5,710 matches
-
pe contextele profesionale formează un cadru mai adecvat pentru înțelegerea producției de știri. Aducând în discuție concepte precum valorile, rolurile și etica, astfel de studii au accentuat faptul că jurnaliștii elaborează standarde profesionale, care ghidează producerea știrilor. 5.2.5. Tipologii ale știrilor Investigațiile dedicate știrilor pe tărâm american au utilizat cu preponderență instrumente etnografice. Un studiu clasic legat de analiza știrilor îi aparține autoarei Gaye Tuchman (1978/1997). Plecând de la datele obținute prin intermediul observațiilor de teren, desfășurate în cadrul mai multor
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cercetătorii ar trebui să studieze efectele utilizării unor rame diferite pentru același tablou, și nu să surprindă diferența dintre efectele generate de tablouri diferite, așa cum s-a întâmplat în majoritatea cercetărilor dedicate cadrajelor. 7.1. Cadrajele din știri: distincții și tipologii Cadrajele au fost studiate în psihologia cognitivă, în antropologie, sociologie, economie, lingvistică, în științele comunicării și în comunicarea politică. Această extindere poate fi interpretată ca o dovadă a fertilității acestui concept, care devine proeminent în toate disciplinele comunicării (Van Gorp
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
însă este la fel de improbabil ca un construct inaccesibil, dificil de activat, să fie aplicat (Price și Tewksbury, 1997). Dincolo de distincțiile dintre concepte, sunt importante și distincțiile din interiorul aceluiași concept. Claes de Vreese (2005), spre exemplu, subliniază importanța stabilirii unei tipologii a cadrajelor pentru a înțelege când, de ce și cum acționează acestea. Autorul olandez recomandă o tipologie generală care să rezume abordările anterioare și care să țină cont atât de natura, cât și de conținutul cadrajelor. Cercetările din domeniu (e.g. (Semetko
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Tewksbury, 1997). Dincolo de distincțiile dintre concepte, sunt importante și distincțiile din interiorul aceluiași concept. Claes de Vreese (2005), spre exemplu, subliniază importanța stabilirii unei tipologii a cadrajelor pentru a înțelege când, de ce și cum acționează acestea. Autorul olandez recomandă o tipologie generală care să rezume abordările anterioare și care să țină cont atât de natura, cât și de conținutul cadrajelor. Cercetările din domeniu (e.g. (Semetko și Valkenburg, 2000; de Vreese, 2005) propun o operaționalizare ce distinge între cadrajele specifice unui subiect
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
real, măsurat statistic, de mobilizare a euroscepticilor caracterizați printr-o apatie crescută față de politica europeană -, declanșat de cadrajele pozitive ale politicilor europene, în termeni de beneficii și nu de posibile costuri sau riscuri (Shuck și de Vreese, 2009). O altă tipologie a efectelor de încadrare (complementară celei propuse de Price & Tewksbury, 1997) este oferită de autorii olandezi, Claes de Vreese, Hajo Boomgaarden și Holli Semetko (2011). Ei desemnează istoric trei direcții în studiul cadrajelor. Prima direcție este cea a modelelor de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de expunerea la anumite tipuri de conflicte prezente în știrile politice. Tipurile de cadraj din știri au fost deci considerate variabila independentă în cadrul acestui studiu, iar stimulii experimentali concepuți sub forma unor articole de presă au încercat să surprindă o tipologie a conflictelor întâlnite frecvent în știri, făcând o distincție între subiectul (intruziv/neintruziv) și stilul conflictului (civilizat/necivilizat). Ipoteza noastră inițială a fost aceea că nu există efecte uniforme ale conflictelor și că doar anumite tipuri de conflicte cele necivilizate
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
subiect intruziv au un impact negativ mai mare asupra încrederii politice, cinismului și activismului decât cadrajele legate de subiecte neintruzive prezentate civilizat. 9.3.1. Variabile care moderează 15 efectele cadrajelor axate pe conflict În încercarea de a oferi o tipologie cât mai nuanțată a efectelor pe care le au cadrajele conflictuale din știri, este nevoie să mergem dincolo de conținutul propriu-zis al știrilor către variații care provin din caracteristicile personale ale indivizilor care le urmăresc. Din moment ce nu suntem omogeni din punctul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
rând, de competențele discursive ale locutorilor. Literatura de specialitate nu înregistrează o taxonomie unitară a manifestărilor discursive din spațiul politic, iar clasificările operate nu respectă întotdeauna criterii clare. Această situație a condus, de-a lungul timpului, la o inflație de tipologii care amplifică numărul formelor de manifestare a limbajului politic, fără a se realiza și o descriere a specificului acestora. Multitudinea categoriilor evidențiază, pe de o parte, natura proteiformă a limbajului politic, iar pe de altă parte, caracterul sisific al unui
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
despre un limbaj al științelor politice. De cele mai multe ori clasificarea se realizează prin raportare la protagoniștii actului de comunicare și la context: astfel, vorbim de limbaj prezidențial, guvernamental, de partid, de limbajul politicii locale sau internaționale ș.a. Fiecare dintre aceste tipologii discursive înregistrează trăsături specifice la nivelul formelor de expresie și al conținuturilor vehiculate, fără a putea delimita însă granițe ferme între categorii. Utilizând criteriul funcțiilor îndeplinite de limbaj în spațiul politic, Henrieta Mitrea Șerban distinge între limbaje ideologice, propagandistice și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
limbajul de îndoctrinare desconsideră auditoriul și face abuz de funcția incitativă, impunând să fie învățat ca "limbă oficială""70. În rândurile care urmează trecem în revistă o parte dintre formele specifice de manifestare ale limbajului politic, evidențiind trăsăturile caracteristice fiecărei tipologii în parte. Limbaj democratic vs. limbaj totalitar După criteriul regimului politic în care este vehiculat, distingem între limbaje democratice și limbaje totalitare. Termenii au atât o valoare denominativă, descriptivă, cât și una evaluativă. Regimurile democratice se caracterizează prin multiplicarea limbajelor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
decât în cadrul unui act de comunicare efectiv, care actualizează potențialul semantic al structurilor lingvistice utilizate. Abordările semantice ale limbajului politic înregistrează de-a lungul timpului două direcții principale de cercetare: una terminologică, urmărind identificarea, definirea și încadrarea termenilor politici în tipologia limbajelor de specialitate, alta discursivă, vizând conotațiile și specificul vocabularului politic, prin raportare la vocabularul comun. Din prisma analizei terminologice, literatura de specialitate relevă existența a trei direcții de analiză: a) diferențierea lexicului/ vocabularului politic de terminologia politică; b) includerea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în limbajul politic Un element cheie în analiza pragmatică a limbajului îl constituie competențele discursive ale interlocutorilor. Din punct de vedere al competenței generale de comunicare, aceasta include trei dimensiuni: dimensiunea referențială (a domeniului abordat), dimensiunea situațională (a normelor și tipologiei discursive) și dimensiunea textuală (micro și macrotextuală). Competența de comunicare este rezultatul interacțiunii competenței lingvistice, a competenței socio-culturale, a competenței enciclopedice și a competenței generice 157. Competența lingvistică se referă la capacitatea vorbitorilor unei limbi de a construi, recunoaște și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dictată de finalitățile demersului analitic și de specificul problematicii abordate de jurnalist. Ponderea componentei argumentative în structura limbajului politic își pune amprenta asupra gramaticii textuale, a organizării sintactice și, implicit, asupra semanticii și pragmaticii discursive. Gradul de coeziune a articolelor, tipologia relațiilor frastice și transfrastice, elementele de conectivitate secvențială contribuie la construirea unității discursive și la atingerea finalităților demersului jurnalistic eminescian. Dintre mecanismele sintactico-semantice utilizate cu predilecție de Eminescu remarcăm paralelismul și repetiția, iar la nivelul conectorilor textuali, prioritate au cei
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
roluri, statuturi, intenții ce guvernează actul de comunicare; * contextul referențial, reprezentat de evenimentele de politică internă și internațională din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea; * contextul lingvistic, intra- și intertextual, înglobând vecinătăți textuale, relații de intertextualitate, tipologii ale textelor jurnalistice etc. Jurnalistul aparține unui context istoric și socio-cultural bine determinat care oferă conținuturile limbajului publicistic și construiește un orizont de așteptare particular din partea publicului receptor. Restrângând cadrul conceptual, identificăm datele unui context situațional specific, ale cărui coordonate
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ale vremii: Românul, România liberă și Pressa. Analiza are la bază convingerea că limbajului politic eminescian ilustrează specificul publicisticii românești din secolul al XIX-lea, iar individualitatea lui nu poate fi evidențiată decât prin comparare cu texte care au aceeași tipologie și același referent evenimențial. Analiza contrastivă are la bază tehnici ale lingvisticii computaționale, care vizează, în principal, investigații de natură lexico-semantică. Disciplină relativ nouă, lingvistica computațională utilizează tehnici computerizate de analiză lingvistică, implicând algoritmi, structuri de date și modele formale
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Românească, cu mecanismul ei administrativ de-o perfectă onestitate, cu instinctele generoase ale subprefecților, cu independența aproape legendară a colegiului al IV-lea, nu-și vor face (sic!) iluziuni în privirea aceasta"526. Textele publicistice construiesc în mod explicit două tipologii la nivel de recepare: cititorul tendențios, care atribuie jurnalistului concepții și atitudini mistificatoare, și cititorul ideal, capabil să descifreze și să se plieze pe strategiile discursive ale gazetarului. Din punct de vedere pragmatic, publicistica eminesciană marchează deplasarea accentului de pe funcția
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din Analele Universității București, anul XVIII, nr. 2. Caracostea, D., (1980), Arta cuvântului la Eminescu, Editura Junimea, Iași. Carnap, Rudolf, (1972), Semnificație și necesitate. Un studiu de semantică și logică modală, Editura Dacia, Cluj. Carpinschi, Anton, (1992), Doctrine politice contemporane tipologii, dinamică, perspective, Editura Moldova, Iași. Carpinschi, Anton, (1995), Deschidere și sens în gândirea politică, Institutul European, Iași. Carpov, Maria, (1978), Introducere în semiologia literaturii, Editura Univers, București. Carpov, Maria, (1987), Captarea sensurilor, Editura Eminescu, București. Carpov, Maria (coord.), (2004), Ipostaze
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
creștin nu trebuie exagerată ; sigur că există mari figuri de spirituali și de metafizicieni occidentali care lucrează în orizontul coincidenței și al depășirii contrariilor. Nu atît o geografie a mentalităților e pertinent să avem în vedere, cît mai ales o tipologie a modelelor spirituale. Cît despre modernitate, ea s-a născut dintr-o tendință de delimitare a domeniilor (cel uman de cel divin, știința naturii de teologie, puterea temporală de autoritatea spirituală, sfera laică de sfera eclezială) pentru a statua în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
liberalism girat de principii religioase ține tocmai de luciditatea cu care instituțiile și vocile publice ale religiei ar asuma, ar apăra, ar pune necontenit în conștiința publică distanța dintre transcendent și ordinea socială. Distanța dintre divin și lume. Schiță de tipologie Este secularizarea în sens tare trăsătura dominantă a modernității tîrzii? Sînt societățile occidentale societăți fără religie? întrebările acestea nu admit un răspuns fără nuanțe. Tendința de închidere în social și istorie este totuși contrabalansată de libertatea de manifestare și de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în această calitate, de restaurator, s-au înfățișat budismul față de brahmanism, creștinismul față de iudaism, islamul față de iudaism și creștinism, Reforma față de catolicism. înșirînd aceste trei (sau patru) stadii zorii unei religii, sedentarizare, tradiționalism, recuperare a originii , am orizontalizat eu însămi tipologia distanței, punînd-o pe o axă temporală. Lucru nepotrivit, să se contopească cu infinitul divin precum picătura cufundată în ocean (op. cit., pp. 105-109). într-un text al lui Ițhak din Acra (secolul al XIII-lea), Moise, necesar pentru împlinirea economiei divine
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
entuziasm spiritual s-a dedicat André Scrima temei ecumenice. Pentru el, mișcarea ecumenică de la mijlocul secolului trecut însemna o șansă de adîncire în misterul Unității, al Originii polare față de istorie. Ea aducea totodată șansa complementarității creștine. Referindu-se la o tipologie destul de curentă căreia nu îi crispa totuși niciodată caracteristicile , el vorbea despre dominantele celor două stiluri creștine, oriental și occidental. Ancorat în participarea la misterul divin, stilul răsăritean își dă drept rost principal transmutarea lumii și a istoriei în lumina
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
advine 3, par să fie chiar și astăzi parțial îndreptățite. Dacă Bisericile est-europene și au făcut de acum un loc recunoscut în istoria modernă, în schimb modernitatea nu și-a făcut încă un loc semnificativ în gîndirea ortodoxă. Vorbind despre tipologia spirituală a ramurilor creștine, fiecare cu geniul, dar și cu limitările ei, André Scrima menționează neîncrederea în istorie a ortodoxiei, teama ei că ar putea fi distrasă dacă acordă atenție creatoare istoriei de la contemplarea extatică a Originii, spre care conduc
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lor e dominat de pozitivismul secolului al XIX-lea sau de relativismul postmodern, științele religiei ne pun în față o distanță verticală nu doar anulată, ci chiar interzisă, imposibilă. Ele ajung la performanța de a-și lichida obiectul de studiu. Tipologia distanței se completează astfel cu rubrica ei extremă, cu al său caput mortum. Dar, adusă la starea de reziduu, distanța își poate recupera prin contrast toate posibilitățile, toată tensiunea verticală. c) Un al treilea beneficiu posibil este uimirea. Dacă își
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
din Câmpia colinară a Jijiei si inclusiv din zona studiată revine lui I. Gugiuman și V.Chiriac (1956), precum si El.Erhan (1960,1962, 1963, 1965, 1968) . Lucrarea elaborata de I.Donisă (1974) reușește să treacă în revistă, printre altele,tipologiile regionărilor climatice realizate pentru teritoriul României. Problemele climatice oferite de Câmpia colinară a Jijiei, ce include și teritoriul comunei Șipote au fost abordate și de M. Apetrei și N. A. Roman . Cercetările hidrologice si hidrogeologice În 1943, I. Gugiuman a studiat
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Competența enciclopedică / 46 2. Competența generică / 48 3. Interacțiunea competențelor / 49 4. Cititorul model și cunoștințele enciclopedice / 53 4. Discurs, enunț, text / 59 1. Noțiunea de discurs / 59 2. Enunț și text / 65 5. Tipuri și genuri discursive / 69 1. Tipologiile comunicaționale / 70 2. Tipologiile situațiilor de comunicare / 71 3. Tipologii lingvistice și discursive / 73 4. Utilitatea genurilor discursive / 74 5. Cum să concepem un gen? / 76 6. Contract, rol, joc / 81 6. Medium și discurs / 85 1. O dimensiune esențială
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]