4,885 matches
-
pe străzi ca să serbeze victoria. „Shine Your Light - Light up Your City!" sau "Luminează orașul prin tine!", sloganul campaniei timișorene exprimă încrederea în propria lumină și în puterea ei de a o răspândi. Mesajul entuziast este inspirat de proverbialul „spirit timișorean", spiritul conviețuirii interetnice, culturale și confesionale. „Timișoara a mizat puternic pe mozaicul de etnii și pe armonia în care trăiesc de secole", mi-a scris istoricul Victor Neumann. În dosarul candidaturii, impresionant de temeinic și imaginativ, citim: „Recunoașterea și respectul
OPORTUNITĂŢILE CULTURII EVREIEŞTI LA TIMIŞOARA – CAPITALĂ EUROPEANĂ A CULTURII 2021 de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362587_a_363916]
-
unele obiective vor apărea pe tripadvisor cu ratings excelente. Partenariate de școli și universități, colaborări cu alte țări fac parte din programul anului 2021. În acest context, mi se pare că o colaborare cu instituții israeliene, eventual cu israelieni foști timișoreni, merită să fie luată în considerație. Sunt propuneri ambițioase, dar noi știm că, parafrazând pe Theodor Herzl, visele se împlinesc, dacă o vrem. Totul pare posibil în lumina degajată de echipa însuflețită care a câștigat titlul de Capitală Europeană a
OPORTUNITĂŢILE CULTURII EVREIEŞTI LA TIMIŞOARA – CAPITALĂ EUROPEANĂ A CULTURII 2021 de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362587_a_363916]
-
vorbeam amestecat. Bunicii mei după Mama vorbeau curent pe lângă română germana, ungurește și sârbește, Mama și sora mea vorbeau foarte bine șvăbește și ungurește, eu mă înțelegeam cu toți copiii vorbind amestecat. Acum, sunt convins că acesta a fost spiritul timișorean adus de habsburgi, începând cu victoria Prințului Eugen de Savoia asupra otomanilor. Toată evoluția normală este puternic perturbată de Al 2-lea Război Mondial și de ocupația sovietică din 1944 până în 1958, timp în care s-a instalat dictatura comunistă și s-a tras
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
și mari schimbări demografice. Populația germana a fost grav afectată de război, imediat după război când rușii i-au deportat la muncă forțată, apoi după 1970 când au început să se repatrieze în Germania. O mare pierdere pentru România. Evreii timișoreni nu au suferit persecuții în timpul războiului, ca în alte țări, ba mai mult, alți evrei din alte părți au găsit în Timișoara siguranță în acele vremuri, au devenit comuniști de nădejde ai dictaturii până ce au instalat temeinic comunismul după care
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
trecătorii despre nedreptatea ce i se face pastorului. Încet lumea se adună și, deși, nu cunosc adevărul situației sunt de partea pastorului pentru că în acei ani toate relele în România veneau de la Ceaușești și astfel s-a declanșat scânteia revoluției timișorene dintre acei oameni trecători pe acolo. NU Laszlo Tokes a fost scânteia revoluției, a fost doar o întâmplare că în față casei parohiale să se producă scânteia revoluției timișorene. Cercetați evenimentele, ascultați cu luare aminte mărturiile celor ce au fost
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
România veneau de la Ceaușești și astfel s-a declanșat scânteia revoluției timișorene dintre acei oameni trecători pe acolo. NU Laszlo Tokes a fost scânteia revoluției, a fost doar o întâmplare că în față casei parohiale să se producă scânteia revoluției timișorene. Cercetați evenimentele, ascultați cu luare aminte mărturiile celor ce au fost acolo, atunci și judecați toate documentele acelei săptămâni, Laszlo Tokes a fost unul dintre cei mai mari beneficiari ai revoluției de la Timișoara. Oamenii adunați în fața casei parohiei în care
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
trecut podul și a început revoluția în fața județenei de partid. Laszlo Tokes s-a ascuns în casa parohială până ce a venit Miliția și l-a evacuat forțat la Mineu, într-o casă mare înconjurată de liniște rurală, departe de revoluționarii timișoreni care erau târâți în aresturi și maltratați, departe de cei ce cădeau în fața gloanțelor. Aceștia au fost adevărații eroi ai revoluției, nu Laszlo Tokes ce este marele beneficiar al ei, care imediat a fost primit la București de către Ion Marcel
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
fost publicată în mai multe ziare din România*, din care încă odată mi-am dat seama de personalitatea și lipsa de caracter a pastorului Laszlo Tokes. Recomand lectura acestei scrisori tuturor celor ce cred că am resentimente față anti-scânteia revoluției timișorene. Nicidecum, din contră, ca om și medic am compasiune pentru el, de soție sa care între timp a divorțat și-mi pare rău de concetățenii mei unguri, ce se lasă manipulați, înfierbântați și mobilizați într-un iredentism și o segregație
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
din Sistemul politic comunisto-securist-mafiot amintit. Sistem atât de bine pus la punct în 1990. Cu ajutorul minierilor și a înfloririi democrației originale! Altfel, ar fi stat „în tribune” câțiva ani. Până se înfiripa democrația în România. Câtă dreptate au avut revoluționarii timișoreni! Dar cine să-i asculte!?! Așa că, avem democrație în curs de dezvoltare tip IIiescu&echipa de „disidenți”! Apăruți și ei la comandă, după 1985. Glasnosti, prestroika! Aplicată în fiecare zi, prin transformarea frecventă a Constituției în hârtie igienică! De către Justiția
SINISTRA ROMÂNEASCĂ TOT MAI... SINISTRĂ ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354045_a_355374]
-
important de bistrițeni, scriitori și muzicieni, a reușit să încălzească atmosfera și să aducă un alt suflu unor întâlniri culturale cu care ne-am obișnuit până acum pe malurile Begăi. „Vinovatul” de serviciu este Menuț Maximinian (un bistrițean cu rădăcini timișorene), care și-a lansat volumul de versuri Noduri în haos, Editura Eurobit, Timișoara, 2012, despre care au făcut vorbire Doina Drăgan și Mariana Strungă. Dar lucrurile nu s-au oprit aici. Scriitorii bistrițeni Elena M. Cîmpan, Dorel Cosma, Victor Știr
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 770 din 08 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354575_a_355904]
-
din Timișoara. În 1933, este printre membrii fondatori ai societății literare „Altarul cărții", iar mai târziu, președinte al Asociației Scriitorilor din Banat, funcție pe care o deține până la des �ființarea acesteia de către autoritățile comuniste. A debutat în 1932, în revista timișoreană „Vrerea". A colaborat la „Revista Fundațiilor Regale", „Vremea", „Scrisul bănățean", „Orizont". Romanul Lume fără cer (1947), singura operă literară propriu-zisă a autorului, se înscrie, prin toate datele sale, de la spiritul pozitivist al observației la arhitectura narativă precisă, cu capitole orga
SCURTĂ PREZENTARE A ROMANULUI; LUME FĂRĂ CER DE VIRGIL BIROU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357901_a_359230]
-
fost o emoție specială să mă pot număra printre colegii lor de existență profesională și spirituală. Această experiență a adolescenței mele m-a marcat atât de mult încât, revenind la Timișoara în anul 1957, am încercat să reînnoiesc tot baletul timișorean prin prisma celor văzute, învățate și gândite la București. Etapa București a anilor 1954-1957 a fost pentru mine ca și cea a unui exilat pentru care singura și marea bucurie era scena Operei. Am lăsat în urmă Bucureștiul cu extraordinar
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
câteva amintiri demne de consemnat. Care a fost impactul reîntorcerii în urbea natală? Francisc VALKAY: Timișoara anilor 1957 a fost pentru mine un nou început, a fost o altă experiență. A început viața mea palpabilă pe marea scenă a baletului timișorean, național sau chiar mondial. Timișoara mi-a oferit posibilitatea să dansez în toate producțiile de balet care s-au montat acolo. Am fost Siegfried în „Lacul lebedelor” , Romeo în baletul lui Prokofiev, Albert în „Giselle” și lista... este destul de lungă
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
sfredelul/ prin mintea mea.” Sau:”mereu, când dorm,/ te am în vis, /când mă trezesc,/ te am în gând,/ deschid calculatorul/ tot sperând,/ ca de la tine să primesc,/ cât de curând, /măcar un rând,/ măcar un rând!...!” 29. Ioan Vasiu, timișorean, născut în comuna Periam, specialist în biblioteconomie și dialectologie, colaborator la mai multe ziare și reviste literare din țară și de peste hotare cu poezie și reportaje literare. Are o puzderie de lucrări literare, care inclut reportaje, articole și reportaje literare
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
din 10 mai 2013 Toate Articolele Autorului În colecția LIRIK a editurii ARMONII CULTURALE a apărut, de curând, ”LACRIMA IUBIRII/ TEAR OF LOVE” a poetului focșănean GHEORGHE ANDREI NEAGU (într-o excelentă traducere în limba marelui Will, realizată de poeta timișoreana PATRICIA LIDIA). „Din carnea mea/ s-au scos cuvinte/ ce s-au încins pe jar”, scrie Gheorghe Andrei Neagu, în acest volum în care dominante sunt nostalgia, iubirea (cuvânt întâlnit în carte de peste 70 de ori, dragoste de 12 ori
TEAR OF LOVE” DE GHEORGHE ANDREI NEAGU (FOCŞANI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344606_a_345935]
-
poetul Alex Cetățeanu, de la cronica scrisă de Ionuț Caragea Dincolo de daruri sunt oamenii care așteaptă să fie citiți (este vorba de volumul de versuri scris de Ileana-Lucia Floran, care ne trimite un gând poetic tocmai din îndepărtata Orăștie), până la poetul timișorean Eugen Dorcescu publicat în revista argentiniană Analecta literaria (Revista de Letras, Ideas, Artes y Ciencias), și până la ilustrarea fenomenului literar în Statele Unite ale Americii (cronica scrisă de Octavian D. Curpas la romanul Portrete din cioburi semnat de Ligia Seman din
REVISTA ON-LINE CETATEA LUI BUCUR de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344607_a_345936]
-
din clerul de mir. Drept aceea, în încercarea de recuperare a operei Episcopului Vasile Coman al Oradiei (1971 - 1992), am găsit o lucrare ce nu a văzut lumina tiparului într-un text integral, fiind publicată, ca studii separate, în revista timișoreană de teologie: „Mitropolia Banatului”. În sine, lucrarea este de fapt teza de doctorat în teologie pe care Părintele Vasile Coman a susținut-o în anul 1947, la catedra de liturgică a distinsului Profesor Petre Vintilescu, intitulată „Rugăciunile pentru autoritățile statului
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
de artă veche bisericească (detaliu interior), Colecția de artă veche bisericească (detaliu interior), Colecția de artă veche bisericească (carte de patrimoniu), Catedrala din Timișoara. În lucrare a fost înserată și o biografie selectivă: Bude Ioan, Din istoricul parohiei ortodoxe române timișorene, Editura Învierea, Timișoara, 2007; Suciu I., Niculescu D., Țigu V., Catedrala Mitropoliei Banatului, Editura Mitropoliei Banatului, Timișoara 1979; Hațegan Ioan, Premiere și priorități timișorene, vol. II, Timișoara, 2010. 2. Un unicat de arhitectură și artă bisericească: Biserica a cărui hram
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
În lucrare a fost înserată și o biografie selectivă: Bude Ioan, Din istoricul parohiei ortodoxe române timișorene, Editura Învierea, Timișoara, 2007; Suciu I., Niculescu D., Țigu V., Catedrala Mitropoliei Banatului, Editura Mitropoliei Banatului, Timișoara 1979; Hațegan Ioan, Premiere și priorități timișorene, vol. II, Timișoara, 2010. 2. Un unicat de arhitectură și artă bisericească: Biserica a cărui hram este «Pogorârea Duhului Sfânt» din zona Dacia - Timișoara / Arkitektur und Kirchenkunstunikat: die Pfarrkirche «Ausgiebung des Heiligen Geistes» im Stadtteil «Dacia» - Temeswar / A unique piece
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
ieșire, Isus - Pantocrator, Icoana de hram «Pogorârea Duhului Sfânt», Fațada principală, Detaliu pictură, Vitralii - uși principale, Nașterea Domnului, Învierea Domnului, Iconostas, Iconostas - vitralii, Iconostas - detaliu, Intrarea în Biserică, Biserica . Autorul prezintă și bibliografia selectivă: Bude Ioan, Din istoricul parohiilor ortodoxe timișorene, Editura Învierea, 2007; Idem, Timișoara - «oraș intern». Restituiri documentare, Editura Artpress, Timișoara, 2010. 3. Timișoara: «Domul» și Piața Domului (Piața Unirii) / Temeswar: Der Dom unde der Domplatz (Einheitsplatz) / Timișoara: The dime and the Dome Square (Union Square) / Timisoara: Le «Dome
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
cu zeci de tobogane de apă, cei mari au vrut la Centrul pentru experimente de fizică și la Tropicarium (la unguri). Bucuria mea cea mare a fost însă excursia din Serbia. Profu' de info (fost elev de-al meu, sârb, timișorean), m-a invitat la prima excursie organizată de el. Miercuri dimineața, la 6,30, am plecat, două autocare, spre Stamora Moravița. Drumul trece prin Jebel, satul meu natal. Am avut o dureroasă strângere de inimă în dreptul străzii mele. A treia
ÎN PACEA SERII DE APRIL de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 462 din 06 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359129_a_360458]
-
Editura Eurostampa, 2015 Referințe critice. În volume: Gheorghe Luchescu, Din galeria personalităților timișene, Editura Dacia Europa Nova, Lugoj, 1996, p. 119; Alexandru Ruja, Parte din întreg, Timișoara, Editura Excelsior, 1999, p. 36 - 38; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Timișoara, Editura Marineasa, 2000, p. 90; Marius Sârbu și Simion Todorescu, Scriitori lugojeni, Timișoara, Editura Mirton, 2002, p. 33 - 41; Olimpia Berca, Lecturi provinciale, Timișoara, Editura Eubeea, 2003, p. 131 - 133; Dicționar al scriitorilor din Banat, Timișoara, Editura Universității de
DAN FLORIŢA SERACIN de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340349_a_341678]
-
îmi venea să intru în pământ. Eram tot o apă și în fața ochilor nu vedeam decât foile acelea pe care notasem ce-mi spusese băiatul. Preferam să mă scoată afară în șuturi, să mă elimine din învățământ... Dar insistentul profesor timișorean a reluat tortura: „Dumneata ai vrut să înveți dintr-odată totul și le-ai amestecat. Dar să ne întoarcem la Caragiale. Ai enunțat aici numele unor personaje. Te rugăm să ne spui care erau raporturile dintre acestea, fără s-o
Ultimii proscrişi. Fragment din romanul în curs de apariție „Coroana oțetarului” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339664_a_340993]
-
ajutor reciproc în sânul societății burgheze? Unde te trezești aici? Să știi că am să te urmăresc în continuare la toate probele”. Am încercat să-mi continui drumul, dar când să pun mâna pe clanța ușii, m-a oprit profesorul timișorean: „Te rog, anunță să intre Stănescu Zoe, care nu a fost la rândul ei”. Când am auzit „Zoe”, parcă m-a pocnit cineva cu paru-n cap și am și dat cu fruntea în ușă, de-am făcut un cucui
Ultimii proscrişi. Fragment din romanul în curs de apariție „Coroana oțetarului” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339664_a_340993]
-
3 ani. Am făcut toate planurile mele de afaceri și calculele în taxi. Ori de câte ori am fost în așteptare de clienți, am planificat și visat ... cu speranța că odată se va întâmpla. Și am ajuns să trăiesc asta.” Omul de afaceri timișorean se concentrează, în prezent, pe susținerea celor trei business-uri pe care le deține. Împreună cu fratele său, controlează, prin intermediul grupului Banuinvest, trei afaceri - Banuconstruct (dezvoltarea și construirea de imobiliare în Timișoara), Banusport (un complex sportiv dezvoltat în Timișoara) și Interpart
Business Days TV [Corola-blog/BlogPost/339815_a_341144]