parte decât la Ipotești, așa încât casa va ajunge din nou o dărăpănătură, cum fusese și cea veche, pe care căminarul o cumpărase odată cu moșia. Poate și mai rău, căci pe aceea a stricat-o Eminovici până la temelie, iar cea în discuție s-a surpat singură, într-atât de șubredă ajunsese. Nu-i de mirare că în fotografia din 1909 (prima fotografie reprodusă și publicată de G. Călinescu cea cu Teodor Goilav în față, stând cu mâinile în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
peste vreo 7 ani, în anul 1916, casa arată și mai rău. Deși unghiul din care este luată nu permite să fie văzut peretele din stânga, totuși se observă limpede că stâlpii cerdacului lunecă spre față, în partea din jos, dinspre temelie. Ar putea fi efectul unei lente surpări și alunecări de teren (lucru de observat și azi la casa nouă). Construcția a fost înălțată parte din cărămidă, parte din vălătuci (așa cum arată o fotografie a ruinelor, pe al cărei autor nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
1924: în mijlocul lui Cuptor scrie Revista Moldovei, care apărea atunci în Botoșani a fost mare mișcare în orașul nostru, pentru proprietarii moșiei Ipotești, hotărâți să refacă pentru odihna lor casa în care a copilărit Mihai Eminescu, au dărâmat-o până în temelie. Un manifest al studenților români din Botoșani urmat de altul, al studenților evrei, a stârnit proteste energice împotriva acestei dărâmări 39. Atunci, profesorii Irimescu și Tiberiu Crudu au chemat la Liceul A.T. Laurian din Botoșani pe cei interesați și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
fi petrecut totul după program, este greu de spus. E posibil să se fi ținut numai festivalul de după-amiază, căci interesul cel mare consta în încasarea banilor. Conform afișului tipărit, pe 28 iunie 1929 trebuia să se pună piatra de temelie a noii case de la Ipotești, dar n-a fost deloc așa. Construcția a început abia în 1933, pe 7 august, confom pergamentului, conservat perfect, găsit într-o sticlă de un litru în fundația casei, dărâmată în 1976. Din document aflăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
țării noastre, pe care Eminescu a slujit-o cu atâta curaj și dezinteresare 86. Deci, acum cinci ani însemna 1932. E limpede că piatra fundamentală nu se pusese în 1929, ci în 1933, dată notată și în pergamentul găsit la temelia casei. Concluzia este clară: de la punerea pietrei de fundație și până la inaugurarea casei au mai trecut ani buni, căci în prima parte a anului 1937 clădirea nu era încă terminată. La 2 februarie, G. Marinescu încă mai trimitea bani lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Revista Moldovei", an IV (1924), nr. 3-4-5, p. 46. 40 Ibidem. 41 Arhivele Naționale, filiala Botoșani, fondul Prefecturii Botoșani, dosar 39/1927, f. 12. 42 Despre starea casei mai găsim și alte informații prețioase în articolul citat din "Revista Moldovei": Temelia a rămas intactă, doi păreți de cărămidă, din spate, sunt încă în picioare, apoi furcile, ușile, ferestrele, stâlpii sunt încă în bună stare și se pune la locul lor. Casa fiind veche și neîngrijită, oricine ar fi voit s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Ibidem, f. 15 r-v. 71 Ibidem. 72 Arhivele Naționale, filiala Botoșani, fondul Prefecturii Botoșani, dosar 121/1929, f. 10. 73 Ibidem, f. 6. 74 Ibidem, f. 7. 75 Ibidem, f. 1. 76 Ibidem, f. 8. 77 Înscrisul descoperit la temelia casei se află în Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 404. 78 Ibidem. 79 Ibidem. 80 Ibidem. 81 Originalul scrisorii lui Petre Irimescu se află în Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 276. 82 Originalul se află în Fondul documentar Ipotești, inv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și se așezaseră pe moșie asumându-și obligații față de stăpânii ei. În ceea ce privește bisericuța familiei, informația este directă: în cele din urmă [...] prin ajutorul locuitorilor și venitul de la cârciumile satului, s-a făcut biserica, ce se află astăzi din cărămidă [...] pe temelie de piatră 3. Aceeași sursă (dar și multe altele care întăresc afirmația), atestă faptul că biserica din cătunul Ipotești [...] cu hramul "Sfinții Voievozi" [...] a fost făcută pe locul și cu ajutorul lui Ipatie și Nicolai Isăcescu, care sunt și primii ctitori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Protoierie, oferă cea mai plauzibilă mărturie a ctitoririi acestei biserici, și anume că e zidită în locul celei vechi care era de bârne cu lut de o vechime foarte mare clădită de niște călugări în mijlocul pădurei cu lemn de paltin și temelie de peatră 5. Că lucrurile s-au petrecut astfel, stau mărturie alte câteva informații din 1909. Această biserică nu posedă nici o avere, ea se întreține de enoriași, iar preoții cari au servit au fost: întâi Preoții călugări [...] trimiși spre administrarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
străinătate. Pe marginea din stânga foii stă scris caligrafic: Alianța Română 36. Preotul de la Ipotești își lua în serios întreaga muncă. În 1896 este confirmat faptul că, într-adevăr, bisericuța din Ipotești era de bârne și astăzi este de zid pe temelie de piatră 37. În anul următor, arendașul unei părti din Ipotești era doctorul Alexandrovici, care scotea la vânzare, pentru locuitori, pământ de calitate pe un preț de cel mult 40 lei38. Preotul Ursachi este din ce în ce mai activ, informând Protoieria amănunțit despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
decorativi, iar catapeteasma cu icoanele completă, pictată bizantin, sculptată; Sfânta Împărtășanie în stare bună, păstrându-se în Sfântul Chivot de argint 66. La fila 5 verso a dosarului amintit se constată, prin procesul-verbal nr. 5/13 decembrie, că piatra de temelie a acestei noi biserici a fost pusă în ziua de 28 iunie 1929, menționându-se faptul că până în prezent s-a clădit temelia și soclul bisericei din beton urmând a se continua la primăvara viitoare 67. La capitolul al II
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
fila 5 verso a dosarului amintit se constată, prin procesul-verbal nr. 5/13 decembrie, că piatra de temelie a acestei noi biserici a fost pusă în ziua de 28 iunie 1929, menționându-se faptul că până în prezent s-a clădit temelia și soclul bisericei din beton urmând a se continua la primăvara viitoare 67. La capitolul al II-lea al procesului-verbal de inspecție, situația externă a bisericii, sunt trecuți la ctitori vechi: Ipatie și N. Isăcescu și Gh. Eminovici, fost proprietar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
la ctitori vechi: Ipatie și N. Isăcescu și Gh. Eminovici, fost proprietar al moșiei Ipotești 68. În Anuarul Arhiepiscopiei Iașilor Mitropolia pe anul 1930, tipărit la mănăstirea Neamț, găsim biserica filială "Sfinții Arhangheli" în stare mijlocie 69. Dacă piatra de temelie a fost pusă în iunie, iar în decembrie 1929 era turnată temelia și clădit soclul bisericii, se poate bănui că înființarea comitetului de construcție a bisericii Mihai Eminescu din Ipotești s-a făcut cu un an înainte. Așa cum reiese din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
al moșiei Ipotești 68. În Anuarul Arhiepiscopiei Iașilor Mitropolia pe anul 1930, tipărit la mănăstirea Neamț, găsim biserica filială "Sfinții Arhangheli" în stare mijlocie 69. Dacă piatra de temelie a fost pusă în iunie, iar în decembrie 1929 era turnată temelia și clădit soclul bisericii, se poate bănui că înființarea comitetului de construcție a bisericii Mihai Eminescu din Ipotești s-a făcut cu un an înainte. Așa cum reiese din adresa nr. 11121, emisă de Administrația județului Botoșani la 3 decembrie 1930
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pare că văpseala/ De pe buzele-i o iau.// De-auzia un stol de pasări/ Ciripind voios pin crâng/ I se pare că pe dânsul/ Tânguind duios îl plâng 172. Pătrunzând miezul problemei, în Trăire și poezie Wihelm Dilthey spune că la temelia creației poetice stă [...] trăirea personală [...]. Punctul de pornire al creației poetice este întotdeauna experiența de viață, ca trăire personală sau ca înțelegere a altor oameni, contemporani sau din trecut, ca și a evenimentelor în cadrul cărora aceștia au acționat împreună 173
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Conform raționamentului elementar că omul nu se poate desprinde de lume (întrucât el este parte constitutivă a ei), tot astfel nu se poate imagina opera unui creator în afara realității obiective a lumii înconjurătoare din care creatorul își trage sevele: la temelia creației poetice stă deci trăirea personală 3. Noua lume (aceea a creației) se călăuzește după alte reguli decât lumea obiectivă: regulile proprii ale eului creator. Poetul este astfel justificat în el însuși, ca sâmburele în carnea fructului. Presupunând că lumea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
exterior Aureolele sfinților din biserica satului, pictate în negru, semn al destinului tragic eminescian Casa memorială, renovată în anul 2000 Interior, casa memorială ...vechiul salcâm... Casa Papadopol, casa ultimei proprietare a moșiei Eminoviceștilor... Nuferi galbeni îl încarcă... Înscris găsit la temelia primei reconstrucții a casei Eminoviceștilor Mihai Eminescu 1869 Biserica Uspenia din Botoșani Botoșani, orașul vechi; ilustrată (1910) Ipotești, casa familiei Eminovici, 1909 Ipotești, casa familiei Eminovici, 1916 Ipotești, casa familiei Eminovici, 1917 Ipotești, 1921 (spatele casei familiei Eminovici) Ipotești. Bisericuța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu orice soi de certificate de moștenitor, ar cuteza să ceară închiderea casei-muzeu în care s-a născut Schiller, s-ar crede că nu-i în toate mințile! Casa vornicului Alecsandri, probabil, cel mai vechi edificiu laic ieșean, reconstruită din temelie pe banii statului, se cuvenea răscumpărată, scăzându-se cheltuielile reparațiilor capitale, spre a i se păstra destinația muzeistică. Ceea ce nu pare a fi interesat pe nimeni, așa că noul proprietar, venit din Israel doar pentru a găsi edificiului o destinație lucrativă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
față de atâtea altele (clădiri, n.n.) și rămânând un monument reprezentativ pentru ultimii ani ai secolului XVIII." A scăpat, deci, de foc, de cutremure, de două războaie mondiale, de prefaceri parazite, a înfruntat timpul cu dârzenie și demnitate, fiind distrusă din temelii într-un veac luminat... nu se prea știe de ce. Și de cine. Că nu ostașii scoși la treabă poartă vina. Mă-ntreb dacă n-ar fi cazul ca, pe placa memorială așezată pe locul fostei Academii Mihăilene, alături de informațiile încrustate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
A fi cu poporul, Alexandru Rosetti cu Președintele, Marcel C. Runcanu cu Voința care nu se frânge, Vasile Sălăjan cu Acolo unde dăinuie rădăcinile, Petre Sălcudeanu cu Nevoia de a te Întoarce la ai tăi, Dinu Săraru cu Patria de temelie a identității politice comuniste românești, Mircea Suntimbeanu cu Strămoșeasca urare, Ion Segărceanu cu Vibrantele Îndemnuri, Al. Simion cu Făuritor de istorie, Marin Sorescu cu Cuvânt, Emerich Stoffel cu O viață pilduitoare, Mihai Stoian ci Un om pentru oameni, Niculae Stoian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
spus decât atât: vere, deși În zilele următoare el avea să-mi spună de câteva ori că l-aș fi Întrebat dacă are ceva de mâncare În paharele alea de plastic. - Zbârnâie, vere, Îmi mărturisi după ce ne-am așezat pe temelia de piatră din jurul cazematei și am luat aminte la marfa din lădiță. De o săptămână am venit. De azi dimineață mi-am scos douăj’ de mii, și până la prânz Îmi mai scot zece. - P-astea? Întreb arătându-i paharele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
un cinism dezarmant: „.. Guvernul a realizat alegeri pașnice...” În același timp presa opoziției „istorice”, au desființat-o..” „Se știe, continuă comentatorul, că un regim care suprimă libertatea presei este o dictatură odioasă. Și, ca orice dictatură se va prăbuși cu temeliile roase de propriile sale păcate..!” „..Tot astfel și un guvern rezultat din alegeri măsluite, merită și obține oprobriul tuturor democraților sinceri din țară și din străinătate..!” „ Da, da...așa este!”, mormăiră toți, crezând și ei la fel. „ Viața, continuă glasul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
sa... dominând totul în jur. Pentru câteva clipe, toți am rămas într-o stare de profundă contemplație. Ctitorie a Mitropolitului Veniamin Costache ! rupse un coleg tăcerea. Da, așa e..! am murmurat toți într-un glas. Dar, de la prima piatră de temelie, pusă aici de Slăvitul Mitropolit, în 1883, i-a trebuit peste o jumătate de secol ca să fie terminată în forma pe care o vedem azi. Adăugă alt coleg, și tot el continuă... A fost desăvârșită și sfințită în ziua de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]